Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

Published

on

Parlamentul European a adoptat joi a rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și ”să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE”.

Ce prevede rezoluția adoptată joi de Parlamentului European:

1. subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență;

2. reamintește că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii; reamintește crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist;

3. își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și toți actorii europeni să facă tot posibilul pentru a comemora și incrimina crimele îngrozitoare împotriva umanității și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, garantând că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate;

4. condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului săvârșite de regimurile totalitare nazist și comunist;

5. invită toate statele membre ale UE să adopte o poziție răspicată și principială față de crimele și actele de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și regimul nazist;

6. își exprimă îngrijorarea față de ascensiunea mișcărilor extremiste de extremă dreaptă și de extremă stângă în statele membre ale UE;

7. invită toate statele membre ale UE să comemoreze data de 23 august ca Zi Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, și să facă cunoscute aceste orori în rândul tinerei generații, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile europene;

8. invită Comisia să sprijine efectiv proiectele care promovează memoria istorică și comemorarea în statele membre și activitățile Platformei memoriei și conștiinței europene și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului;

9. subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE și la NATO, țările din Europa Centrală și de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor și în promovarea dezvoltării socioeconomice; subliniază, cu toate acestea, că proiectul european de pace și integrare nu va fi complet decât atunci când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, devin membre cu drepturi depline ale UE;

10. consideră că succesul Ucrainei, Georgiei și Moldovei, care poate fi asigurat doar prin procesul de integrare în UE, va fi cel mai puternic instrument, prin forța exemplului, pentru a favoriza transformarea pozitivă în Rusia, ceea ce ar permite Rusiei să depășească, în cele din urmă, consecințele tragice ale Pactului Ribbentrop-Molotov;

11. susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; roagă, așadar, toate segmentele societății ruse să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut;

12. este profund îngrijorat de eforturile depuse de conducerea de azi a Rusiei pentru a denatura situația istorică și a șterge cu buretele crimele regimului totalitar sovietic; consideră aceste încercări o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice prin care încearcă să dezbine continentul; invită, prin urmare, Comisia să combată decisiv aceste eforturi;

13. atrage atenția că simbolurile regimului sovietic sunt folosite în continuare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;

14. arată că monumentele și memorialele prezente încă în spațiile publice (parcuri, piețe, străzi etc.) ale unor state membre, în cinstea armatei sovietice care a ocupat chiar aceste țări, creează condiții favorabile pentru a denatura adevărul despre consecințele celui de-al doilea război mondial și a propaga un sistem politic totalitar;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Amintim că în ziua în care Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia la Moscova, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

”Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor”, se arată în textul semnat de Urmas Reinsalu (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia) și Ramona Mănescu (România).

Potrivit declarație comune, data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a fost propus președinte al Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în Comisia pentru transport și turism din Parlamentul European, a fost propus marți pentru a prelua președinția Intergrupului Cer și Spațiu (Sky&Space), o funcţie onorantă, dar şi cu foarte multe responsabilităţi.

“Am fost propus de către colegii mei pentru a prelua președinția Intergrupului Cer și Spațiu (Sky&Space). În legislatura trecută am fost vicepreședintele acestui intergrup și am organizat foarte multe evenimente care au ajutat cele două industrii. Dincolo de asta, am propus, iar Parlamentul a aprobat proiectele mele pilot, unele dintre ele fiind acum finalizate, altele aflându-se în derulare. Am contactat colegi de la celelalte grupuri politice pentru a le propune să fie vicepreședinți. Strângem semnături, iar în decembrie, Parlamentul va decide câte intergrupuri vor activa în această legislatură și ce domenii vor acoperi. Sper ca și în următorii cinci ani Intergrupul Sky&Space, să își continue activitatea, având în vedere ca, pe de o parte, este un intergrup de tradiție în Parlamentul European (funcționează de peste 10 ani), iar pe de alta, s-a dovedit o platformă extrem de importantă pentru susținerea industriilor de aviație și spațiu, două domenii de viitor nu doar pentru Europa, ci pentru întreaga lume”, a explicat europarlamentarul Marian Jean Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este coordonatul grupului PPE în cadrul Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European. Aflat la cel de-al patrulea mandat, este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

România ar putea beneficia de pe urma deciziei Volkswagen de amâna construirea fabricii din Turcia. Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) confirmă că Aradul a fost locația din România luată în calcul de grupul german pentru o nouă uzină

Published

on

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a declarat pentru CaleaEuropeană.ro că a participat la începutul anului, din calitatea de primar al orașului Arad, la negocierile oficiale cu compania Volkswagen care a evaluat ofertele prezentate de mai multe țări pentru construirea unei noi fabrici Skoda.

Eurodeputatul român a mai spus că reprezentanții companiei auto și-au arătat interesul pentru Arad, ca posibilă destinație pentru o nouă fabrică, terenul pus la dispoziție fiind de 1.100 de hectare.

”Am înaintat o locație de 1.100 de hectare. Am primit un document care confirma că ei sunt interesați și că sunt în analiză. Pot confirma că România a avut una dintre cele mai bune oferte, fiind, poate, cei mai buni în zona de logistică pentru că Aradul este conectat la tren de mare viteză (160 de km./oră), este conectat la autostradă, are conetare la Aeroportul Timișoara, în jurul Aradului, pe o rază de 150 de km., sunt majoritatea firmelor de componente auto. Am îndeplinit condițiile pentru forța de muncă.”, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Gheorghe Falcă, care a mai menționat că a beneficiat de asistență guvernamentală.

Amintim că negocierea României cu Volkswagen revine în actualitate pe fondul deciziei grupului auto german de a amâna decizia finală privind noua sa fabrică din Europa de Est, care urma să fie situată în Turcia, pe fondul criticilor internaţionale la adresa operaţiunilor militare derulate de Ankara în Siria şi al temerilor legate de efectele potenţiale asupra imaginii VW.

Compania germană s-a decis să nu anunțe încă o decizie finală pentru investiția sa de 1,4 miliarde de euro, după ce Turcia a declanșat o ofensivă foarte criticată în nordul Siriei, împotriva kurzilor.

”Monitorizăm cu atenție situația și urmărim cu îngrijorare desfășurarea lucrurilor”, a anunțat un purtător de cuvânt al constructorului german.

La începutul lunii, Volkswagen a deschis o subsidiară în provincia turcă Manisa, deși compania anunțase că încă era în ultimul stadiu de negocieri cu autoritățile din Turcia și nu se luase o decizie finală.

Volkswagen a analizat mai multe posibile locații pentru a deschide o nouă uzină în Europa de Est, în această cursă fiind înscrisă și România, alături de Bulgaria, dar, în final grupul german a luat decizia de a construi noua fabrică în Turcia. 

Anterior, mai multe surse din apropierea acestui dosar au declarat că noua uzină Volkswagen din Turcia ar urma să coste aproximativ 1.3 miliarde de euro și va produce peste 300.000 de unități pe an, printre acestea aflându-se și modelele VW Passat şi Skoda Superb, care vor fi exportate spre Europa de Est, fabrica având în jur de 4.000 de angajați. 

Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică că i-a transmis președintelui turc Recep Tayyip Erdogan că ofensiva din Siria trebuie oprită pentru că riscă să declanșeze o criză umanitară.

Statele Unite au impus sancțiuni care vizează trei miniștri turci printr-un decret prezidențial semnat de președintele american Donald Trump care vizează să convingă Ankara ”să înceteze imediat ofensiva” în Siria.

Ofensiva turcă în nord-estul Siriei, intrată în cea de-a șaptea zi, a provocat proteste internaționale și s-a soldat cu peste 150 de morți, dintre care 50 de civili, dar și cu strămutarea a peste 130.000 de persoane.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Videoclipul care a mobilizat participarea record a cetățenilor la alegerile europene, premiat de mai multe ori la The Lovie Awards

Published

on

Videoclipul ”Alege-ți viitorul” realizat și promovat de Parlamentul European ca element central al campaniei de stimulare a prezenței cetățenilor la vot pentru alegerile din 23-26 mai 2019 a obținut mai multe premii la The Lovie Awards, o inițiativă care recunoaște și premiază excelența din mediul online și din comunitatea de internet europeană.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare și purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Spot-ul Parlamentului European #Chooseyourfuture pentru alegerile europene a primit mai multe premii prestigioase la The Lovie Awards: un premiu de aur pentru pentru cea mai bună campanie publică și de activism, două de bronz pentru cea mai virală și integrată campanie și premiul ”People’s choice” la mai multe categorii”, a scris Duch, pe Twitter.

 

Într-o postare ulterioară, Jaume Duch i-a felicitat pe toți cei care au fost implicați în ”procesul creativ și de producție al acestui spot cu un puternic impact emoțional și de succes care a ajutat la mobilizarea cetățenilor pentru alegerile europene”.

La 23 mai, ziua în care au debutat alegerile pentru Parlamentul European, videoclipul dedicat promovării scrutinului înregistra un număr record de 132 de milioane de vizualizări.

Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,6%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Per total, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European după scrutinul din luna mai, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene scăzuse de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending