Connect with us

U.E.

Parlamentul European a adoptat exceptarea de la viză de scurtă ședere în UE pentru britanici, în cazul unui Brexit fără acord

Published

on

Parlamentul European a aprobat joi acordarea pentru cetățenii britanici a dreptului de a călători fără vize pentru scurtă ședere în Uniunea Europeană, după Brexit, inclusiv în cazul absenței unui acord, anunță AFP, citat de Agerpres.

Raportul elaborat de eurodeputatul socialist bulgar Serghei Stanişev a fost adoptat cu 502 voturi pentru, 81 de voturi împotrivă şi 29 de abţineri.

Această exceptare se va aplica cu condiţia reciprocităţii din partea autorităţilor britanice în cazul cetăţenilor UE şi va fi aplicabilă în toate statele Uniunii Europene, cu excepţia Irlandei, ce are propriul acord bilateral cu Regatul Unit, şi în ţările asociate spaţiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).

Noul act normativ se va aplica în ziua următoare retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană. De la data respectivă, cetățenii britanici nu vor mai avea nevoie de viză de ședere în UE pentru cel mult 90 de zile în interiorul oricărei perioade de 180 de zile.

Regatul Unit va fi inclus astfel pe lista celor peste 60 de ţări şi teritorii terţe ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a intra în UE în interes de serviciu, în scop turistic sau pentru vizitarea rudelor şi prietenilor.

Principiul reciprocității trebuie respectat

În text este menționat clar că dreptul cetățenilor britanici de a călători în UE fără vize, pentru scurtă ședere, se bazează pe principiul reciprocității.

Astfel, cetățenii europeni trebuie să se bucure de aceleași drepturi ca cetățenii britanici, după ce Regatul Unit va fi ieșit din Uniunea Europeană.

Exceptarea de viză nu conferă titularului dreptului de a munci în Uniunea Europeană.

Raportul în acest dosar a fost adoptat miercuri de Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European (LIBE), cu 38 de voturi pentru şi opt voturi împotrivă, după mai multe săptămâni de controverse legate de Gibraltar.

Spania – care a fost nevoită să cedeze Gibraltarul după un război din secolul al XVIII-lea cu britanicii – a insistat ca în proiectul de lege europeană Gibraltarul să fie descris drept ”colonie” a Regatului Unit. Timp de câteva săptămâni, statele membre nu au reuşit să ajungă la un acord cu Parlamentul European întrucât raportorul în acest dosar, britanicul laburist Claude Moraes (care este şi preşedintele LIBE), l-a blocat din cauza folosirii termenului ”colonie”, în timp ce unele ţări membre au luat partea Madridului.

Statele membre ale Uniunii Europene pun presiune pe Parlamentul European să adopte acest raport în cursul acestei săptămâni.

Dorința de a accelera acest proces vine în contextul în care încă există riscul ca Regatul Unit să părăsească UE fără un acord la data de 12 aprilie, noul termen limită stabilit în urma reuniunii de vară a Consiliului European din 21-22 martie.

Amintim faptul că iminența unui Brexit fără acord a fost semnalată și de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker care a punctat cu doar 24 de ore după ce premierul Theresa May și-a prezentat noua strategie de a ieși din impasul politic privind acordul de retragere că ”un scenariu <<no-deal>> la miezul nopţii, pe 12 aprilie, este acum un scenariu foarte probabil. Nu este un rezultat pe care să-l vreau. Dar este un rezultat pentru care m-am asigurat că UE este pregătită”, a spus șeful Executivului european.

De altfel, acesta a condiționat acceptarea unor solicitări ale Londrei privind noi amânări pe termen scurt ale Brexit-ului de ratificarea acordului de retragere a Regatului Unit din UE de către Parlamentul divizat de la Londra până pe 12 aprilie.

”Data de 12 aprilie este ultimul termen pentru aprobarea Acordului de retragere de către Camera Comunelor. Dacă nu va proceda astfel până atunci, nicio altă amânare pe termen scurt nu va fi posibilă”, a spus Juncker în Parlamentul European.

Miercuri seara, un grup un grup format din parlamentari ai puterii și ai opoziției au votat un amendament prin care îi conferă premierului Theresa May dreptul de a solicita o nouă extindere a Articolului 50, pentru a evita producerea unui Brexit fără acord.

Proiectul de lege a fost adoptat la limită cu 313 de voturi pentru și 312 voturi împotrivă. Moțiunea va trebui validată joi de către Camera Lorzilor, camera superioară a Parlamentui.

Între timp, încercările premierului conservator Theresa May de a găsi un compromis cu liderul opoziției, Jeremy Corbyn a provocat deja două demisii din Guvernul de la Londra.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, le-a transmis marți liderilor europeni să dea dovadă de răbdare în ceea ce privește încercarea Marii Britanii de a obține o majoritate în Parlament pentru Acordul Brexit.

Șefii de stat și de guvern se reunesc la 10 aprilie într-un summit extraordinar al Consiliului Uniunii Europene, convocat de președintele Donald Tusk, după ce Parlamentul britanic a respins pentru a treia oară acordul privind Brexit negociat de Guvernul condus de Theresa May cu UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL UE

Țările UE pledează pentru o strategie mai robustă privind China, însă șeful diplomației europene și Germania nu vor să urmeze politica de sancțiuni aplicată de SUA

Published

on

© European Union

Miniştrii europeni de externe au discutat vineri prin videoconferinţă despre o consolidare a strategiei lor faţă de China pentru a contracara diplomaţia tot mai agresivă a Beijingului şi pentru a grăbi eforturile menite să pună capăt accesului neîngrădit pentru companiile chineze în Europa, relatează agenţia Reuters, potrivit Agerpres.

În contextul criticilor europene faţă modul în care China a gestionat focarul de coronavirus declanşat în această ţară, miniştrii europeni au avut această discuţie înaintea a două posibile summituri UE-China, primul preconizat pentru sfârşitul lunii iunie şi celălalt în septembrie.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a cerut o strategie ”mai robustă” faţă de China şi a transmis Consiliului de Securitate al ONU ”îngrijorarea profundă” a europenilor faţă de noua lege chineză privind securitatea în Hong Kong, adoptată joi.

”Considerăm că aceasta riscă serios să submineze principiul o ţară, două sisteme”, a spus Borrell după reuniunea miniştrilor europeni, referindu-se la autonomia Hong Kong-ului. ”Relaţia noastră cu China se bazează pe încredere şi respect reciproc, dar această decizie pune aceste lucruri în discuţie”, a completat el, conform unui comunicat.

În pofida acestor reacţii, UE încearcă să găsească o cale de mijloc în raport cu rivalitatea americano-chineză, fiind puţin probabil ca UE să urmeze exemplul SUA de instituire a unor sancţiuni împotriva Chinei, ideea unei asemenea măsuri fiind dezaprobată însuşi de Borrell, la fel şi de ministrul german de externe Heiko Maas, care a pledat mai degrabă pentru dialog.

Pe de altă parte, în interior, UE este divizată cu privire la politica de urmat faţă de China, unele dintre statele membre având relaţii apropiate cu Beijingul şi beneficiind de generozitatea acestuia.

Citiți și Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe din UE: România pledează pentru redefinirea relațiilor UE-China și pentru importanța coordonării transatlantice

Uniunea Europeană a fost supusă recent unor critici pentru că a cedat unei acțiuni de cenzură din partea Chinei, care a dispus eliminarea unui pasaj dintr-un articol de opinie semnat în comun de cei 27 de ambasadori ai țărilor UE acreditați la Beijing și care trebuia publicat în China Daily, un cotidian ce aparține Partidului Comunist Chinez. Totodată, la o reuniune virtuală a ambasadorilor germani care a avut loc luni, șeful diplomației europene, Josep Borrell, a dat de înțeles că Europa ar putea fi nevoită să aleagă între China și Statele Unite ca principal aliat pe scena mondială pe fondul schimbărilor geopolitice.

Borrell a recunoscut anterior că UE a fost naivă în ceea ce privește relația cu China, afirmațiile sale fiind făcute după ce Beijingul a făcut presiuni pentru eliminarea unor pasaje critice cu privire la acțiunile Chinei dintr-un raport privind dezinformarea realizat de Serviciului European de Acțiune Externe, dar și după ce autoritățile chineze au dispus cenzurarea unui articol de opinie semnat de ambasadorii statelor membre ale UE la Beijing.

La momentele respective, Josep Borrell a dat asigurări că diplomații Uniunii Europene “nu vor mai permite niciodată” Chinei să cenzureze declarații ale UE.

De asemenea, șeful diplomației europene declara la începutul lunii mai că China este un rival sistemic al Europei, care a fost “puțin naivă” cu privire la intențiile Beijingului, acesta adăugând că abordarea Uniunii Europene în raport cu China devine din ce în ce mai realistă.

Totodată, el a emis un avertisment cu privire la tensiunea din ce în ce mai mare dintre China și SUA și tulburarea geopolitică globală pe care a produs-o focarul de coronavirus, precizând că pandemia de COVID-19 “a aruncat în aer” ordinea globală, și a cerut o anchetă internațională independentă privind răspândirea pandemiei.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Semnatarii Declarația Grupului de interes al PE privind accesul echitabil la asistența medicală solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Semnarea Declarației Grupului de interes al Parlamentului European privind accesul echitabil la asistența medicală este un document prin care se atrage atenția Comisiei Europene să investească mai mult în găsirea unor soluții pentru combaterea pandemiei și să nu lase pe nimeni în urmă nici după criza COVID-19, transmite eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE).

 

„Vedem cu toții că răspândirea COVID-19 a pus societățile și economiile noastre sub tensiune și a arătat ce lipsuri sunt în sistemele de sănătate. Încă dinainte de pandemie, Europa se confrunta cu deficit de medicamente, iar acest gol este accentuat acum de criză. Avem nevoie de o procedură accelerată pentru punerea pe piață, în condiții de maximă siguranță, a medicamentelor și vaccinurilor împotriva COVID-19 și, mai apoi, de o procedură comună de achiziții publice, care să evite specula și creșterea nejustificată a prețurilor”, spune Dan Motreanu.

Acesta mai explică că pacienții cronici au, de asemenea, nevoie să li se garanteze tratamentele care nu au substitut. Și, cum nicio țară nu poate asigura furnizarea tuturor medicamentelor, noi, eurodeputații semnatari ai acestui apel către Comisia Europeană, solicită eliminarea restricțiilor de export pentru medicamente.

„Criza COVID-19 ne-a învățat că nu trebuie să lăsăm pe nimeni în urmă, nici acum și nici în viitor. E clar că prioritatea imediată a UE este să asigure acces echitabil la diagnostice, medicamente, dispozitive medicale și echipamente de protecție pentru toate statele lovite de pandemie. Salutăm eforturile făcute de Comisie și sumele alocate pentru cercetare însă trebuie să avem mereu în vedere că boala nu cunoaște granițe, iar pacienții au drepturi egale”, punctează eurodeputatul PPE.

De asemenea, eurodeputații semnatari ai declarației solicită Comisiei să continue inițiativele planificate anterior: Planul pentru combaterea cancerului, siguranța pacienților, sănătatea digitală, spațiul european de date privind sănătatea și îngrijirea integrată, strategia farmaceutică pentru Europa. Nu în ultimul rând, Europa trebuie să pună accent special pe sănătatea mintală. Actuala criză a avut și are un impact psihosocial puternic în special în rândul persoanelor cu afecțiuni cronice și a celor în vârstă.

„Sănătatea nu este doar o problemă națională. Este o prioritate urgentă a politicii de sănătate europeană. Tocmai de aceea, nu mai putem accepta rolul limitat al UE în gestionarea amenințărilor fundamentale pentru sănătatea cetățenilor europeni”, mai spune Dan Motreanu.

Continue Reading

U.E.

Comisia Europeană lansează un site care vine în sprijinul europenilor care doresc să-și petreacă vacanța în alte țări ale Uniunii Europene

Published

on

Comisia Europeană finalizează un site web pentru ca europeni care doresc să-și petreacă vacanța în alte țări ale Uniunii Europene să vadă clar opțiunile de care dispun, a precizat comisarul european pentru Piață Internă, Thierry Breton, la postul BFM Business, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Acum avem protocoale comune pentru trecerea frontierelor, pentru a-i primi pe turişti în locurile lor de vacanţă”, a declarat comisarul, în contextul în care cele 27 de state membre UE ridică treptat măsurile restrictive impuse pentru a combate răspândirea COVID-19.

Site-ul în cauză, numit Reopen.eu, va ”centraliza toate bunele practici, astfel încât, dacă doriţi să vă deplasaţi prin UE, să ştiţi cum să faceţi pentru a ajunge dintr-un punct în altul şi ce veţi găsi la sosire, inclusiv în termeni de precauţie”, a explicat Thierry Breton.

Amintim că Executivul european a cerut statelor membre ale spațiului Schengen și statele asociate spațiului Schengen la începutul lunii mai să prelungească cu încă 30 de zile, până la 15 iunie, restricția temporară privind călătoriile neesențiale către UE. Cu toate acestea, unele țări membre ale Uniunii Europene au demarat deja acțiuni individuale de redeschidere a frontierelor, în pofida apelului Executivului european la măsuri coordonate.

De altfel, reședintele Adunării Naționale a Franței, Richard Ferrand, și omologul său german, Wolfgang Schaeuble, președintele Budestagului, au cerut redeschiderea cât mai rapidă a frotierelor din Europa, după câteva săptămâni de restricționare a circulației ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Să nu uităm că la 15 aprilie președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cooperare cu președintele Consiliului European, Charles Michel, au prezentat o foaie de parcurs europeană pentru ridicarea treptată, într-un mod coordonat, a măsurilor de izolare adoptate de statele membre în vederea limitării răspândirii viruslui SARS-CoV-2. În acest context, Comisa Europeană a stabilit prin foaia de parcurs trei principii-cheie: o abordare europeană, un calendar și măsuri de însoțire.

În ceea ce privește sectorul turistic, Executivul european a prezentat la mijlocul lunii mai pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Pachetul de recomandări urmărește să ajute sectorul turistic europeană să-și revină în urma pandemiei de coronavirus, sprijinind întrepinderile, asigurându-se, în același timp, că Europa continuă să fie principala destinată a turiștilor.

Pachetul Comisiei pentru turism și transport include:

– o strategie globală de redresare pentru anul 2020 și nu numai,

– o abordare comună pentru restabilirea liberei circulații și ridicarea restricțiilor la frontierele interne ale UE, într-un mod gradual și coordonat,

– un cadru care să asigure restabilirea treptată a transportului, garantând în același timp siguranța pasagerilor și a personalului,

– o recomandare care urmărește să facă din voucherele de călătorie o alternativă atractivă la rambursarea în numerar,

– criterii pentru reluarea treptată, în condiții de siguranță, a activităților turistice și pentru elaborarea de protocoale sanitare pentru unitățile de primire turistice cum ar fi hotelurile.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending