Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

Published

on

Parlamentul European a adoptat joi a rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și ”să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE”.

Ce prevede rezoluția adoptată joi de Parlamentului European:

1. subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență;

2. reamintește că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii; reamintește crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist;

3. își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și toți actorii europeni să facă tot posibilul pentru a comemora și incrimina crimele îngrozitoare împotriva umanității și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, garantând că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate;

4. condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului săvârșite de regimurile totalitare nazist și comunist;

5. invită toate statele membre ale UE să adopte o poziție răspicată și principială față de crimele și actele de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și regimul nazist;

6. își exprimă îngrijorarea față de ascensiunea mișcărilor extremiste de extremă dreaptă și de extremă stângă în statele membre ale UE;

7. invită toate statele membre ale UE să comemoreze data de 23 august ca Zi Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, și să facă cunoscute aceste orori în rândul tinerei generații, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile europene;

8. invită Comisia să sprijine efectiv proiectele care promovează memoria istorică și comemorarea în statele membre și activitățile Platformei memoriei și conștiinței europene și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului;

9. subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE și la NATO, țările din Europa Centrală și de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor și în promovarea dezvoltării socioeconomice; subliniază, cu toate acestea, că proiectul european de pace și integrare nu va fi complet decât atunci când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, devin membre cu drepturi depline ale UE;

10. consideră că succesul Ucrainei, Georgiei și Moldovei, care poate fi asigurat doar prin procesul de integrare în UE, va fi cel mai puternic instrument, prin forța exemplului, pentru a favoriza transformarea pozitivă în Rusia, ceea ce ar permite Rusiei să depășească, în cele din urmă, consecințele tragice ale Pactului Ribbentrop-Molotov;

11. susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; roagă, așadar, toate segmentele societății ruse să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut;

12. este profund îngrijorat de eforturile depuse de conducerea de azi a Rusiei pentru a denatura situația istorică și a șterge cu buretele crimele regimului totalitar sovietic; consideră aceste încercări o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice prin care încearcă să dezbine continentul; invită, prin urmare, Comisia să combată decisiv aceste eforturi;

13. atrage atenția că simbolurile regimului sovietic sunt folosite în continuare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;

14. arată că monumentele și memorialele prezente încă în spațiile publice (parcuri, piețe, străzi etc.) ale unor state membre, în cinstea armatei sovietice care a ocupat chiar aceste țări, creează condiții favorabile pentru a denatura adevărul despre consecințele celui de-al doilea război mondial și a propaga un sistem politic totalitar;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Amintim că în ziua în care Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia la Moscova, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

”Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor”, se arată în textul semnat de Urmas Reinsalu (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia) și Ramona Mănescu (România).

Potrivit declarație comune, data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru cere instituțiilor UE să îi protejeze pe muncitorii români din străinătate: Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia europeană

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Lucrătorii transfrontalieri și sezonieri de pe piața muncii a Uniunii Europene au o situație vulnerabilă, iar Comisia Europeană și Autoritatea Europeană a Muncii trebuie să fie ferme în acțiunile și mesajele lor către statele membre privind condițiile de muncă pe care autoritățile naționale le oferă muncitorilor, a declarat marți eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe).

Inițiator al dezbaterii care a avut loc marți în Comisia pentru muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, Dragoș Pîslaru a cerut Comisiei Europene, reprezentată de comisarul Nicolas Schmit, și Consiliului UE, reprezentat de președinția croată, ca această situație să se schimbe rapid.

“Este o temă care mă preocupă destul de mult încă de la preluarea mandatului, soarta cetățenilor români plecați la muncă în alte țări din Uniunea Europeană. În calitate de coordonator al Renew al Comisiei EMPL, am inițiat această dezbatere încă din aprilie”, a scris Pîslaru, pe pagina sa de Facebook.

“Vorbim despre cetățenii cei mai afectați de dinamica UE, care suferă în timp ce vorbim din cauza crizei, dar și din pricina unei coordonări proaste între statele membre și a unei legislații imperfecte”, a atras atenția eurodeputatul român, în intervenția sa din Comisia EMPL.

Comisia pentru muncă și afaceri sociale din Parlamentul European a discutat marți situația generată de presupuse încălcări ale legislației UE privind timpul de muncă, sănătatea și siguranța lucrătorilor transfrontalieri, inclusiv a lucrătorilor din România care lucrează la fermele din Germania, într-o dezbatere cu președinția croată a Consiliului UE, cu comisarul european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit și cu directorul executiv interimar al Autorității Europene a Muncii.

În cadrul dezbaterii, Dragoș Pîslaru a subliniat că lucrătorii sezonieri și lucrătorii transfrontalieri au o situație vulnerabilă și a criticat faptul că acești lucrători primesc informații adesea parțiale și eronate, iar transportul oferit acestora către locul de muncă este realizat cu măsuri de protecție reduse.

“Ei au parte de o cazare necorespunzătoare, de ore de lucru prelungite ilegal și sunt uneori chiar victimele unor abuzuri din partea angajatorilor sau sunt concediați dacă au reclamații. Acest lucru se întâmpla și înainte de COVID-19, dar acum acest lucru se întâmplă mai mult și poate fi fatal”, a avertizat europarlamentarul român.

În privința acțiunilor pe care Comisia Europeană și Consiliul UE ar trebui să și le asume pentru a preveni astfel de situații, Dragoș Pîslaru a cerut deblocarea negocierilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE. 

Protecția muncii europene nu poate fi trecută cu vederea. În același timp, mobilitatea acestor persoane și a pieței interne a muncii trebuie protejate și restabilite. Este timpul să recunoaștem valoarea vitală pe care acești oameni o au pentru economia UE. Ei mențin vii și competitive atât de multe afaceri din Europa. Ei ajută Europa de Vest (…) Cred că este de datoria noastră să ne ocupăm și de îngrijirea lor, iar Renew Europe va propune în curând o nouă inițiativă în acest aspect. Sper că putem conta pe sprijinul celorlalte grupuri politice din efortul nostru de a ajuta lucrătorii transfrontalieri și sezonieri ai Europei“, a conchis Pîslaru.

În urma informațiilor tulburătoare despre situația precară cu care se pot confrunta sute de mii de lucrători transfrontalieri și sezonieri în UE, europarlamentarii au dezbatut marți cu Consiliul UE, cu Comisia Europeană și cu Autoritatea Europeană a Muncii despre “protejarea drepturilor de muncă, a sănătății și a siguranței acestor lucrători critici în timpul pandemiei”.

Lucrătorii din România și alte state membre est-europene asigură o forță de muncă vitală la fermele din Germania, Franța și alte state membre și asigură securitatea alimentară în toată Europa“, au transmis eurodeputații înaintea dezbaterii.

Deputații au examinat situația acestor lucrători pentru a determina dacă există măsuri de prevenire a COVID-19 și dacă sunt încălcate drepturile lor cu privire la timpul de lucru, orele suplimentare și plata, încălcându-se astfel legislația UE.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Studiu al Parlamentului European: Românii, în top 3 al cetățenilor europeni care vor ca UE să aibă mai multe competențe în abordarea crizelor similare COVID-19

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus, sunt de părere 69% dintre cetățenii europeni din 21 de state membre ale UE, intervievați pentru un studiu comandat de Parlamentul European și remis CaleaEuropeană.ro.

În marea parte a țărilor incluse în studiu, majoritățile cetățenilor sunt de acord că UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față acestor crize, topul fiind condus de Portugalia (87%), Irlanda (81%), România (79%), Bulgaria (78%), Italia și Grecia (ambele 77%)

La sfârșitul lunii aprilie 2020, aproape șapte din zece respondenți (69%) au afirmat că doresc un rol mai important al UE în abordarea unor astfel de crize 

În paralel, aproape șase din zece respondenți nu sunt mulțumiți de nivelul de solidaritate între statele membre ale UE în timpul pandemiei.

Deși 74% dintre respondenți au auzit despre măsurile sau acțiunile inițiate de UE pentru a răspunde la efectele pandemiei, numai 42% dintre aceștia sunt mulțumiți de aceste măsuri până în prezent.

UE ar trebui să-și amelioreze instrumentele comune pentru a face față crizelor similare COVID-19

Aproximativ două treimi dintre respondenți (69%) sunt de acord că “UE ar trebui să aibă mai multe competențe pentru a face față crizelor precum pandemia de coronavirus”. Mai puțin de un sfert dintre respondenți (22%) nu sunt de acord cu această afirmație. Cel mai ridicat nivel de susținere a acestui aspect se regăsește în Portugalia și Irlanda, iar cel mai mic în Cehia și Suedia.

Ca răspuns la pandemie, cetățenii europeni ar fi dorit ca UE să se concentreze în primul rând pe asigurarea unor materiale medicale suficiente pentru toate statele membre ale UE, pe alocarea fondurilor de cercetare pentru dezvoltarea unui vaccin, pe sprijinul financiar direct acordat statelor membre și pe îmbunătățirea cooperării științifice între statele membre.

Necesitatea unui nou impuls dat solidarității europene în perioade de criză

Acest apel puternic pentru mai multe competențe ale UE și pentru un răspuns mai bine coordonat la nivelul Uniunii este remarcat în același timp cu nemulțumirea exprimată de majoritatea respondenților în ceea ce privește nivelul de solidaritate dintre statele membre ale UE în combaterea pandemiei de coronavirus: 57% sunt nemulțumiți de situația actuală, inclusiv 22% care nu sunt „deloc” mulțumiți. Doar o treime din respondenți (34%) sunt mulțumiți, cel mai ridicat sprijin fiind înregistrat în Irlanda, Danemarca, Olanda și Portugalia. Respondenții din Italia, Spania și Grecia sunt printre cei mai nemulțumiți, urmați de cetățenii din Austria, Belgia și Suedia.

Măsurile luate de UE sunt cunoscute, dar sunt considerate insuficiente

Trei din patru respondenți din toate țările care au participat la sondaj afirmă că au auzit, au văzut sau au citit despre măsurile UE de răspuns la pandemia de coronavirus, o treime dintre respondenți (33%) cunoscând, de asemenea, care sunt aceste măsuri. În același timp, aproximativ jumătate (52%) dintre cei care cunosc inițiativele UE în această criză declară că nu sunt mulțumiți de măsurile luate până în prezent. Numai 42% sunt satisfăcuți, majoritatea acestora fiind din Irlanda, Olanda, Danemarca și Finlanda. Nivelul de nemulțumire este cel mai ridicat în Italia, Spania și Grecia, și destul de ridicat în Austria și Bulgaria.

Șase din zece cetățeni s-au confruntat cu dificultăți financiare personale

O majoritate clară a respondenților (58%) au afirmat în sondaj că au întâmpinat dificultăți financiare în viața lor personală încă de la începutul pandemiei. Problemele includ pierderea de venituri (30%), șomajul sau șomajul parțial (23%), utilizarea economiilor personale mai devreme decât se planificase (21%), dificultățile de plată a chiriei, a facturilor sau a împrumuturilor bancare (14%), precum și dificultățile în ceea ce privește procurarea unor mese corespunzătoare și de calitate (9%). Unul din zece respondenți a declarat că a trebuit să solicite ajutor financiar din partea familiei sau a prietenilor, în timp ce 3% dintre respondenți au intrat în faliment.

În general, respondenții din Ungaria, Bulgaria, Grecia, Italia și Spania au întâmpinat cele mai serioase probleme financiare, în timp ce respondenții din Danemarca, Olanda, Suedia, Finlanda și Austria au raportat cele mai puține probleme. În aceste țări, mai mult de jumătate dintre respondenți nu s-au confruntat cu niciuna dintre aceste probleme financiare: 66% în Danemarca, 57% în OIanda, 54% în Finlanda și 53% în Suedia.

Sondajul a fost efectuat online, de către Kantar, între 23 aprilie și 1 mai 2020, pe un eșantion de 21,804 de respondenți din 21 state membre ale UE (nu au fost incluse: Lituania, Estonia, Letonia, Cipru, Malta și Luxemburg). Sondajul s-a limitat la respondenți cu vârste cuprinse între 16 și 64 de ani (16-54 în Bulgaria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia și Slovacia). Reprezentativitatea la nivel național este asigurată prin cote în funcție de gen, vârstă și regiune. Rezultatele medii totale sunt ponderate în funcție de mărimea populației din fiecare țară care face obiectul anchetei.

Rezultatele complete ale sondajului, inclusiv tabelele de date naționale și socio-demografice, vor fi publicate de Parlamentul European la începutul lunii iunie 2020.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu a fost desemnat raportor al grupului PPE în Comisia pentru piață internă privind noua strategie industrială a Uniunii Europene

Published

on

© Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost desemnat raportor din partea grupului Partidului Popular European pentru avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European cu privire la noua strategie industrială europeană.

“În calitate de responsabil PPE pe acest dosar am pus accentul pe importanța relansării companiilor europene în urma COVID-19, în special a întreprinderilor mici și mijlocii și a pieței unice europene prin instrumentul Recovery Fund, în valoare de 500 de miliarde de euro, acordat sub formă de subvenții, propus de Comisia Europeană. Prin intermediu acestui instrument vom putea relansa economiile Statelor Membre evitând creșterea datoriei publice, atât la nivel național cât și la nivel european”, a scris Motreanu, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Industria reprezintă peste 20 % din economia Uniunii Europene și asigură locuri de muncă pentru aproximativ 35 de milioane de persoane, în timp ce 80 % din bunurile exportate de către UE provin din sectorul industrial.

Noua strategie industrială va avea la baza dublă tranziție către digitalizare și neutralitate climatică, în acord cu Pactul Ecologic European, și va prioritiza refacerea economiei în urma impactului provocat de criza COVID-19.

“Am subliniat importanța măsurilor și a canalelor de informare pentru a ajuta întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou-înființate să digitalizeze și să promoveze în mod eficient „industria 4.0” și am solicitat Comisiei Europene să ofere sprijin IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate prin intermediul unor angajamente financiare suplimentare față de Programul privind piața unică și Centrele de inovare digitală, pentru a dezvolta, implementa și proteja produsele si serviciile dezvoltate de acestea și a le permite să își realizeze pe deplin potențialul de creștere economică și de creare de locuri de muncă în Europa”, a mai spus Motreanu, care este, de asemenea, și vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din PE

“Creșterea competitivității industriale a UE trebuie să se bazeze pe o piață unică pe deplin funcțională, în cadrul căreia persoanele, produsele, serviciile și capitalul pot circula repede, fără bariere. Din acest motiv, am solicitat, prin unul dintre amendamente, eliminarea tuturor barierelor reprezentate de controalele la frontierele interne terestre, maritime și aeriene pentru statele membre care nu fac parte din spațiul Schengen prin accelerarea procesului de aderare a acestora, ceea ce va permite atingerea potențialului economic deplin al pieței unice a UE și un spațiu de manevra nefragmentat pentru întreaga industrie europeană”, a conchis europarlamentarul.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending