Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

Published

on

Parlamentul European a adoptat joi a rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și ”să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE”.

Ce prevede rezoluția adoptată joi de Parlamentului European:

1. subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență;

2. reamintește că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii; reamintește crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist;

3. își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și toți actorii europeni să facă tot posibilul pentru a comemora și incrimina crimele îngrozitoare împotriva umanității și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, garantând că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate;

4. condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului săvârșite de regimurile totalitare nazist și comunist;

5. invită toate statele membre ale UE să adopte o poziție răspicată și principială față de crimele și actele de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și regimul nazist;

6. își exprimă îngrijorarea față de ascensiunea mișcărilor extremiste de extremă dreaptă și de extremă stângă în statele membre ale UE;

7. invită toate statele membre ale UE să comemoreze data de 23 august ca Zi Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, și să facă cunoscute aceste orori în rândul tinerei generații, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile europene;

8. invită Comisia să sprijine efectiv proiectele care promovează memoria istorică și comemorarea în statele membre și activitățile Platformei memoriei și conștiinței europene și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului;

9. subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE și la NATO, țările din Europa Centrală și de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor și în promovarea dezvoltării socioeconomice; subliniază, cu toate acestea, că proiectul european de pace și integrare nu va fi complet decât atunci când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, devin membre cu drepturi depline ale UE;

10. consideră că succesul Ucrainei, Georgiei și Moldovei, care poate fi asigurat doar prin procesul de integrare în UE, va fi cel mai puternic instrument, prin forța exemplului, pentru a favoriza transformarea pozitivă în Rusia, ceea ce ar permite Rusiei să depășească, în cele din urmă, consecințele tragice ale Pactului Ribbentrop-Molotov;

11. susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; roagă, așadar, toate segmentele societății ruse să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut;

12. este profund îngrijorat de eforturile depuse de conducerea de azi a Rusiei pentru a denatura situația istorică și a șterge cu buretele crimele regimului totalitar sovietic; consideră aceste încercări o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice prin care încearcă să dezbine continentul; invită, prin urmare, Comisia să combată decisiv aceste eforturi;

13. atrage atenția că simbolurile regimului sovietic sunt folosite în continuare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;

14. arată că monumentele și memorialele prezente încă în spațiile publice (parcuri, piețe, străzi etc.) ale unor state membre, în cinstea armatei sovietice care a ocupat chiar aceste țări, creează condiții favorabile pentru a denatura adevărul despre consecințele celui de-al doilea război mondial și a propaga un sistem politic totalitar;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Amintim că în ziua în care Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia la Moscova, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

”Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor”, se arată în textul semnat de Urmas Reinsalu (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia) și Ramona Mănescu (România).

Potrivit declarație comune, data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-jean Marinescu (PNL, PPE) a anunțat că o parte dintre propunerile cuprinse în documentul de poziție al grupului PPE privind viitorul transport european, pe care l-a coordonat în 2020, au fost preluate sub formă de amendamente la raportul de inițiativă proprie a Parlamentului European privind revizuirea liniilor directoare referitoare la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

”Pentru a avea o rețea europeană de transport completă și funcțională, Parlamentul European vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T. Mă bucur că mare parte dintre propunerile curprinse în documentul de poziție al PPE privind viitorul transportului european, documentul pe care l-am coordonat în 2020, au fost preluate sub formă de amendamente la Raportul inițiativă proprie a PE”, a precizat eurodeputatul român.

Acesta și-a arătat sprijinul pentru principalele solicitări ale Parlamentului European, care vizează:

  • evitarea oricărei shimbări majore a hărților de lucru până când coridoarele principale vor fi complete;
  • prioritizarea trecerii la combustibili alternativi;
  • armonizarea foii de parcurs pentru infrustructura rutieră cu foaia de parcurs pentru industria auto;
  • stimularea aplicațiilor digitale în domeniu;
  • evitarea întârzierilor din partea acelor state membre care încă nu și-au armonizat planurile naționale de transport cu obiectivele TEN-T;
  • realizarea foii de parcurs pentru implementarea ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar);
  • propunerea de măsuri obligatorii pentru managerii infrstructurilor feroviare astfel încât să asigurăm un transport feroviar de graniță fără sincope;
  • realizarea unei foi de parcus pentru dezvoltarea transportului pe apele interioare, finanțat printr-un Proiect european de interes comun, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
  • creșterea sinergiilor portuare între transport, energie și infrastructura rutieră și propunerea de acțiuni care să sporească conectarea rutieră și feroviară a porturilor maritime și a celor de pe apele interioare;
  • creșterea sinergiilor între necesitățile de apărare și rețeaua TEN-T pentru a îmbunătăți mobilitatea militară în interiorul Uniunii.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Comisia Europeană a prezentat propunerea privind rețeaua transeuropeană de transport în mai 2018, ca parte a celui de al treilea pachet ”Europa în mișcare”, al cărui scop este ca mobilitatea europeană să devină mai sigură, mai puțin poluantă, mai eficientă și mai accesibilă.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Executivul european a prezentat la începutul lunii decembrie 2020 Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

  • cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
  • 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
  • traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
  • călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
  • mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
  • navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

  • aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

  • aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
  • traficul feroviar de marfă se va dubla
  • o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Uniunea Europeană trebuie să promoveze ordinea internațională bazată pe reguli și să își intensifice eforturile pentru a deveni mai independentă din punct de vedere strategic, subliniază Parlamentul European într-un comunicat de presă privind adoptarea raportului ce vizează politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene.

În raportul anual privind punerea în aplicare a politicii externe și de securitate comună, adoptat cu 387 voturi pentru, 180 împotrivă și 119 abțineri, deputații europeni subliniază necesitatea vitală de a intensifica eforturile UE de a fi mai autonomă din punct de vedere strategic. Deputații europeni au subliniat faptul că UE trebuie să fie în măsură să-și apere interesele și valorile și să promoveze o ordine internațională bazată pe reguli care garantează multilateralismul, democrația și drepturile omului.

„Pandemia COVID-19 este un apel de trezire pentru Europa, care are nevoie de o politică externă și de securitate mai puternică, mai unită și mai asertivă”, au afirmat deputații.

În ceea ce privește cooperarea strategică cu țările terțe, Europa trebuie să colaboreze strâns cu aliații săi și să stabilească o cooperare mai strategică cu țările terțe bazată pe încredere și beneficii reciproce, spun ei, iar cooperarea transatlantică rămâne crucială în politica externă a UE. Deputații condamnă „asaltul” asupra Congresului SUA ale protestatarilor violenți, care au fost „incitați de teoriile conspiraționiste ale președintelui Donald Trump și de afirmațiile nefondate că alegerile prezidențiale din 3 noiembrie 2020 au fost trucate”, adăugând faptul că sunt alarmați de creșterea populismului și a extremismului de pe ambele maluri ale Atlanticului.

Totodată, Europa trebuie să colaboreze strâns cu ONU și NATO și să abordeze împreună provocările de securitate regionale și globale, cum ar fi situațiile de conflict, crizele de sănătate, amenințările hibride, atacurile cibernetice și dezinformarea. În acest sens, eurodeputatul Traian Băsescu a propus în decembrie 2020 un parteneriat solid UE-NATO pentru redobândirea echilibrului militar la Marea Neagră. Acesta a făcut un apel către Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, ca Uniunea Europeană să ia măsuri pentru asigurarea stabilității țărilor din Parteneriatul Estic.

Pentru a spori eficacitatea politicii externe și de securitate a UE, deputații europeni solicită statelor membre să ia în considerare de urgență dacă deciziile trebuie luate cu majoritate de voturi și nu cu unanimitate de voturi, cel puțin cu privire la problemele și sancțiunile legate de drepturile omului.

Deputații subliniază că UE poate contribui activ la depășirea și soluționarea conflictelor din întreaga lume prin misiuni și operațiuni PSAC, în special în vecinătatea UE. Aceștia îndeamnă Comisia să prezinte și să pună în aplicare un program strategic de lucru pentru Fondul european de apărare menit să consolideze acțiunile de colaborare și cooperare transfrontalieră în întreaga UE, precum și pentru mobilitatea militară. 

Raportorul David McAllister a declarat: „UE are un potențial neexploatat în ceea ce privește politica sa externă și de securitate comună. Putem să ne intensificăm conducerea pe scena internațională ca „partener preferat” pentru terți doar dacă suntem uniți și lucrăm împreună.”

În plus, raportorul Sven Mikser a afirmat faptul că: „Ne-am angajat să consolidăm o ordine internațională bazată pe reguli și un multilateralism eficient. UE trebuie să își asume un rol mai puternic în asigurarea securității și prosperității în vecinătatea sa. Aceasta va putea face acest lucru numai dacă statele membre contribuie cu activele și forțele necesare la misiunile și operațiunile politicii comune de securitate și apărare. UE trebuie să-și dezvolte în continuare capacitatea autonomă și să-și consolideze rezistența la amenințări hibride și cibernetice.”

Material realizat de Andreea Radu, stagiar CaleaEuropeană.ro

Continue Reading

Traian Băsescu

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu cere UE și țărilor membre să ia măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor după cutremurele din Croația

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu a transmis joi, în plenul Parlamentului European un mesaj de solidaritate cu Croația, grav afectată de cutremure, și a precizat că țările UE trebuie să învețe din acest efecte și să consolideze clădirile vechi.

“În primul rând aș vrea să exprim solidaritatea mea cu familiile care au avut de suferit de pe urma cutremurului din Croația, cu poporul croat, cu guvernul croat. Și România s-a aflat printre țările care au răspuns imediat solicitării de ajutor a guvernului de la Zagreb”, a spus Băsescu, în debutul intervenției sale.

El a propus o extindere a acestei dezbateri și cu privire la alte țări, nominalizând inclusiv România.

“Uniunea Europeană are o zonă largă afectată de cutremure de mare magnitudine, mă refer la România, Grecia, Italia, Grecia insulară. Va trebui să învățăm din aceste efecte nefericite și prima lecție este aceea că trebuie să învățăm să construim mai bine, iar cea de-a doua este că a devenit o urgență consolidarea clădirilor vechi, care nu sunt construite conform standardelor care să le permită să reziste la cutremure în zone declarate a fi zone de risc și zone de mare risc seismic. Am văzut în România, cutremure de mari proporții în 1977, când 33 de blocuri s-au prăbușit în București, când 1.600 de oameni și-au pierdut viața, când 3.000 de oameni au fost răniți”, a detaliat fostul președinte.

“Avem obligația să luăm măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor la cutremur!”, a conchis Traian Băsescu.

 

Continue Reading

Facebook

SUA15 mins ago

Administrația Biden critică sancțiunile impuse de China fostului secretarul de stat Mike Pompeo

U.E.37 mins ago

Parchetul European și Europol vor colabora pentru a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE. Laura Kövesi: Vom lupta mai bine cu cei care încearcă să fure banii cetățenilor europeni

ROMÂNIA1 hour ago

Ambasadorul George Maior, prezent la ceremonia de inaugurare a lui Joe Biden: Administrația Biden “a transmis mesaje puternice privind întărirea Parteneriatului dintre România și SUA”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Pentru a avea o rețea europeană de transport funcțională, PE vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Membrii Parlamentului European solicită unitate și autonomie strategică în raportul anual privind politica externă și de securitate comună a UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Statele membre ale UE vor putea utiliza fonduri din pachetul REACT-EU pentru protecția socială a persoanelor defavorizate pe durata redresării post-pandemie

ROMÂNIA2 hours ago

80 de ani de la Pogromul de la București. Președintele Senatului, Anca Dragu: Un moment reprobabil din istoria țării noastre din care trebuie să învățăm că valorile și principiile democratice trebuie apărate zi de zi

NATO2 hours ago

MApN: Șase avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole și 130 de militari vin în România pentru a executa misiuni de poliție aeriană NATO la Marea Neagră

Traian Băsescu3 hours ago

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu cere UE și țărilor membre să ia măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor după cutremurele din Croația

ROMÂNIA3 hours ago

Guvernul a stabilit cinci etape de parcurs în vederea actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență. Cristian Ghinea: Avem nevoie de un efort conjugat pentru a respecta termenul de transmitere către Comisia Europeană

Dragoș Pîslaru22 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac1 day ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE1 day ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending