Connect with us

U.E.

Parlamentul European a adoptat noul Cod al UE privind vizele. Care sunt principalele modificări și impactul acestora asupra călătorilor din țări terțe?

Published

on

@Karl Allen Lugmayer /Pixabay License

Parlamentul European a aprobat miercuri noul Cod al UE privind vizele, asupra căruia există deja un acord informal cu Consiliul UE. Noile norme stabilesc procedurile și condițiile de acordare a vizelor pentru cetățenii din peste o sută de țări terțe care călătoresc în UE pe perioade scurte (până la 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile), se arată într-un comunicat al instituției.

Codul UE privind vizele a fost revizuit pe fondul dublării solicitărilor pentru eliberarea unei vize, de la 10,2 milioane în 2009 la 15,2 milioane în 2016. Scopul principal al reformei este de a facilita călătoriile în scop legitim pentru turism, comerț și afaceri. De asemenea, prin simplificarea procedurilor de solicitare și eliberare a vizelor de scurtă ședere, noile reguli vor acționa ca niște stimulente pentru a încuraja țările din afara UE să coopereze în domeniul migrației. În acest sens, unele dispoziții, cum ar fi taxele de viză, timpul necesar pentru emiterea deciziilor privind cererile depuse și durata de valabilitate a vizei cu intrări multiple, pot fi adaptate în funcție de disponibilitatea unei țări terțe de a colabora pentru readmiterea migranților ilegali, în urma unei evaluări complete și obiective realizate anual de Comisia Europeană.

Per ansamblu, procedurile pentru călătorii de bună credință vor fi mai simple și va exista o legătură directă între politica de vize și migrație.

Astfel, cererile de viză vor trebui depuse într-un interval de maxim șase luni (în loc de cele trei luni prevăzute de normele actuale) și minim cu 15 zile înainte de călătoria vizată, cu excepția navigatorilor, cărora li se va permite să depună cereri cu nouă luni în avans.

Alte modificări efectuate se referă la următoarele:

  • costul taxei de viză generală va crește de la 60 la 80 de euro – cu o posibilă reducere pentru persoanele sub 18 ani -, iar copiii sub 6 ani, studenții și cercetătorii vor continua să fie scutiți de plata acestei taxe;
  • noua condiție prealabilă pentru achiziționarea asigurărilor de sănătate pentru călătorii va fi evaluată de către Comisia Europeană la 15 luni de la introducere, luând în considerare costurile medicale reale suportate de titularii de viză;
  • statele membre ale UE vor trebui să colaboreze cu furnizorii externi de servicii pentru a gestiona cererile de viză în țările din afara UE în care nu sunt nici prezente, nici reprezentate;
  • persoanele care călătoresc frecvent pot fi eligibile pentru vize cu intrări multiple.

,,După ani de negocieri, am reușit să ajungem la un acord ambițios în vederea actualizării și simplificării procedurilor de acordare a vizelor pentru UE. Scopul nostru este de a facilita călătoriile în scop legitim pentru turism, afaceri și comerț, consolidând în același timp securitatea internă și stabilind mecanisme de prevenire a abuzurilor. De asemenea, am reușit să introducem și stimulente pozitive pentru țările care cooperează în activitățile de readmisie, nu doar sancțiuni pentru cei care nu cooperează”, a declarat eurodeputatul Juan Fernando López Aguilar, raportor din partea grupului S&D pentru acest regulament.

Regulamentul privind noul cod de vize al UE a fost aprobat cu 428 voturi pentru, 123 și 56 abțineri, urmând să fie adoptat oficial de către Consiliul de Miniștri. Modificările vor fi aplicabile la șase luni de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Emmanuel Macron: Franța își retrage candidatul și o susține pe Laura Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele francez Emmanuel Macron i-a transmis vineri, într-o convorbire telefonică, omologului său român Klaus Iohannis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a avut vineri, 19 iulie a.c., o convorbire telefonică cu Președintele Republicii Franceze, domnul Emmanuel Macron. Cei doi omologi au abordat o serie de teme europene, cu accent pe candidatul pentru funcția de procuror-șef european. În virtutea bunei colaborări și a bunei înțelegeri între cei doi șefi de stat, Președintele Emmanuel Macron i-a transmis Președintelui Klaus Iohannis că va retrage candidatura domnului Jean-François Bohnert și că o va susține pe doamna Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Recent, președintele Klaus Iohannis a reamintit faptul că la nivel european este cunoscut faptul că el o susține pe Laura Codruța Kövesi pentru a deveni primul procuror șef al Parchetului European și a ținut să precizeze că această negociere nu face parte din pachetul agreat între liderii UE până acum pentru celelalte funcții cheie de la Bruxelles.

În același context, Iohannis a criticat voalat atractivitatea acestui subiect din punct de vedere politic

”Fiind o temă de mare vizibilitate tot felul de politicieni se agață de ea. Dar dacă contribuie la reușită e bine”, a spus Klaus Iohannis, săptămâna trecută.

Precizăm faptul că în decursul primei sesiuni plenare a Parlamentului European, cei mai influenți eurodeputați români din grupurile PPE și Renew Europe au arătat că șansele lui Kövesi la șefia Parchetului European ar trebui să crească în contextul deciziei luate de șefii de stat sau de guvern pentru funcțiile de top din instituțiile UE, poziții în care sunt respectate criterii precum paritatea de gen sau afilierea politică, însă nu și echilibrul geografic, noii lideri ai instituțiilor UE provenind din Belgia, Franța, Germania, Italia și Spania.

În context, președintele francez Emmanuel Macron și liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, Dacian Cioloș, au avut o convorbire telefonică privind finalizarea procedurii de desemnare a procurorului-șef european pornind de la sprijinul pe care Laura Codruța Kövesi l-a obținut în Parlamentul European.

Convorbirea Iohannis – Macron a avut loc după ce francezul Jean-François Bohnert, contracandidatul Laurei Codruţa Kövesi pentru şefia Parchetului European, a afirmat că încă este candidat pentru acest post, după apariţia informaţiilor din presă privind ieşirea sa din cursă ca urmare a numirii sale la conducerea Parchetului financiar francez.

Totodată, joi, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Angela Merkel, solidară cu parlamentarele americane atacate prin comentarii rasiste de Donald Trump: Declarațiile subminează puterea Americii și sunt în contradicție cu impresiile mele despre SUA

Published

on

© NATO/flickr

Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri despre comentariile rasiste ale președintelui american Donald Trump făcute la adresa a patru membre democrate din Congres că ,,subminează puterea Americii” și că este ,,solidară” cu femeile, relatează BBC.

 ,,Mă distanțez de acest lucru în mod ferm și sunt solidară cu femeile care au fost atacate”, a declarat cancelarul german la o conferință de presă din Berlin. Angela Merkel a adăugat: ,,Aceste declarații ale președintelui Trump denotă sentimente care sunt total în contradicție cu impresiile mele (despre SUA) în care cred cu tărie și care subminează puterea Americii”.

Într-o serie de Tweeturi postate în weekend, Trump le-a transmis celor patru femei de culoare că ar trebui ,,să se întoarcă” în ,,locurile infestate de crimă” de unde vin, deși trei dintre cele patru s-au născut în America și a patra este cetățean naturalizat, relatează Digi24.

„Ce interesant este să vezi congresmene democrate ‘progresiste’ (…), care provin din ţări ale căror guverne sunt o catastrofă completă şi totală, cele mai rele, corupte şi inepte din întreaga lume[…], adresându-se perfid poporului Statelor Unite, cea mai puternică şi mai măreaţă naţiune de pe Pământ, pentru a-i spune cum să fie condus guvernul nostru”, a scris Donald Trump.

„De ce nu se întorc în aceste locuri – absolut ratate şi infestate de criminalitate – de unde vin pentru a le ajuta şi a le îndrepta”, a continuat Trump, fără a da nume. „Şi apoi să revină şi să ne arate cum se face”, adaugă președintele.

„Aceste locuri chiar au nevoie de ajutorul vostru, trebuie să mergeţi repede. Sunt sigur că Nancy Pelosi va fi foarte mulţumită să vă găsească rapid nişte călătorii gratuite”, a mai scris şeful de la Casa Albă

Deși Donald Trump nu le-a numit, persoanele la care făcea referire sunt parlamentarele Alexandria Ocasio-Cortez, Ilhan Omar, Rashida Tlaib și Ayanna Pressley, un grup de politiciene progresiste din Partidul Democrat care își spun ,,Echipa”.

Trump a refuzat să-și ceară scuze pentru comentarii și continuă să insiste că tweet-urile nu sunt rasiste. Președintele american a scris pe Twitter că nu ,,am niciun os rasist în corpul meu”.

Reacții de condamnare a comentariilor rasiste ale președintelui Trump au venit și din partea Marii Britanii, a Canadei și a UE, prin vocea președintelui Consiliului European, Donald Tusk.

La începutul săptămânii, un purtător de cuvânt al premierului britanic Theresa May a criticat de asemenea comentariile, descriind-le ca fiind ,,complet inacceptabile”. De asemenea, cei doi candidați pentru a o înlocui pe Theresa May în funcția de prim-ministru – Boris Johnson și Jeremy Hunt – s-au alăturat și ei criticilor. 

De asemenenea, premierul canadian Justin Trudeau şi preşedintele Consiliului European Donald Tusk au denunţat joi afirmaţiile scandaloase pe care Donald Trump le-a făcut la adresa celor patru parlamentare democrate provenind din rândul minorităţilor, calificându-le drept ,,inacceptabile”, fără a menţiona însă numele preşedintelui american, informează AFP, preluat de Agerpres.

,,Am fost timp de ani de zile unul din politicienii cei mai pro-americani ai Europei. Sunt dificil de înţeles astfel de fapte şi de cuvinte şi, deseori, dacă simţi că ceva este inacceptabil, trebuie să reacţionezi în pofida afacerilor şi a intereselor”, a declarat Donald Tusk în cadrul unei conferinţe de presă comune cu premierul canadian, desfăşurată la Montreal, unde a avut loc summitul UE-Canada. ,,Mă simt ca acasă aici, la Montreal, cel mai european dintre oraşele canadiene, şi pentru că nu am auzit pe nimeni strigând ‘trimiteţi-l înapoi’”, a adăugat înaltul oficial european.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, replică la acuzele eurodeputatului Siegfried Mureșan potrivit cărora premierul Dăncilă a arătat ,,incompetență guvernamentală” în plenul de la Strasbourg

Published

on

© www.comunicatii.gov.ro

Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, îi dă replica vicepreședintelui PPE, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, care a acuzat-o în această dimineață pe premierul Viorica Dăncilă de comiterea unei gafe în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, care afectează imaginea Guvernului României.

 

Într-un comunicat transmis pe pagina sa de Facebook, Siegfried Mureșan o acuza pe premierul Dăncilă de ,,incompetență guvernamentală” pentru afirmația potrivit căreia România ar dori să găzduiască sediul ENISA, Agenția Europeană pentru Securitate Cibernetică, care are deja un sediu stabilit în Grecia prin regulamentul de funcționare adoptat de instituțiile UE. Acesta puncta gafa în contextul în care România a pierdut competiția pentru găzduirea Agenției Europene a Medicamentului sau în situația în care Guvernul nu a depus candidatura pentru găzduirea Autorității Europene a Muncii.

Citiți și Eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, îi solicită premierului Dăncilă să clarifice gafa făcută în plenul de la Strasbourg, care pune Guvernul într-o ,,situație penibilă”

Astfel, ministrul comunicațiilor, care s-a aflat alături de premierul Dăncilă în plenul de la Strasbourg, cu prilejul prezentării bilanțului Președinției României la Consiliul UE, a dorit să clarifice la ce s-a referit, de fapt, șefa Guvernului.

,,Domnul Siegfried Mureșan se află într-o gravă eroare, arătând încă o dată că, deși este europarlamentar, nu cunoaște dosarele pe care Președinția română la Consiliul UE le-a gestionat pe timpul mandatului său. Dacă ar fi fost interesat să solicite clarificări, cu amabilitate l-aș fi lămurit, pentru că mă aflam alături de doamna Prim-ministru când a prezentat bilanțul Președinției române la Consiliul UE în Parlamentul European. Însă, când dorința de a ataca România excede expertiza, se fac astfel de gafe monumentale…”.

,,Intervenția doamnei Prim-ministru în Parlamentul European nu a vizat agenția ENISA ( o agenție deja existentă, cu sediul la Atena) ci a abordat posibilitatea ca România să-și depună candidatura pentru Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, în contextul în care la nivel european se află în negocieri propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare”, explică oficialului de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Mai mult, spune ministrul Alexandru Petrescu, ,,este exclus ca doamna Prim-Ministru să facă referire la o agenție deja existentă, România fiind întotdeauna o susținătoare a activității ENISA, lucrând intens și susținând Actul privind securitatea cibernetică, care stabilește noul mandat al ENISA, Agenția UE pentru securitate cibernetică și cadrul european de certificare a securității cibernetice, participând ca observator la toate trialogurile care s-au desfășurat pe parcursul Președinției austriece. Acest act a intrat în vigoare la 27 iunie 2019. Deci, referirea dnei Prim-Ministru a fost făcută, fără echivoc, la Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, o propunere legislativă intens mediatizată la nivel european”.

Propunerea legislativă privind centrul de competențe, anunțată chiar în discursul privind starea Uniunii al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, din 12 septembrie 2018, a ajuns în faza adoptării unei abordări generale grație efortului intens depus de Președinția română, care a a reușit să organizeze, în timp record, două trialoguri cu Parlamentul European (PE) și o serie de reuniuni tehnice cu PE și Comisia, depășindu-și astfel obiectivele stabilite inițial.

Ministrul Alexandru Petrescu explică de ce premierul Viorica Dăncilă a făcut afirmația privind găzduirea de către România a unei agenții dedicate securității cibernetice.

,,În cazul în care co-legiutorii vor adopta propunerea legislativă, stabilirea sediului unui astfel de centru în România ar putea avea o importanță politică și strategică pentru țara noastră deoarece, pe de o parte, România își poate consolida rolul de lider regional în domeniu, securitatea cibernetică devenind astfel un brand de țară. Pe de altă parte, având în vedere dinamica fără precedent a domeniului, Centrul va deveni un punct de referință european și internațional în securitatea cibernetică, punând România pe harta locațiilor cu vizibilitate ridicată la nivel internațional.

Centrul ar urma să aibă o activitate cuprinzătoare care va sprijini securitatea cibernetică de-a lungul întregului lanț valoric, de la activitatea de cercetare până la activitățile de sprijinire a implementării și a adoptării pe scară largă a tehnologiilor-cheie. De asemenea, ar urma să ofere sprijin statelor membre și altor actori relevanți, prin consiliere, împărtășind expertiză și facilitând colaborarea cu privire la proiecte și acțiuni”, precizează ministrul comunicațiilor

Centrul, prin activitatea de coordonare a rețelei de centre naționale, va crea un mecanism eficient de cooperare între statele membre în vederea consolidării capacităților industriale și a sinergiilor dintre industrie și cercetare/inovare.

Amploarea, frecvența și impactul incidentelor de securitate cibernetică sunt în creștere și reprezintă o amenințare gravă la adresa rețelelor și a sistemelor informatice dar și a funcționării economiei europene, a protejării valorilor europene și a sistemelor democratice europene, putând genera pierderi financiare substanțiale, pagube majore economice și subminarea încrederii utilizatorilor. Securitatea cibernetică devine cu atât mai importantă cu cât noul ecosistem digital conectează miliarde de obiecte și de sisteme, inclusiv în sectoare critice, cum ar fi cel energetic, al transporturilor, al serviciilor bancare și al sănătății, sistemele de control industrial care conțin informații sensibile și care sprijină sistemele de siguranță.

În acest context, ministrul punctează faptul că ,,nu ar trebui să fie deloc surprinzător, nici măcar pentru domnul Mureșan, faptul că, pe lângă ENISA, există o propunere legislativă pentru crearea unui centru de competențe și nu este exclus ca, în viitor, noua Comisie să prezinte propuneri suplimentare pe aceasta tema”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending