Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov: La 80 de ani de la semnarea acestuia, este important să ne amintim trecutul tragic al Europei pentru a proteja viitorul ei

Published

on

Parlamentul European a adoptat joi a rezoluție prin care condamnă Pactul Ribbentrop-Molotov încheiat între Uniunea Sovietică și Germania nazistă, semnat la 23 august 1939, subliniind astfel ”importanța memoriei istorice europene pentru viitorul Europei”.

Prin rezoluția adoptată joi de Legislativul european cu 535 de voturi pentru, 66 împotrivă și 52 de abțineri, eurodeputații fac apel, la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la o ”cultură comună a memoriei”, ca formă de încurajare a rezilienței europenilor în fața amenințările moderne la adresa democrației.

Aceștia reamintesc că ”integrarea europeană a fost, de la început, un răspuns la suferința provocată de două războaie mondiale și a fost construită ca model de pace și reconciliere bazat pe valorile comune ale tuturor statelor membre. Prin urmare, Uniunea Europeană este în mod special responsabilă pentru protejarea democrației, respectarea drepturilor omului și statul de drept”, este precizat într-un comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, statele membre ale UE sunt invitate să comemoreze 23 august drept Ziua europeană a amintirii pentru victimele regimurilor totalitare atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, precum și ”să sensibilizeze tânăra generație cu privire la aceste aspecte, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile Uniunii; invită statele membre să sprijine documentarea trecutului zbuciumat al Europei, de exemplu prin traducerea proceselor de la Nürnberg în toate limbile UE”.

Ce prevede rezoluția adoptată joi de Parlamentului European:

1. subliniază că cel de-Al Doilea Război Mondial, cel mai devastator război din istoria Europei, a izbucnit ca urmare imediată a cunoscutului Tratat de neagresiune nazisto-sovietic din 23 august 1939, cunoscut și sub numele de Pactul Molotov-Ribbentrop, și a protocoalelor sale secrete, prin care două regimuri totalitare care doreau să cucerească lumea au împărțit Europa în două zone de influență;

2. reamintește că în secolul 20 regimurile naziste și comuniste au adus cu ele execuții în masă, genocid, deportări și pierderi de vieți omenești la o scară nemaiîntâlnită până atunci în istoria omenirii; reamintește crima îngrozitoare a Holocaustului comisă de regimul nazist;

3. își exprimă respectul profund pentru fiecare victimă a acestor regimuri totalitare și invită toate instituțiile și toți actorii europeni să facă tot posibilul pentru a comemora și incrimina crimele îngrozitoare împotriva umanității și încălcările grave și sistematice ale drepturilor omului, garantând că astfel de crime nu vor fi niciodată repetate;

4. condamnă în termenii cei mai categorici actele de agresiune, crimele împotriva umanității și încălcările în masă ale drepturilor omului săvârșite de regimurile totalitare nazist și comunist;

5. invită toate statele membre ale UE să adopte o poziție răspicată și principială față de crimele și actele de agresiune comise de regimurile totalitare comuniste și regimul nazist;

6. își exprimă îngrijorarea față de ascensiunea mișcărilor extremiste de extremă dreaptă și de extremă stângă în statele membre ale UE;

7. invită toate statele membre ale UE să comemoreze data de 23 august ca Zi Europeană în Memoria Victimelor Regimurilor Totalitare, atât la nivelul UE, cât și la nivel guvernamental, și să facă cunoscute aceste orori în rândul tinerei generații, incluzând istoria și analiza consecințelor regimurilor totalitare în programa școlară și în manualele școlare din toate școlile europene;

8. invită Comisia să sprijine efectiv proiectele care promovează memoria istorică și comemorarea în statele membre și activitățile Platformei memoriei și conștiinței europene și să aloce resurse financiare adecvate în cadrul programului „Europa pentru cetățeni”, pentru a sprijini rememorarea și comemorarea victimelor totalitarismului;

9. subliniază faptul că, având în vedere aderarea lor la UE și la NATO, țările din Europa Centrală și de Est nu numai că s-au întors în familia europeană a țărilor democratice libere, dar au demonstrat, de asemenea, un succes fără precedent, cu sprijinul UE, în implementarea reformelor și în promovarea dezvoltării socioeconomice; subliniază, cu toate acestea, că proiectul european de pace și integrare nu va fi complet decât atunci când toate țările europene care aleg calea reformelor europene, cum ar fi Ucraina, Moldova și Georgia, devin membre cu drepturi depline ale UE;

10. consideră că succesul Ucrainei, Georgiei și Moldovei, care poate fi asigurat doar prin procesul de integrare în UE, va fi cel mai puternic instrument, prin forța exemplului, pentru a favoriza transformarea pozitivă în Rusia, ceea ce ar permite Rusiei să depășească, în cele din urmă, consecințele tragice ale Pactului Ribbentrop-Molotov;

11. susține în continuare că Rusia rămâne cea mai mare victimă a totalitarismului comunist și că ea nu se va putea transforma într-un stat democratic cât timp guvernul, elita politică și propaganda politică continuă să acopere crimele comuniste și să glorifice regimul sovietic totalitar; roagă, așadar, toate segmentele societății ruse să privească în față cu sinceritate tragediile propriului trecut;

12. este profund îngrijorat de eforturile depuse de conducerea de azi a Rusiei pentru a denatura situația istorică și a șterge cu buretele crimele regimului totalitar sovietic; consideră aceste încercări o componentă periculoasă a războiului informațional purtat împotriva Europei democratice prin care încearcă să dezbine continentul; invită, prin urmare, Comisia să combată decisiv aceste eforturi;

13. atrage atenția că simbolurile regimului sovietic sunt folosite în continuare în sfera publică și în scopuri comerciale și reamintește că o serie de țări europene au interzis utilizarea atât a simbolurilor naziste, cât și a celor comuniste;

14. arată că monumentele și memorialele prezente încă în spațiile publice (parcuri, piețe, străzi etc.) ale unor state membre, în cinstea armatei sovietice care a ocupat chiar aceste țări, creează condiții favorabile pentru a denatura adevărul despre consecințele celui de-al doilea război mondial și a propaga un sistem politic totalitar;

15. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului, Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre.

Amintim că în ziua în care Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea acestuia la Moscova, miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat o declarație comună în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

”Acționând într-o manieră concertată, putem combate mai eficace campaniile de dezinformare și tentativele de manipulare a datelor istorice. Trebuie să construim un front comun împotriva totalitarismului. O poziție clară și fermă a comunității internaționale va continua calea către reconciliere. Avem convingerea că Europa de astăzi este un loc mai sigur pentru toate popoarele și că este pregătită să reziste cu fermitate împotriva oricărui tip de nedreptate. Considerăm că europenii nu vor tolera niciodată totalitarismul sau genocidul împotriva vreunui popor”, se arată în textul semnat de Urmas Reinsalu (Estonia), Edgars Rinkēvičs (Letonia), Linas Linkevičius (Lituania), Jacek Czaputowicz (Polonia) și Ramona Mănescu (România).

Potrivit declarație comune, data de 23 august marchează 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov între Uniunea Sovietică și Germania Nazistă care a declanșat Al Doilea Război Mondial și a condamnat jumătate din Europa la decenii de suferință.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia pentru dezvoltare regională din PE recomandă crearea unui pact insular pentru definirea unei politici europeane, specifice și adaptate pentru insulele UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European recomandă crearea unui pact insular pentru definirea unei politici europeane, specifice și adaptate pentru insulele UE, a transmis eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), membru supleant al acestei comisii. 

În cadrul Comisiei pentru Dezvoltare Regională a avut loc o dezbatere pe tema ”Insulele și politica de coeziune: situația actuală și provocările viitoare”.

”Insulele Uniunii Europene au fost crunt lovite de criza Covid-19, afectându-le economiile și așa vulnerabile din cauza insularității și a unor deficiențe structurale permanente. Fiind caracterizate în principal de o <<separare>> fizică de continent, ele au o serie de provocări datorate unor condiții permanente precum, printre altele, dependența de transportul maritim și aerian, puținătatea infrastructurilor, creșterea prețurilor și costurilor. Marea concentrare a piețelor economice insulare în sectoarele primar și terțiar afectează încă și mai mult aceste teritorii”, a subliniat Daniel Buda.

În contextul în care ”sectorul turistic este foarte fragil”, europarlamentarul a subliniat că ”hiperspecializarea tot mai pronunțată a insulelor pe acest domeniu trebuie să fie contrabalansată de dezvoltarea altor activități în sectoarele primar și secundar și de alte activități din domeniul serviciilor ca, de pildă, cele legate de mediul digital.”

Peste această criză se adaugă și cea provocată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

”Insulele Uniunii Europene nu au parte întotdeauna de ajutoarele special dedicate prevăzute de tratate. Ca urmare, politica Uniunii Europene ar trebui să se aplece cu mai multă atenție asupra acestor teritorii în cadrul unei politici comune pentru toate teritoriile insulare europene, iar crearea unui pact insular în acest sens ar trebui să fie obiectivul principal pentru dezvoltarea acestora. Astfel, prin intermediul acestui raport, se solicită să se pună în practică o strategie europeană pentru insule, un pact pentru insule. Politicile Uniunii Europene trebuie să țină cont de trăsăturile specifice ale insulelor și ale bazinelor lor maritime, în special printr-o mai bună administrare și colectare a informațiilor statistice și printr-o revizuire a regimului ajutoarelor de stat destinate regiunilor. În sfârșit, prezentul raport îndeamnă la redactarea unui pact insular, după modelul pactului urban, în ideea de a defini o politică comună a Uniunii în chestiunea insulelor”, a conchis Daniel Buda.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European: Zi plină cu ”multe dezbateri despre criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Criza energiei, schimbul de date din UE și susținerea cercetării și inovării au fost principalele teme dezbătute în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European, prezidată de eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE).

Astfel, directorul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), Christian Zinglersen, a prezentat Raportul anual privind rezultatele monitorizării piețelor interne de energie electrică și gaze naturale în 2020 și proiectul de program al Agenției pentru anul viitor.

ACER a fost înființată în martie 2011 ca organism independent, pentru a promova integrarea și finalizarea pieței interne a energiei europene pentru energie electrică și gaz.

Eurodepuțiia Comisiei ITRE au discutat și despre prioritizarea investițiilor și a reformelor în cercetare și inovare pentru tranziția digitală.

Spațiul european de cercetare a fost lansat în urmă cu mai bine de 20 de ani. Scopul său este de a construi un spațiu științific și tehnologic comun al UE prin crearea unei piețe unice pentru cercetare și inovare, libera circulație a cercetătorilor, a cunoștințelor științifice și a inovării, precum și a unei industrii europene mai competitive, bazată pe o cooperare transfrontalieră mai strânsă, pe o concurență la nivelul întregului continent, pe construirea unei mase critice și a unei coordonări și pe îmbunătățirea politicilor și sistemelor naționale de cercetare.

La audierea publică privind ”Noua ERA pentru cercetare și inovare” au participat Prof. Magdalena Król de la Universitatea de Științe ale Vieții din Varșovia, Prof. Karen Maex, președintele Ligii Universităților Europene de Cercetare și Olga Roig-Herrera, manager CREAF (Centrul public de cercetare în ecologie terestră și analiză a teritoriului).

În egală măsură, Comisia ITRE a adoptat cu 67 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 7 abțineri acordul provizoriu la care Parlamentul European a ajuns cu Consiliul UE privind guvernanța datelor (DGA).

Acordul sprijină cercetarea, sănătatea, mediul, energia, finanțele, mobilitatea, producția și administrația publică prin crearea de spații europene comune de date în aceste domenii strategice și evidențiază potențialul inteligenței artificiale, ceea ce va ajuta start-up-urile și întreprinderile să dezvolte un ecosistem bazat pe standardele UE. Pe scurt vom avea în UE, o ”economie a datelor” în care oamenii și companiile pot avea încredere.

Continue Reading

Dan Motreanu

Raportul privind zonele urbane, coordonat de eurodeputatul Dan Motreanu în numele PPE, a primit undă verde din partea Comisiei pentru dezvoltare regională din PE

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Comisia pentru dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European a adoptat prin vot raportul referitor la provocările cu care se confruntă zonele urbane în perioada post COVID-19, raport de care eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost responsabil și pe care l-a coordonat din partea grupului său politic, PPE, din Parlamentul European. 

Pandemia de COVID-19 continuă să reprezinte o criză sanitară, economică și socială pentru orașele europene care au nevoie acum de șansa redresării. În raport, Dan Motreanu a analizat principalele provocări cu care se confruntă zonele urbane, și anume:

  • agravarea inegalităților de lungă durată
  • deteriorarea situației persoanelor aflate în situații vulnerabile
  • accesul la locuințe la costuri accesibile
  • excluziunea socială
  • sărăcia și lipsa accesului la serviciile esențiale, la serviciile publice și de sănătate.

„Îmi doresc un răspuns politic adecvat în sprijinul acestor tineri deosebit de vulnerabili și am invitat statele membre să coopteze autoritățile urbane la elaborarea de programe care să răspundă nevoilor tinerilor din orașe. Acesta este doar unul din motivele pentru care orașele și zonele urbane ar trebui să se implice activ în punerea în aplicare a PNRR”, precizează Dan Motreanu. „Orașele și zonele metropolitane sunt piloni economici esențiali pentru stimularea creșterii, crearea de locuri de muncă și creșterea competitivității, dar pierderile de locuri de muncă datorate pandemiei au fost mai mari în orașele mari. Investițiile și reformele din PNRR țintesc redresarea economiilor urbane prin locuri de muncă stabile și de înaltă calitate, infrastructuri și servicii publice fiabile și sprijin pentru integrarea grupurilor dezavantajate”, a adăugat acesta. 

Potrivit acestuia, raportul constată că pandemia de COVID-19 a accentuat tendința de depopulare în zonele urbane subdezvoltate, care adesea nu dispun de suficiente venituri proprii pentru a oferi cetățenilor servicii publice de calitate. De aceea, prin amendamentele pe care le-a introdus și care au fost adoptate de către colegii din comisia REGI, Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene:

  • recomandări și încurajarea schimbului de bune practici între statele membre în ceea ce privește organizarea și reformele administrativ-teritoriale;
  • monitorizare și orientări astfel încât toate statele membre să dezvolte competențele necesare pentru a realiza dubla tranziție verde și digitală (57% din resursele PNRR);
  • un studiu privind posibilitatea de a dezvolta instrumente europene comune pentru identificarea și sprijinul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL38 mins ago

Convorbire de “gradul zero” Biden-Putin: SUA avertizează Rusia cu “măsuri severe” în cazul unei escaladări militare în Ucraina, Moscova cere garanții că NATO nu se va extinde spre Est

POLITICĂ5 hours ago

Președintele PMP, în vizită la Sofia: Cristian Diaconescu a prezentat așteptările României cu privire la reacția NATO la amenințările de pe flancul estic

Daniel Buda6 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Comisia pentru dezvoltare regională din PE recomandă crearea unui pact insular pentru definirea unei politici europeane, specifice și adaptate pentru insulele UE

ROMÂNIA7 hours ago

Ministerul Finanțelor: România are a noua cea mai mică datorie publică dintre cele 27 de țări membre UE

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Summitul “Nutriție pentru Dezvoltare” de la Tokyo: UE promite 2,5 miliarde de euro pentru combaterea malnutriției împreună cu țările partenere, în următorii patru ani

ENGLISH7 hours ago

Dan Cărbunaru has been appointed spokesperson of the Romanian Government by Prime Minister Nicolae Ciucă

ROMÂNIA7 hours ago

Dan Cărbunaru a fost numit purtător de cuvânt al Guvernului României de prim-ministrul Nicolae Ciucă

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Trecerea la moneda euro: Comisia Europeană a semnat un acord de parteneriat cu Croația pentru organizarea de campanii de informare și comunicare

U.E.8 hours ago

Papa Francisc compară documentul despre Crăciun al Comisiei Europene cu un “act dictatorial” și cere UE “să-și însușească idealurile părinților fondatori”

U.E.8 hours ago

Orizont Europa: Partenerii din Balcanii de Vest, Georgia și Israel s-au asociat la programul de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde de euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE7 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ7 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.1 week ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending