Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

Published

on

Parlamentul European a adoptat joi a rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și ”să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE”.

Ce prevede rezoluția adoptată joi de Parlamentului European:

1. subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență;

2. reamintește că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii; reamintește crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist;

3. își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și toți actorii europeni să facă tot posibilul pentru a comemora și incrimina crimele îngrozitoare împotriva umanității și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, garantând că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate;

4. condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului săvârșite de regimurile totalitare nazist și comunist;

5. invită toate statele membre ale UE să adopte o poziție răspicată și principială față de crimele și actele de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și regimul nazist;

6. își exprimă îngrijorarea față de ascensiunea mișcărilor extremiste de extremă dreaptă și de extremă stângă în statele membre ale UE;

7. invită toate statele membre ale UE să comemoreze data de 23 august ca Zi Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, și să facă cunoscute aceste orori în rândul tinerei generații, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile europene;

8. invită Comisia să sprijine efectiv proiectele care promovează memoria istorică și comemorarea în statele membre și activitățile Platformei memoriei și conștiinței europene și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului;

9. subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE și la NATO, țările din Europa Centrală și de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor și în promovarea dezvoltării socioeconomice; subliniază, cu toate acestea, că proiectul european de pace și integrare nu va fi complet decât atunci când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, devin membre cu drepturi depline ale UE;

10. consideră că succesul Ucrainei, Georgiei și Moldovei, care poate fi asigurat doar prin procesul de integrare în UE, va fi cel mai puternic instrument, prin forța exemplului, pentru a favoriza transformarea pozitivă în Rusia, ceea ce ar permite Rusiei să depășească, în cele din urmă, consecințele tragice ale Pactului Ribbentrop-Molotov;

11. susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; roagă, așadar, toate segmentele societății ruse să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut;

12. este profund îngrijorat de eforturile depuse de conducerea de azi a Rusiei pentru a denatura situația istorică și a șterge cu buretele crimele regimului totalitar sovietic; consideră aceste încercări o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice prin care încearcă să dezbine continentul; invită, prin urmare, Comisia să combată decisiv aceste eforturi;

13. atrage atenția că simbolurile regimului sovietic sunt folosite în continuare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;

14. arată că monumentele și memorialele prezente încă în spațiile publice (parcuri, piețe, străzi etc.) ale unor state membre, în cinstea armatei sovietice care a ocupat chiar aceste țări, creează condiții favorabile pentru a denatura adevărul despre consecințele celui de-al doilea război mondial și a propaga un sistem politic totalitar;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Amintim că în ziua în care Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia la Moscova, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

”Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor”, se arată în textul semnat de Urmas Reinsalu (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia) și Ramona Mănescu (România).

Potrivit declarație comune, data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Eugen Tomac

Eugen Tomac: 1 din 10 copii din mediul rural din România se culcă înfometat. UE a propus o Garanție pentru copii cu scopul de a eradica sărăcia și excluziunea socială

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România este țara unde există copii care merg înfometați la culcare, iar Garanția pentru copii propusă la nivelul Uniunii Europene poate oferi oportunitatea de a facilita accesul copiilor la educație și servicii sanitare gratuite, precum și la un cămin și o alimentație corespunzătoare dezvoltării lor armonioase, este mesajul transmis de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

 

„Statisticile arată că unul din zece copii care trăiesc în satele României se culcă seara înfometat. Ceva mai trist și mai revoltător nu există. Într-o societate sănătoasă, dreptul fiecărui copil de a-și atinge potențialul în viață este asigurat. La nivel european, s-a avansat ideea înființării unei „Garanții pentru copii”, sprijinită de o serie de reforme naționale și de resurse adecvate, care să contribuie la accesul egal al tuturor copiilor la asistență medicală gratuită, educație gratuită, servicii gratuite de îngrijire a copiilor, locuințe decente și o alimentație adecvată, cu scopul de a eradica sărăcia și excluziunea socială la nivelul copiilor”, scrie eurodeputatul Eugen Tomac.

Potrivit acestuia, este nevoie de o mai bună cunoaștere a nevoilor copiilor din diferite contexte socio-economice, dar mai ales, este nevoie de implicare.

„Cooperarea dintre toți actorii locali pertinenți, inclusiv părinții, este esențială. Este datoria noastă să le oferim o copilărie fericită, lipsită de griji”, mai spune Eugen Tomac.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită ca autoritățile locale din România să beneficieze de atribuire directă din fondurile UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, a declarat marți că în demersurile de pregătire a programelor pentru redresarea economică a Uniunii Europene este necesară atribuirea directă a unei sume cât mai mari din fondurile europene către autoritățile locale. “Ar fi un gest necesar pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și dezvoltarea localităților”, a afirmat Crețu, într-o postare pe Facebook.

Eurodeputatul PRO România a făcut aceste remarci și în contextul în care alegerile locale din România ar urma să aibă loc în această toamnă și a subliniat că mai importante decât alegerile locale sunt programele cu care se vor prezenta în alegeri candidații partidelor.

“Sper ca alegerile locale care urmează să aducă o schimbare de paradigmă în România: e nevoie de oameni cu viziune, astfel încât oportunitățile oferite de fondurile europene, naționale sau locale să nu fie irosite. Altfel, nevoile cetățenilor vor rămâne într-un permanent stadiu al promisiunilor”, a spus Crețu.

Aceasta a amintit că Agenda Urbană a Uniunii Europene pe care a lansat-o în calitate de comisar european pentru politică regională urmărește să ofere orașelor sprijinul de care au nevoie în a se dezvolta, în ceea ce reprezintă un transfer de responsabilitate înspre administrațiile publice locale.

Am făcut toate demersurile în calitate de Comisar European să introducem obligativitatea ca cel putin 10% din suma alocată unei țări să fie la dispoziția localităților – care să devină responsabile direct atât de realizarea, cât și de implementarea proiectelor“, a mai spus ea.

De asemenea, europarlamentarul român a invitat Guvernul și autoritățile locale să coopereze în negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene astfel încât programele pentru perioada 2021-2027 să ofere o libertate cât mai mare de folosire a fondurilor direct de către autoritățile locale, pentru accelerarea implementării proiectelor și evitarea birocrației impuse de la centru.

“Sper, așadar, ca alegerile locale să fie un concurs de idei, să genereze dezbateri, competiție pe proiecte în folosul oamenilor și al comunităților locale”, a conchis Corina Crețu.

În calitate de comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Corina Crețu a susținut ca fondurile europene acordate pentru dezvoltarea regiunilor europene să fie atribuite direct autorităților locale. La finalul mandatului său de comisar, Crețu preciza că 115 miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune pentru perioada de programare financiară 2014-2020 sunt direcționate direct către orașe.

Anul acesta, la începutul lunii aprilie, eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) apelului pentru solidaritate al organizației Eurocities – care reunește primarii a 140 de orașe europene – și care a solicitat ca administrațiile locale să aibă un cuvânt mai important de spus în gestionarea acestei crize, prin acces rapid și direct la fondurile europene care sunt disponibile pentru înlăturarea efectelor răspândirii virusului.

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îi critică pe “falșii profeți” care invocă degradarea catastrofică a relației transatlantice: SUA sunt singurul aliat natural al UE

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Statele Unite ale Americii sunt singurul aliat natural al Uniunii Europene, parteneriatul dintre UE și SUA bazându-se pe legături politice, culturale, economice şi istorice puternice și pe valori comune precum libertatea, democraţia, drepturile omului şi statul de drept, este de părere eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE).

Într-un editorial semnat pentru Adevărul, Falcă îi critică pe “falşii profeţi şi analişti” care “cântă prohodul relaţiei UE-NATO, vorbind de degradarea acestora într-o manieră catastrofică” și califică drept “belicos” tonul opiniei Înaltului Reprezentant al UE Josep Borrell, care a invocat existența unei presiuni de a alege o tabără între SUA și China pe fondul unei prăbușiri a dominației americane și o ascensiune a ceea ce el a intitulat “secolul asiatic”.

“Parteneriatul strategic cu Statele Unite reprezintă un pilon pentru relaţiile internaţionale ale României şi trebuie dezvoltat şi mai mult, iar vestea bună este că sub conducerea preşedinţilor Iohannis şi Trump acest lucru a început deja şi va continua într-un ritm şi mai alert”, scris Falcă.

Referindu-se la relația UE – SUA, eurodeputatul român a amintit că o serie de rezoluții politice ale Parlamentului European stabilesc drept esențială cooperarea transatlantică în scopul de “a putea susţine în continuare societăţile deschise, promova şi proteja drepturile, principiile şi valorile noastre comune, inclusiv respectarea dreptului internaţional”.

“Îi îndemn aşadar pe toţi la consecvenţă şi le amintesc că în toată istoria, Statele Unite au fost mereu alături de Europa. Americanii ne-au salvat în Primul Război Mondial, ne-au salvat în cel de-al Doilea Război Mondial, au susţinut dezvoltarea Europei prin Planul Marshall, iar apoi au câştigat Războiul Rece şi au susţinut activ extinderea NATO şi a UE către Est. A clama, ca Uniune Europeană, independenţa politică şi militară faţă de un partener, Statele Unite, care, de fapt, respectă integral această independenţă, ba mai mult, a fost de-a lungul istoriei recente gata să lupte pentru independenţa ta, mi se pare un exerciţiu retoric dubios şi periculos. A te debarasa de un aliat fidel şi constant pentru a crea punţi către adversari istorici, care şi azi guvernează într-o manieră contrară propriilor noastre principii, reprezintă un simptom cel puţin de confuzie geopolitică, dacă nu chiar rea intenţie”, a conchis Gheorghe Falcă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending