Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție prin care solicită control democratic asupra planurilor naționale de redresare

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Parlamentul European a solicitat joi toate informațiile relevante privind eforturile naționale de redresare, asigurând supravegherea democratică a punerii în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

Într-o rezoluție adoptată cu o majoritate covârșitoare – 602 voturi pentru, 35 împotrivă și 56 abțineri -, eurodeputații au reafirmat că, în conformitate cu prevederile Regulamentului privind Mecanismul de redresare și reziliență, Parlamentul European are dreptul de a primi informații relevante cu privire la stadiul punerii în aplicare a planurilor naționale de redresare și reziliență.

Pentru a asigura o mai mare transparență și responsabilitate democratică a planurilor naționale de redresare și reziliență, eurodeputații așteaptă să primească din partea Comisiei informațiile de bază necesare, precum și un rezumat al reformelor și investițiilor prevăzute în planurile naționale primite (18 de state membre și-au prezentat programele de redresare și reziliență până la data de 18 mai), informează un comunicat al PE remis CaleaEuropeană.ro.

De asemenea, aceste informații ar trebui furnizate Parlamentului într-un format ușor de înțeles și comparabil, inclusiv orice traduceri existente ale documentelor depuse de statele membre.

Implicarea cetățenilor și a părților interesate

Eurodeputații consideră că accesul la informațiile privind evaluările preliminare ale planurilor nu va influența rezultatului procedurii, deoarece majoritatea planurilor naționale de redresare și reziliență sunt deja destul de avansate și aprobarea acestora este foarte probabilă. Dimpotrivă, o astfel de supraveghere ar îmbunătăți dialogul privind redresarea și reziliența.

În plus, transparența și responsabilitatea deplină prin implicarea Parlamentul ar asigura și ar consolida legitimitatea democratică și sentimentul de apartenență al cetățenilor la Mecanismul de redresare și reziliență. Pentru a asigura implicarea societății civile și a autorităților locale și regionale în punerea în aplicare a planurilor, eurodeputații solicită Comisiei să invite statele membre să consulte toate părțile interesate la nivel național și să le monitorizeze pentru a se asigura că au loc consultări cu privire la orice modificări viitoare sau la noi planuri.

Evaluarea etapelor intermediare

Deputații doresc, de asemenea, informarea comisiilor competente ale Parlamentului cu privire la constatările preliminare privind îndeplinirea țintelor convenite și a etapelor intermediare, precum și cu privire la planurile naționale de redresare și reziliență. Dacă se realizează acest lucru, eurodeputații vor putea evalua mai bine cheltuirea eficientă și adecvată a fondurilor.

Mecanismul de redresare și reziliență este cel mai important element constitutiv al pachetului de măsuri Next Generation EU și un instrument temporar de criză conceput pentru a sprijini țările UE să facă față efectelor pandemiei de COVID-19, cu o capacitate totală de 672,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi și granturi.

Pentru a putea beneficia de finanțare, planurile naționale de redresare și reziliență trebuie să se concentreze pe șase domenii-cheie de politică ale Uniunii: tranziția spre o economie verde, inclusiv biodiversitatea; transformarea digitală; coeziunea economică și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reacția instituțională la crize și pregătirea pentru situații de criză; și politicile cu accent pe următoarea generație, copii și tineret, inclusiv educația și formarea de competențe. Fiecare plan trebuie să consacre climei cel puțin 37% din buget, iar acțiunilor din domeniul digital cel puțin 20%. În cele din urmă, statele membre trebuie să explice modul în care planurile de redresare și reziliență contribuie la egalitatea de gen și la egalitatea de șanse pentru toți și modul în care părțile interesate relevante la nivel național au fost implicate în pregătirea programelor de redresare și reziliență.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

Published

on

© Dan Motreanu/ arhivă personală

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, subliniază nevoia de ca guvernele să adopte ”politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor.”

”Sistemele agroalimentare ocupă 1 miliard de persoane la nivel mondial, mai mult decât orice alt sector economic. Un sistem agroalimentar este un termen complex, dar știți că viețile noastre depind de el? De fiecare dată când mâncăm, participăm la sistem. Alimentele pe care le alegem și modul în care le producem, le preparăm, le gătim și le depozităm fac parte integrantă și activă din modul în care funcționează un sistem agroalimentar. De acest 16 octombrie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente nutritive la prețuri accesibile și să încurajeze participarea fermierilor. Să învățăm, să inovăm, să stimulăm veniturile rurale, să oferim siguranță micilor agricultori și să dobândim reziliență față de schimbările climatice”, a punctat Motreanu într-un mesaj transmis cu prilejul Zilei mondiale a alimentației, celebrată în fiecare an la 16 octombrie.

Decizia de a marca Ziua mondială a alimentaţiei la 16 octombrie a fost luată în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), care s-a desfăşurat la Roma, în perioada 10-28 noiembrie 1979, fiind marcată pentru prima dată în 1981, informează Agerpres.

Scopul instituirii acestei zile este acela de a creşte gradul de conştientizare asupra problemelor alimentare ce pot apărea pe termen lung, de a promova solidaritatea naţională şi internaţională în lupta împotriva foametei, a malnutriţiei şi a sărăciei, de a încuraja o atenţie sporită asupra producţiilor agricole, de a promova un transfer de cunoştinţe dar şi de echipamente către ţările în curs de dezvoltare, mai ales în sprijinul micilor fermieri, de a încuraja cooperarea economică şi tehnică între ţările în curs de dezvoltare în domenii precum agricultură, silvicultură, piscicultură, nutriţie şi dezvoltare rurală.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României. 

Țara noastră a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunie, dispunând de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică, iar speranța de viață a europenilor, precum și calitatea vieții lor, sunt strâns legate de capacitate Uniunii Europene de a garanta o revenire a acestui sector, consideră eurodeputatul Mircea Hava ( PNL, PPE).

Astfel, acesta a criticat încăpățânarea liderilor europeni de a răspunde ”rapid la semnale de alarmă declanșate de crize medicale ca cea provocată de COVID-19.”

”Pandemia a scos la suprafață toate slăbiciunile, amânările și ezitările prin care industria farmaceutică din Europa a trecut în ultimele decenii: medicamente pentru care mulți europeni nu au bani, lipsa lor de pe piață, șicanări între producători și regulile mult prea diferite de la țară la țară prin care se stabilesc prețurile,  termenele de la care se pot produce și exporta medicamente al căror patent a expirat etc. Toate astea se întâmplă din spațiul de unde, până în anii ’70, s-au născut cele mai noi și eficiente medicamente într-o industrie ce asigura o bună parte din economia continentului și care, azi, este cu mult în spatele Statelor Unite. În 2020, America de Nord a cumulat o cotă de piață de 49% din totalul vânzărilor de medicamente, față de Europa cu doar 23,9%. La asta se adaugă faptul că, între 2015-2020, 63,7% din medicamentele noi, lansate pe piață, au fost produse în SUA, iar în Europa doar 17% (conform MIDAS – aprilie 2021)”, a exemplificat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

În acest context, Mircea Hava a evocat o serie de ”aspecte enunțate de specialiști” pentru ca Europa ”să atingă poziția de lider în industria farmaceutică, concret, nu doar prin reprize de interese manifestate la nivel de lobby.”

”În primul rând, trebuie sporite și susținute investițiile în acest domeniu, având în vedere forța de munca directă și indirectă pe care o implică. Europa trebuie să redevină lider în privința ingredientelor active folosite în producția medicamentelor finite, dar să și crească capacitatea de producție prin susținerea capacităților existente. La fel de importantă este susținerea Certificatelor de Protecție Suplimentară. Acest lucru ar compensa perioada lungă și costisitoare de la patentarea unui nou medicament sau a unei noi tehnologii medicale, prin permiterea exporturilor. În mod direct, aceste certificate ar aduce peste 25.000 de noi locuri de muncă directe, mai bine de 3 miliarde de euro economie în producție și vânzări nete cu un plus de peste 9 miliarde de euro pentru industria de pe continent”, apreciază europarlamentarul.

Săptămâna aceasta, în Comisia pentru Mediu și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European s-au adoptat, într-un raport ce vizează Strategia Farmaceutică pentru Europa, principalele obiective ale Grupului PPE.

Țintele urmărite de popularii europeni au ca scop creșterea accesibilității cetățenilor din UE în ceea ce privește medicamentele, precum și maximizarea investițiilor din domeniul farmaceutic, cu accent pe tratamentele bolilor rare, a celor cronice și a cancerele pediatrice.

Un alt punct important e reprezentat de necesitatea ca producția de medicamente să fie relocată pe teritoriul european, fapt care ar avea un impact notabil, inclusiv din punct de vedere economic.

Nu mai puțin important este sistemul comun de achiziție a medicamentelor, care, în plină criză medicală COVID, s-a dovedit a fi cel mai eficient mod de a livra vaccinurile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu12 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ13 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.14 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA16 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA18 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI19 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.19 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI20 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac20 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA16 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA2 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA2 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA2 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII2 days ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA3 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending