Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

Published

on

Parlamentul European a adoptat joi a rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și ”să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE”.

Ce prevede rezoluția adoptată joi de Parlamentului European:

1. subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență;

2. reamintește că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii; reamintește crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist;

3. își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și toți actorii europeni să facă tot posibilul pentru a comemora și incrimina crimele îngrozitoare împotriva umanității și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, garantând că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate;

4. condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului săvârșite de regimurile totalitare nazist și comunist;

5. invită toate statele membre ale UE să adopte o poziție răspicată și principială față de crimele și actele de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și regimul nazist;

6. își exprimă îngrijorarea față de ascensiunea mișcărilor extremiste de extremă dreaptă și de extremă stângă în statele membre ale UE;

7. invită toate statele membre ale UE să comemoreze data de 23 august ca Zi Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, și să facă cunoscute aceste orori în rândul tinerei generații, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile europene;

8. invită Comisia să sprijine efectiv proiectele care promovează memoria istorică și comemorarea în statele membre și activitățile Platformei memoriei și conștiinței europene și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului;

9. subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE și la NATO, țările din Europa Centrală și de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor și în promovarea dezvoltării socioeconomice; subliniază, cu toate acestea, că proiectul european de pace și integrare nu va fi complet decât atunci când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, devin membre cu drepturi depline ale UE;

10. consideră că succesul Ucrainei, Georgiei și Moldovei, care poate fi asigurat doar prin procesul de integrare în UE, va fi cel mai puternic instrument, prin forța exemplului, pentru a favoriza transformarea pozitivă în Rusia, ceea ce ar permite Rusiei să depășească, în cele din urmă, consecințele tragice ale Pactului Ribbentrop-Molotov;

11. susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; roagă, așadar, toate segmentele societății ruse să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut;

12. este profund îngrijorat de eforturile depuse de conducerea de azi a Rusiei pentru a denatura situația istorică și a șterge cu buretele crimele regimului totalitar sovietic; consideră aceste încercări o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice prin care încearcă să dezbine continentul; invită, prin urmare, Comisia să combată decisiv aceste eforturi;

13. atrage atenția că simbolurile regimului sovietic sunt folosite în continuare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;

14. arată că monumentele și memorialele prezente încă în spațiile publice (parcuri, piețe, străzi etc.) ale unor state membre, în cinstea armatei sovietice care a ocupat chiar aceste țări, creează condiții favorabile pentru a denatura adevărul despre consecințele celui de-al doilea război mondial și a propaga un sistem politic totalitar;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Amintim că în ziua în care Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia la Moscova, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

”Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor”, se arată în textul semnat de Urmas Reinsalu (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia) și Ramona Mănescu (România).

Potrivit declarație comune, data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Published

on

© Calea Europeană

Numirea lui Cosmin Boiangiu în fruntea Agenției Europene a Muncii (ELA) este „o veste excelentă” pentru România, acesta fiind un „profesionist desăvârșit” și un „negociator excelent” care a obținut „victorii neașteptate pentru România”, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), care a colaborat îndeaproape cu diplomatul român.

Cosmin Boiangiu, în prezent, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a primit susținerea unei largi majorități a statelor membre pentru alegerea în funcția de director executiv al Autorității Europene pentru Muncă, potrivit unui anunț făcut joi de ministrul de externe Bogdan Aurescu.

 

„O veste excelentă pentru România, dar și pentru mine personal! Cosmin Boiangiu va fi noul Director Executiv al Agenției Europene a Muncii (ELA)! Îl cunosc bine pe Cosmin. Am lucrat cu el în 2016, el era omul cheie care pregătea pentru România, în Reprezentanța noastră pe lângă UE, toate dosarele pentru Consiliul de Miniștri EPSCO pe muncă și afaceri sociale. Apoi, în 2019, a fost unul dintre oamenii de bază ai Președinției Române a Consiliului UE. Este un profesionist desăvârșit, un negociator excelent, a dus mereu dosare grele în spate și a reușit deseori să obțină victorii neașteptate pentru România”, scrie Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

De asemenea, colaborarea cu Cosmin Boiangiu pe teme de muncă și social a continuat odată cu preluarea mandatului de europarlamentar și în calitate de coordonator Renew Europe în Comisia pentru Ocuparea Forței de Muncă și Afaceri Sociale (EMPL), mai spune Pîslaru, subliniind că „a fost mereu o plăcere”, iar numirea celui dintâi la șefia ELA „este o mândrie pentru România și o mare victorie, la care, trebuie să recunosc, am contribuit și noi, Renew Europe, semnificativ!”, punctează eurodeputatul român. „Am avut un mesaj puternic de susținere pentru Cosmin și acest mesaj l-am dus fără ezitare către toți decidenții! Așa se convertește munca serioasă și competentă din Parlamentul European în influență și în poziții cheie pentru România”, explică Pîslaru.


Diplomat de carieră, Boiangiu este, din anul 2016, reprezentant permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană. În această calitate a prezidat reuniunile COREPER I pe durata Președinției române a Consiliului UE (semestrul I 2019) și a negociat numeroase acte legislative europene în domeniul social. Anterior, în perioada 2012-2016, Cosmin Boiangiu a deținut funcția de ambasador al României în Slovenia. CV-ul său este disponibil aici.

Autoritatea Europeană a Muncii (ELA) și-a început activitatea în octombrie 2019 , la doi ani după ce președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, anunța ideea înființării unei astfel de autorității în discursul din 2017 privind starea Uniunii adresat Parlamentului European.

Autoritatea Europeană a Muncii are următoarele obiective: facilitarea accesului cetățenilor și al întreprinderilor la informații referitoare la drepturile și obligațiile lor; înlesnirea cooperării dintre statele membre în ceea ce privește asigurarea respectării legislației Uniunii care intră în domeniul său de aplicare, inclusiv prin facilitarea inspecțiilor comune și concertate și prin combaterea muncii nedeclarate; medierea și facilitarea demersurilor pentru soluționarea cazurilor de litigii transfrontaliere.

Activitățile Autorității Europene a Muncii sunt legate de normele privind mobilitatea forței de muncă: libera circulație și detașarea lucrătorilor, coordonarea sistemelor de securitate socială și legislația specifică din sectorul transportului rutier.

Autoritatea Europeană a Muncii are sediul la Bratislava.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

Published

on

© European Union 2015 - Source : EP

Uniunea Europeană se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni, este mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în apropierea scrutinului de la 1 noiembrie. 

„Pe 1 noiembrie au loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, în condiții de pandemie, care au determinat și o bună parte a observatorilor internaționali să stea acasă. Ce mesaj transmite UE înaintea acestor alegeri? Același pe care l-a transmis și acum 6 ani, când a semnat Acordul de Asociere cu Chișinăul: democrația și statul de drept produc prosperitate. Iar atunci când un guvern sau altul nu s-a achitat de aceste obligații asumate, când banii nu au adus bunăstarea oamenilor, ci a unor oligarhi, atunci UE a introdus principiul condiționalității și a ales să vireze banii direct comunităților, și nu guvernului. UE trebuie să îi sprijine în continuare pe cetățenii moldoveni și să se asigure că ei văd efectele banilor pe care UE îi investește în drumuri, școli sau specializarea lucrătorilor din justiție și poliție”, scrie eurodeputatul pe Facebook. 

Potrivit acestuia, „până la finalul lui 2018, Republica Moldova primise mai mult de un miliard de euro din partea UE,  peste 70 % din exporturile Republicii Moldova merg către state ale UE, iar oamenii de afaceri afectați de embargoul Rusiei și-au recuperat pierderile grație contractelor cu parteneri din țările europene”. În plus, „în statele UE trăiesc peste un milion de suflete moldovenești”, mai spune Marinescu.  „Pentru aceștia, dar și pentru cei rămași în țară, alegerile de pe 1 noiembrie sunt extrem de importante” deoarece „încrederea este baza oricărei cooperări”.

„Atât UE cât și cetățenii moldoveni, trebuie să aibă încredere în parlamentul și guvernul de la Chișinău, căci fără încredere, nu se poate construi nimic durabil”, subliniază Marian-Jean Marinescu. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu (PRO România, S&D) este de părere că este nevoie de reciprocitate în relația dintre UE și SUA și că vizele pentru cetățenii români trebuie ridicate cât mai curând, după ce Parlamentul European a votat o rezoluție prin care solicită Comisiei Europene să pună capăt discriminării SUA privind obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria, Cipru și Croația.

“Am votat, în Parlamentul European, în favoarea rezoluției care cere Comisiei Europene să suspende exonerarea obligației de a deține viză pentru cetățenii SUA – așa cum este stabilit în mecanism de reciprocitate. Așa cum știți, în acest moment, cetățenii români (alături de bulgari, croați și ciprioți) sunt obligați să dețină viză la intrarea în SUA, în timp ce toți cetățenii celorlalte State Membre nu au această obligație. Este, așadar, o situație disproporționată care trebuie să ia sfârșit. Sunt o susținătoare a principiului solidarității între membrii UE, și mă bucur să văd că majoritatea covârșitoare a colegilor mei din Parlamentul European gândesc la fel. Nu putem avea o dublă măsură”, a spus Crețu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

 

Europarlamentarul român a subliniat că dacă adoptată de Parlamentul European va fi susținută și de statele membre, “ar trebui ca în maximum 24 de luni, SUA să elimine vizele pentru români – altfel, Uniunea Europeană va impune vize cetățenilor americani”.

“Sper ca, prin decizia Parlamentului European, să asistăm la îndreptarea acestei situații, nefiind prima dată când legislativul european solicită această măsură – care în definitiv nu este altceva decât îndreptarea unei situații incorecte cu care s-au confruntat și românii atât de mulți ani”, a completat ea.

Rezoluția adoptată de Parlamentul European îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un act juridic ce prevede suspendarea pentru o perioadă de douăsprezece luni a exonerării de obligația de a deține viză pentru cetățenii SUA, după cum este stabilit în așa-numitul mecanism de reciprocitate.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru: Cosmin Boiangiu, noul director executiv al Agenției Europene a Muncii, este un negociator excelent care a reușit să obțină victorii neașteptate pentru România

Marian-Jean Marinescu4 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: UE se așteaptă ca democrația și statul de drept să triumfe în alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru prosperitatea cetățenilor moldoveni

INTERVIURI4 hours ago

EXCLUSIV Expertul american Ian Brzezinski: Cu o administrație Trump sau o administrație Biden, prezența militară a SUA în România va crește. Sunteți un aliat care s-a ridicat la înălțimea așteptărilor

ENGLISH4 hours ago

EXCLUSIVE Ian Brzezinski, Senior Fellow Atlantic Council: With a Trump or Biden administration, US military presence in Romania will increase

CONSILIUL UE7 hours ago

La propunerea Germaniei, UE adoptă sancțiuni împotriva unor persoane din Rusia pentru atacul cibernetic împotriva Bundestagului și biroului Angelei Merkel

NATO7 hours ago

Miniștrii apărării din țările NATO au decis crearea unui centru spațial în Germania pentru protejarea sistemelor aliate împotriva amenințărilor

U.E.10 hours ago

România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii: Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv

U.E.10 hours ago

Eurostat: Deficitul guvernamental în zona euro și în UE a atins un nivel fără precedent, în trimestrul al doilea

Corina Crețu10 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Este nevoie de reciprocitate în relațiile UE-SUA. Vizele pentru români trebuie ridicate cât mai curând

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI11 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Digitalizarea economiei europene reprezintă o mare provocare, căreia vom putea să îi facem față doar printr-o reglementare antentă a tuturor domeniilor implicate

ROMÂNIA3 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.1 week ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH1 week ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.1 week ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi1 week ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru1 week ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Victor Negrescu, vicepreședintele Comisiei pentru educație din PE: UE poate contribui la eficientizarea unor decizii publice luate în România în aceea ce privește cheltuirea banilor europeni, dar și în ceea ce privește generațiile următoare

Advertisement
Advertisement

Trending