Connect with us

U.E.

Parlamentul European a adoptat exceptarea de la viză de scurtă ședere în UE pentru britanici, în cazul unui Brexit fără acord

Published

on

Parlamentul European a aprobat joi acordarea pentru cetățenii britanici a dreptului de a călători fără vize pentru scurtă ședere în Uniunea Europeană, după Brexit, inclusiv în cazul absenței unui acord, anunță AFP, citat de Agerpres.

Raportul elaborat de eurodeputatul socialist bulgar Serghei Stanişev a fost adoptat cu 502 voturi pentru, 81 de voturi împotrivă şi 29 de abţineri.

Această exceptare se va aplica cu condiţia reciprocităţii din partea autorităţilor britanice în cazul cetăţenilor UE şi va fi aplicabilă în toate statele Uniunii Europene, cu excepţia Irlandei, ce are propriul acord bilateral cu Regatul Unit, şi în ţările asociate spaţiului Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia).

Noul act normativ se va aplica în ziua următoare retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană. De la data respectivă, cetățenii britanici nu vor mai avea nevoie de viză de ședere în UE pentru cel mult 90 de zile în interiorul oricărei perioade de 180 de zile.

Regatul Unit va fi inclus astfel pe lista celor peste 60 de ţări şi teritorii terţe ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a intra în UE în interes de serviciu, în scop turistic sau pentru vizitarea rudelor şi prietenilor.

Principiul reciprocității trebuie respectat

În text este menționat clar că dreptul cetățenilor britanici de a călători în UE fără vize, pentru scurtă ședere, se bazează pe principiul reciprocității.

Astfel, cetățenii europeni trebuie să se bucure de aceleași drepturi ca cetățenii britanici, după ce Regatul Unit va fi ieșit din Uniunea Europeană.

Exceptarea de viză nu conferă titularului dreptului de a munci în Uniunea Europeană.

Raportul în acest dosar a fost adoptat miercuri de Comisia pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne a Parlamentului European (LIBE), cu 38 de voturi pentru şi opt voturi împotrivă, după mai multe săptămâni de controverse legate de Gibraltar.

Spania – care a fost nevoită să cedeze Gibraltarul după un război din secolul al XVIII-lea cu britanicii – a insistat ca în proiectul de lege europeană Gibraltarul să fie descris drept ”colonie” a Regatului Unit. Timp de câteva săptămâni, statele membre nu au reuşit să ajungă la un acord cu Parlamentul European întrucât raportorul în acest dosar, britanicul laburist Claude Moraes (care este şi preşedintele LIBE), l-a blocat din cauza folosirii termenului ”colonie”, în timp ce unele ţări membre au luat partea Madridului.

Statele membre ale Uniunii Europene pun presiune pe Parlamentul European să adopte acest raport în cursul acestei săptămâni.

Dorința de a accelera acest proces vine în contextul în care încă există riscul ca Regatul Unit să părăsească UE fără un acord la data de 12 aprilie, noul termen limită stabilit în urma reuniunii de vară a Consiliului European din 21-22 martie.

Amintim faptul că iminența unui Brexit fără acord a fost semnalată și de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker care a punctat cu doar 24 de ore după ce premierul Theresa May și-a prezentat noua strategie de a ieși din impasul politic privind acordul de retragere că ”un scenariu <<no-deal>> la miezul nopţii, pe 12 aprilie, este acum un scenariu foarte probabil. Nu este un rezultat pe care să-l vreau. Dar este un rezultat pentru care m-am asigurat că UE este pregătită”, a spus șeful Executivului european.

De altfel, acesta a condiționat acceptarea unor solicitări ale Londrei privind noi amânări pe termen scurt ale Brexit-ului de ratificarea acordului de retragere a Regatului Unit din UE de către Parlamentul divizat de la Londra până pe 12 aprilie.

”Data de 12 aprilie este ultimul termen pentru aprobarea Acordului de retragere de către Camera Comunelor. Dacă nu va proceda astfel până atunci, nicio altă amânare pe termen scurt nu va fi posibilă”, a spus Juncker în Parlamentul European.

Miercuri seara, un grup un grup format din parlamentari ai puterii și ai opoziției au votat un amendament prin care îi conferă premierului Theresa May dreptul de a solicita o nouă extindere a Articolului 50, pentru a evita producerea unui Brexit fără acord.

Proiectul de lege a fost adoptat la limită cu 313 de voturi pentru și 312 voturi împotrivă. Moțiunea va trebui validată joi de către Camera Lorzilor, camera superioară a Parlamentui.

Între timp, încercările premierului conservator Theresa May de a găsi un compromis cu liderul opoziției, Jeremy Corbyn a provocat deja două demisii din Guvernul de la Londra.

Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, le-a transmis marți liderilor europeni să dea dovadă de răbdare în ceea ce privește încercarea Marii Britanii de a obține o majoritate în Parlament pentru Acordul Brexit.

Șefii de stat și de guvern se reunesc la 10 aprilie într-un summit extraordinar al Consiliului Uniunii Europene, convocat de președintele Donald Tusk, după ce Parlamentul britanic a respins pentru a treia oară acordul privind Brexit negociat de Guvernul condus de Theresa May cu UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a felicitat pe Boris Johnson: Aștept cu nerăbdare să am o bună relație de lucru cu acesta

Published

on

Președintele Franței, Emmanuel Macron și președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată în prima sa vizită la Paris după ce a fost desemnată în noua funcție, l-au felicitat pe Boris Johnson, care a fost ales marți noul lider al Partidului Convervator, devenind astfel cel care o va înlocui pe Theresa May la conducerea Guvernului britanic, anunță Reuters.

Citiți și:
Cursa pentru Downing Street a luat sfârșit. Boris Johnson este noul prim-ministru al Marii Britanii, cel care va avea sarcina de a pune în aplicare Brexit-ul

Cei doi s-au arătat deschiși pentru a stabili discuții constructive cu viitorul prim-ministru al Regatului Unit.

”Vreau să-l felicit pe Boris Johnson pentru numirea sa ca prim-ministru. Aștept cu nerăbdare să am o bună relație de lucru cu acesta”, a precizat von der Leyen în cadrul unei conferințe comune de presă cu liderul francez.

Punctul său de vedere a fost împărtășit și de Emmanuel Macron, care și-a exprimat speranța privind stabilirea unei relații de lucru cu Johnson ”cât mai curând posibil”, nu doar în cazul Brexit-ului, dar și în chestiuni internaționale, precum tensiunile cu Iranul.

Citiți și:
Ursula von der Leyen se arată dispusă să extindă termenul pentru Brexit dacă va fi aleasă președintă a Comisiei Europene

Și președintele american, Donald Trump, l-a felicitat pe Boris Johnson, care se descrie ca fiind un prieten al liderului de la Casa Albă.

Liderul de la Casa Albă spunea încă de săptămâna trecută că fostul primar al Londrei va face o ”treabă excelentă” în funcţia de prim-ministru.

La rândul său, Comisia Europeană l-a felicitat pe Boris Johnson şi a transmis că se pregăteşte să lucreze cu el ”în cel mai bun mod posibil”.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ”mi-a cerut să îi transmit felicitările sale lui Boris Johnson”, a declarat Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a executivului european, într-o conferinţă de presă.

O reacție a venit și din partea negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier.

Într-o postare pe Twitter, acesta și-a arătat deschiderea pentru o ”colaborare constructivă” cu viitorul premier britanic Boris Johnson pentru ”a facilita ratificarea Acordului de retragere și pentru a obține un Brexit ordonat”.

Fostul ministru de Externe și primar al Londrei a precizat că actuala înțelegere privind retragerea, care cuprinde și mecanismul de backstop referitor la granița irlandeză, este inacceptabil.

Johnson, care a militat pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a promis că va pune în aplicare Brexit-ul, amânat deja de două ori, nu mai târziu de 31 octombrie, noul termen al ieșirii Marii Britanii, cu sau fără acord.

Boris Johnson a fost ales marți lider al Partidului Conservator, devenind astfel viitorul premier al Regatului Unit, câștigând detașat în fața contracadidatului său, Jeremy Hunt, după săptămâni de competiție în urma cărora 160.000 de membri ai Partidului Conservator l-au ales pe cel care va avea de dus la bun final acest dosar care s-a aflat printre prioritățile agendei europene și britanice în ultimii trei ani și jumătate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Parisul, prima destinație a președintelui ales al Comisiei Europene. Emmanuel Macron, către Ursula von der Leyen: ”Sunteți încarnarea acestei noi Europe”

Published

on

© Video Capture/ Elysee

Președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a început primul său voiaj politic în capitalele europene în noua sa calitate cu o vizită la Paris, unde a discutat cu președintele francez și principalul său susținător, Emmanuel Macron, despre provocările pe care Uniunea Europeană, în mandatul viitoare Comisii Europene, le va avea de înfruntat.

von der Leyen, cea care a fost propusă de Emmanuel Macron în cadrul negocierilor din Consiliul European pentru a deveni prima femeie președintă a Comisiei Europene, a precizat că vizita la Paris este prima în noua sa calitate.

Sunt aici după votul din Parlamentul European. Prima mea vizită este aici, în Franța, la Paris și după voi merge în Polonia și în Croația. Vreau să vă mulțumesc pentru susținerea pe care mi-ați oferit-o în zilele și săptămânile trecute”, i-a spus von der Leyen lui Macron într-o scurtă conferință de presă susținută în curtea Palatului Elysee.

”Suntem de acord că lucrăm împreună pentru o Europă care este puternică, unită, o Europă ambițioasă în privința climei. În mod egal, o Europă ambițioasă și în ce privește digitalul, economia, securitatea și apărarea. Cred că este important ca această Europă să își ia locul în această lume. O Europă care are relații puternice cu vecinii săi, cu Africa, care vrea relații stabile transatlantice. O Europă care are o strategie adevărată în privința Chinei și a Rusiei. Pentru toate acestea, avem nevoie de o Europă unită și puternică”, a completat președinta aleasă a executivului european. 

La rândul său, Emmanuel Macron a vorbit despre noi investiții în domeniile digital și inteligență artificială și despre o Europă care să își ”îmbrățișeze ambițiile” pe care Ursula von der Leyen ”le-a evocat în discursul său” din Parlamentul European.

”Franța se regăsește totalmente în ce susțineți. O Europă mai unită, mai suverană și mai democratică” a spus Macron, referindu-se la convențiile democratice pentru Europa, o mai veche prioritate a sa preluată de grupul Renew Europe în Parlamentul European și formulată drept cerință pentru von der Leyen în schimbul susținerii acesteia la șefia Comisiei Europene.

”Dumneavoastră sunteți încarnarea acestei noi Europe”, a mai completat Macron, menționând că după ce Simone Veil a fost prima femeie președintă a Parlamentului European în 1979, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene.

La 16 iulie 2019, Ursula von der Leyen a devenit prima femeie președintă a Comisiei Europene după ce a fost aleasă de membrii Parlamentului European, cu o majoritate la limită de 383 de voturi, 327 împotrivă și 22 de abțineri. Au votat în total 733 de eurodeputați. Pentru a deveni președinte al Comisiei Europene, von der Leyen avea nevoie de minim 374 de voturi în favoarea sa.

“Putem fi mândri de Europa!”, şi-a exprimat satisfacţia Emmanuel Macron cu acea ocazie, el fiin cel care a propus-o pe von der Leyen la șefia Comisiei Europene pentru a debloca negocierile dintre lideri în condițiile în care președintele francez nu îl susținea pe Manfred Weber, candidatul inițial al PPE, iar popularii europeni și țările de la Vișegrad nu au fost de acord cu Frans Timmermans, din motive politice diferite.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Comisia Europeană își reia sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, cu tranșă de 14,54 milioane euro

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Comisia Europeană a reluat marţi sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, alocând suma de 14,54 milioane de euro pentru a susţine punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova, finanţarea programelor de educaţie şi formare profesională şi punerea în aplicare a Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles.

Plăţile au fost reluate după o suspendare de aproape doi ani ca urmare a deteriorării situaţiei din această ţară în ceea ce priveşte statul de drept. Guvernul recent învestit a luat o serie de decizii importante care au permis UE să aprecieze că sunt îndeplinite condiţiile pentru reluarea sprijinului bugetar acordat Republicii Moldova, se arată în comunicatul citat.

Pachetul aprobat marţi este un semn clar al sprijinului acordat de UE Republicii Moldova şi cetăţenilor săi. Acesta este, de asemenea, o dovadă a aprecierii acţiunilor deja întreprinse şi o încurajare adresată autorităţilor să-şi continue eforturile, în special în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept şi a democraţiei şi lupta împotriva corupţiei. UE se angajează ferm să sprijine şi să însoţească Republica Moldova pe această cale a reformei“, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea. 

Citiți și UE a decis reluarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova. Ministrul Nicolae Popescu: Apropierea de Europa reprezintă geografia și istoria noastră

În special, UE recunoaşte progrese în ceea ce priveşte angajamentul ferm al noului Guvern de a pune în aplicare agenda de reforme prevăzută în Acordul de asociere dintre UE şi Republica Moldova. Acesta a identificat lupta împotriva corupţiei ca prioritate absolută a programului sau.

De asemenea, Parlamentul de la Chişinău a început să lucreze la o nouă agendă legislativă. Printre primele decizii luate s-a numărat iniţiativa legislativă de anulare a sistemului electoral mixt anterior şi punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Parlamentul a instituit, de asemenea, o comisie de anchetă privind frauda bancară din 2014 şi a adoptat decizii de sprijinire a depolitizării instituţiilor statului şi de combatere a corupţiei.

Alegerile locale au fost stabilite pentru 20 octombrie, iar noile autorităţi s-au angajat să se asigure că acestea se desfăşoară în mod credibil, transparent şi favorabil incluziunii.

Comisia Europeană salută faptul că noul Guvern a restabilit relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). La 10 iulie, reprezentanţii FMI şi autorităţile de la Chişinău au ajuns la un acord la nivel tehnic cu privire la cea de-a patra şi cea de-a cincea revizuire din cadrul programului economic sprijinit de FMI. Acesta a recunoscut, de asemenea, progresele realizate de autorităţi în ceea ce priveşte consolidarea politicilor macroeconomice şi a subliniat necesitatea de a susţine dinamica reformelor şi de a lua măsuri decisive pentru combaterea corupţiei.

Suma de 14,54 milioane EUR a fost acordată ca sprijin bugetar în cadrul a trei programe:

Sprijinirea punerii în aplicare a Acordului de liber schimb dintre Moldova și UE: datorită zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și a sprijinului acordat de UE, exporturile Moldovei către UE au crescut cu 62 % între 2014 și 2018. În 2018, UE a continuat să își consolideze poziția de principal partener comercial al Moldovei, reprezentând aproximativ 70 % din totalul exporturilor și 50 % din totalul importurilor.

Programul de educație și formare profesională: cu sprijinul UE, Republica Moldova a pus bazele unui sistem modern și eficient de educație și formare profesională, bazat în special pe învățământul dual. Acest program sprijină emanciparea tinerei generații, în special în ceea ce privește dezvoltarea competențelor și îmbunătățirea capacității de inserție profesională.

Programul de sprijin al Planului de acțiune pentru liberalizarea regimului de vize a ajutat autoritățile să respecte în continuare criteriile de referință pentru a beneficia de acest regim, care oferă beneficii concrete importante pentru cetățenii moldoveni. În al doilea raport al său privind mecanismul de suspendare în materie de vize, din decembrie 2018, Comisia a confirmat că Republica Moldova continuă să respecte criteriul de referință; de asemenea, Comisia a formulat recomandări pentru Republica Moldova cu privire la combaterea corupției și a migrației neregulamentare, iar noul guvern și-a demonstrat în mod credibil angajamentul de a lua măsuri în acest sens.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending