Connect with us

U.E.

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care îndeamnă UE să pună în aplicare sancțiuni ample și eficace împotriva lui Aleksandr Lukașenko și a tuturor celor vinovați de fraudă electorală, de violență și de represiune în Belarus

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European nu îl va recunoaște pe Alexander Lukașenko ca președinte al Belarus după ce mandatul său actual se va încheia, la 5 octombrie, și îndeamnă Uniunea Europeană să pună în aplicare, fără întârziere și în strânsă coordonare cu partenerii internaționali, sancțiuni ample și eficace împotriva tuturor făptașilor belaruși vinovați de fraudă electorală, de violență și de represiune în Belarus, inclusiv împotriva lui Alexander Lukașenko.

Într-o rezoluție adoptată joi cu 574 de voturi pentru, 37 de voturi împotrivă și 82 de abțineri, eurodeputații au respins rezultatul așa-numitelor alegeri prezidențiale din data de 9 august, desfășurate în Belarus, argumentând că acestea au avut loc ”cu încălcarea flagrantă a tuturor standardelor recunoscute la nivel internațional”. 

În acest context, Legislativul european solicită în documentul mai sus amintit desfășurarea de noi alegeri pentru fotoliul prezidențial ”cât mai curând posibil sub o supraveghere internațională condusă de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), în prezența unor observatori internaționali, fiind garantat că alegerile se desfășoară în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional”.

În același timp, eurodeputații condamnă în termenii cei mai fermi, autoritățile din Belarus pentru reprimarea violentă a protestelor pașnice pentru justiție, libertate și democrație în urma alegerilor prezidențiale frauduloase din 9 august; solicită să se înceteze imediat violența, să fie eliberate imediat și necondiționat toate persoanele deținute din motive politice, înainte și după așa-numitele alegeri din 9 august, inclusiv persoanele deținute pentru participarea la protestele împotriva rezultatelor alegerilor sau împotriva violenței utilizate de autorități sau pentru că au susținut aceste proteste, precum și să se renunțe la toate acuzațiile împotriva acestor persoane”

Mai mult, Parlamentul European îndeamnă ”autoritățile din Belarus să să se pună capăt tuturor formelor de rele tratamente și tortură și să se introducă o definiție specifică a torturii în Codul penal al Belarusului, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului, precum și modificări legislative pentru incriminarea disparițiilor forțate”

În plus, europarlamentarii ”încurajează statele membre ale UE să faciliteze și să accelereze crearea unui coridor umanitar și procedura de obținere a vizelor pentru persoanele care fug din Belarus din motive politice sau pentru persoanele care au nevoie de tratament medical ca urmare a actelor de violență comise împotriva lor și să le ofere acestora și familiilor lor tot sprijinul și asistența necesare”

De asemenea, Parlamentul European invită Comisia Europeană să procedeze la punerea în aplicare rapidă și eficientă a asistenței financiare acordate de UE pentru sprijinirea societății civile și a victimelor represiunii și să mobilizeze mai multe resurse pentru susținerea lor fizică, psihologică și materială.

Pentru un Belarus democratic, eurodeputații sunt de părere că UE ar trebui să organizeze o conferință a donatorilor, care să reunească instituții financiare internaționale, țări din grupul G7, state membre și instituții ale UE, precum și alte părți care doresc să ofere un pachet financiar de mai multe miliarde de euro pentru a sprijini eforturile viitoare de reformă și restructurarea economiei.

Având în vedere situația actuală din Belarus, eurodeputații consideră că este nevoie ca Serviciul European de Acține Externe și Comisia Europeană să pregătească o revizuire completă a politicii UE în ceea ce privește Belarus, cu scopul de a sprijini poporul belarus și aspirațiile sale democratice, precum și societatea civilă, apărătorii drepturilor omului, sindicatele independente și mass-media independentă.

Mai mult, aceștia solicită o creștere a sprijinului financiar al UE destinat societății civile din Belarus, înghețând, în același timp, orice transfer de fonduri ale UE către actualul guvern belarus și către proiectele controlate de stat, precum și anulând împrumuturile de la BEI, BERD și alte împrumuturi oferite regimului actual.  

Din punctul Parlamentului European de vedere, SEAE trebuie să suspende negocierile privind prioritățile parteneriatului dintre UE și Belarus până la organizarea unor alegeri prezidențiale libere și corecte.

În încheiere, europarlamentarii condamnă interferența hibridă a Federației Ruse în Belarus, exercitată în special prin delegarea așa-numiților experți în mijloace de comunicare în mass-media de stat din Belarus și a consilierilor pe lângă agențiile militare și de aplicare a legii, și solicită guvernului Federației Ruse să pună capăt oricărui amestec ascuns sau vizibil în procesele interne ale Belarusului. 

Rezoluția adoptată de Parlamentul European poate fi consultată AICI

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

De la Varșovia, Tusk și Macron transmit o poziție la unison: Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Președintele Franței, Emmanuel Macron, și premierul Poloniei, Donald Tusk, au declarat că Ucraina trebuie să aibă un rol central în orice potențiale negocieri privind războiul Rusiei în această țară, în urma unei întâlniri bilaterale care a avut loc joi la Varșovia, relatează Associated Press.

Macron a insistat, de asemenea, că europenii trebuie să fie implicați în discuțiile privind securitatea în coordonare “foarte strânsă” cu Statele Unite pentru a se asigura că interesele Europei sunt luate în considerare.

Întâlnirea are loc după ce Macron a purtat discuții-cheie cu președintele ales al SUA Donald Trump și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, sâmbătă, la Paris, și în contextul în care Polonia va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene cu doar câteva săptămâni înainte ca Trump să preia conducerea Casei Albe

“Am vorbit despre munca noastră comună pentru o pace justă în Ucraina. Avem o poziție clară … că Ucraina trebuie să fie prezentă la fiecare discuții și fiecare variantă, fiecare propunere trebuie să fie, de asemenea, acceptată de prietenii noștri de la Kiev”, a spus Tusk într-o declarație comună cu omologul său francez.

Polonia a fost unul dintre cei mai puternici susținători ai Ucrainei împotriva invaziei la scară largă a Rusiei, care a început la 24 februarie 2022.

Tusk a respins drept “speculație” trimiterea de trupe în Ucraina în urma unui posibil armistițiu sau acord de pace.

“Deciziile privind acțiunile poloneze vor fi luate la Varșovia și numai la Varșovia. Pentru moment nu planificăm astfel de acțiuni”, a spus el.

Presa europeană relatase că premierul polonez și președintele francez urmau să discute joi despre formarea unei forțe internaționale de menținere a păcii în Ucraina după încheierea războiului.

Macron a remarcat că “administrația Trump și-a manifestat dorința de a încerca să schimbe cursul acestui conflict”.

“Trebuie să lucrăm foarte strâns cu americanii, cu Ucraina, desigur, pentru a găsi o cale posibilă care să ia în considerare suveranitatea și interesele Ucrainei și securitatea și interesele europenilor”, a declarat Macron.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut că o invitaţie de aderare a ţării sale la NATO ar trebui să fie formulată pentru toată Ucraina, dar normele Alianţei s-ar putea aplica iniţial teritoriului controlat de guvernul de la Kiev, cu extinderi ulterioare la alte zone ale teritoriului ucrainean dacă în final acestea vor fi recuperate de la Rusia.

Poziția lui Zelenski și întâlnirea Macron – Tusk vin să completeze noi evoluții pe frontul diplomatic privind conflictul ruso-ucrainean. Liderul de la Kiev avut o întâlnire tripartită sâmbătă la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele ales al SUA, Donald Trump, în urma căreia Zelenski a subliniat că pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina. Trump, care și-a afirmat constant hotărârea pentru a pune capăt ostilităților, a apreciat că Ucraina ar dori să încheie un acord de pace, cerându-i lui Vladimir Putin să acționeze și făcând apel la China să sprijine acest efort.

Într-un interviu acordat revistei TIME în contextul în care a fost desemnat pentru a doua oară într-un deceniu “Personalitatea Anului”, Donald Trump a evocat argumentul că va folosi sprijinul SUA pentru Ucraina ca pârghie împotriva Rusiei într-un efort de a pune capăt războiului.

Vreau să ajungem la un acord și singurul mod în care vom ajunge la un acord este să nu abandonăm. Înțelegeți ce înseamnă asta, nu?“, a spus el.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European, prima întâlnire cu prim-ministrul britanic. Cei doi lideri au discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și UE

Published

on

© António Costa / X

Președintele Consiliului European, António Costa și prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, s-au întâlnit joi la Downing Street și au convenit să consolideze relația dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. 

Potrivit unui comunicat de presă, António Costa l-a invitat pe prim-ministrul britanic să participe la întâlnirea informală a șefilor de stat sau de guvern din cele 27 de țări membre din 3 februarie. Keir Starmer  a fost încântat să accepte invitația și așteaptă cu interes să discute despre cooperarea strategică consolidată cu UE, în special în domeniul apărării.

„Am avut o primă întâlnire excelentă la Downing Street cu Keir Starmer. Am discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană. Mă bucur foarte mult că premierul a acceptat invitația mea de a ni se alătura la reuniunea informală a liderilor UE din 3 februarie”, a scris António Costa, pe platforma X.

 

În cadrul primei lor întâlniri, cei doi lideri au discutat despre provocările geopolitice actuale. Aceștia și-au reiterat angajamentul ferm de a oferi în continuare sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic Ucrainei și poporului său atât timp cât va fi necesar și atât de intens cât va fi necesar.

Mai mult, aceștia au abordat situația și ultimele evoluții din Orientul Mijlociu. Referindu-se la Siria, au convenit asupra importanței asigurării unei tranziții pașnice către o stabilitate politică pe termen lung după căderea regimului brutal al lui Assad.

Liderii au reafirmat că Acordul de retragere, inclusiv Cadrul Windsor și Acordul de comerț și cooperare, reprezintă fundamentul relațiilor dintre Regatul Unit și UE și și-au reafirmat angajamentul comun față de punerea în aplicare deplină și fidelă a acestor acorduri.

De asemenea, au privit spre primul summit UE – Regatul Unit, care va avea loc la începutul anului 2025, convenind că acesta va oferi o ocazie importantă de a înregistra noi progrese în domenii-cheie pentru a aduce beneficii tangibile cetățenilor Regatului Unit și ai UE.

Recent, premierul Keir Starmer menționa că Marea Britanie dorește să aibă relații bune cu toți aliații săi, fie că este vorba de UE, fie că este vorba de SUA conduse de Donald Trump.

De altfel, oficialul britanic și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat de curând o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summituri bilaterale.

Obiectivul lui Starmer este mai conturat, și anume acela de a relansa relațiile cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-un pact de securitate.

Continue Reading

U.E.

Finlanda organizează pe 21 şi 22 decembrie o reuniune a unor lideri europeni dedicată securității și imigrației: Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa

Published

on

© European Union, 2024

Premierul finlandez Petteri Orpo va găzdui pe 21 și 22 decembrie patru lideri ai Uniunii Europene pentru a discuta despre securitatea continentului și imigrație, a anunțat joi guvernul de la Helsinki, conform AFP, citat de Agerpres.

Șefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, premierul suedez Ulf Kristersson, şefa guvernului italian Giorgia Meloni, precum şi premierul grec Kyriakos Mitsotakis au fost invitaţi de Petteri Orpo la acest summit care va avea loc la Saariselka, în Laponia.

Discuţiile se vor concentra pe ”problemele cheie ale Europei într-un context geopolitic tensionat”, a explicat guvernul finlandez într-un comunicat. Pe agenda discuţiilor se vor afla apărarea şi securitatea Europei, imigraţia, exploatarea imigraţiei şi securitatea frontierelor.

”Summitul va fi o oportunitate de a discuta aceste probleme în deplină confidenţialitate şi de a găsi idei pentru noi iniţiative”, se subliniază în comunicat.

”Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa. Aceasta înseamnă că ţările europene trebuie să fie lideri puternici, atât în cadrul UE, cât şi în cadrul NATO. Cea mai mare ameninţare a noastră o reprezintă Rusia, care încearcă să-şi consolideze puterea şi să semene discordie în Europa”a, a declarat joi premierul finlandez, citat în comunicatul guvernului.

Întâlnirea va avea loc la scurtă vreme după ce Comisia Europeană a adoptat o serie de măsuri menite să sprijine statele membre să împiedice Rusia și Belarus să utilizeze principiile și valorile promovate de UE ca armă împotriva Uniunii.

Astfel, instituția pune la dispoziție fonduri suplimentare în valoare totală de 170 de milioane EUR: 150 de milioane prin intermediul Instrumentului pentru managementul frontierelor și politica de vize (IMFV) și o sumă suplimentară de 20 de milioane din facilitatea tematică IMFV pentru o distribuție geografică mai extinsă. Aceste fonduri vor sprijini Estonia cu 19,4 milioane EUR, Finlanda cu 50 de milioane EUR, Letonia cu 17 milioane EUR, Lituania cu 15,4 milioane EUR, Polonia cu 52 de milioane EUR și Norvegia cu16,4 milioane EUR să modernizeze echipamentele electronice de supraveghere, să îmbunătățească rețelele de telecomunicații, să instaleze echipamente mobile de detecție și să contracareze intruziunile cu drone, asigurând astfel conștientizarea în timp real a situației, și să îmbunătățească mobilitatea patrulelor la frontieră.

În 2024, sosirile ilegale la frontiera UE-Belarus – în special la frontiera dintre Polonia și Belarus – au crescut semnificativ, cu 66 % față de 2023. 90 % dintre migranții care trec ilegal frontiera dintre Polonia și Belarus au o viză de student sau turistică emisă de Rusia.

UE a oferit deja un sprijin semnificativ statelor membre cel mai afectate și a adoptat o gamă largă de măsuri cu scopul de a îmbunătăți pregătirea UE pentru a contracara această amenințare. S-a oferit sprijin financiar și operațional și s-au depus eforturi diplomatice și de informare (inclusiv cu țările de origine și de tranzit).

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO2 hours ago

Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece

U.E.2 hours ago

De la Varșovia, Tusk și Macron transmit o poziție la unison: Ucraina trebuie să se afle în centrul oricăror potențiale negocieri de pace cu Rusia

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Președintele Consiliului European, prima întâlnire cu prim-ministrul britanic. Cei doi lideri au discutat despre modalitățile de consolidare a relației dintre Regatul Unit și UE

U.E.4 hours ago

Finlanda organizează pe 21 şi 22 decembrie o reuniune a unor lideri europeni dedicată securității și imigrației: Europa trebuie să-şi asume o mai mare responsabilitate pentru securitatea sa

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

Încă un pas făcut spre aderarea la OCDE: România are de astăzi o Strategie națională privind datele deschise din sectorul public

SUA4 hours ago

Donald Trump, desemnat “Personalitatea Anului 2024” de revista TIME pentru a doua oară în mai puțin de un deceniu

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul ungar de externe, despre aderarea României la Schengen: Unul dintre cele mai importante obiective ale președinției ungare a Consiliului UE a fost atins

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR5 hours ago

Primarul Orașului Cugir, Adrian Teban: Implicarea cetățenească în modelarea politicii de coeziune, esențială

ROMÂNIA6 hours ago

ICI București a participat la cea de-a patra ediție a conferinței ”Future Energy Europe Summit”, un eveniment semnificativ pentru industria energetică

ROMÂNIA6 hours ago

Innovation România | MIPE a semnat un nou acord de finanțare europeană de 106,7 mil. euro care va sprijini dezvoltarea economică sustenabilă

NATO2 hours ago

Mark Rutte, în primul discurs major ca secretar general NATO: Aliații trebuie “să treacă la o mentalitate de război”. Cu peste 3% din PIB pentru apărare am câștigat Războiul Rece

ROMÂNIA7 hours ago

“Europa are un viitor, iar solidaritatea europeană există”, afirmă artizanul aderării la României la Schengen, Cătălin Predoiu, după “decizia istorică”

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis, după decizia istorică a aderării depline a României la Schengen: Cei care dau vina pe UE pentru nemulțumirile cetățenilor nu ne vor binele. Când ne gândim la o viață mai bună, ne dorim mai multă Europă

ROMÂNIA9 hours ago

România este în Schengen cu drepturi depline! – exclamă Klaus Iohannis: “O decizie așteptată prea mult timp. Poziția strategică a României, poartă între Estul și Vestul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 week ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI1 week ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ1 week ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

Trending