Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care își exprimă ”profunda îngrijorare” față de modul în care guvernul Regatului Unit va gestiona drepturile cetățenilor europeni după Brexit

Published

on

Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare” privind ”anunțurile recente și contradictorii” ale guvernului Johnson la adresa celor 3.3 milioane de cetățeni europeani, rezidenți în Regatul Unit, amintind că drepturile la liberă circulație sunt direct legate de celelalte trei libertăți care fac parte integrantă din piața internă și au o relevanță deosebită pentru servicii și calificările profesionale și că numeroși cetățeni britanici și-au exprimat opoziția fermă față de pierderea acestor drepturi.

Ministrul de stat pentru Securitate, Brandon Lewis, a sugerat în luna octombrie a anului trecut că cetățenii care nu vor respecta termenul de 30 iunie 2021 pentru depunerea cererilor în sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit riscă, teoretic, să fie deportați.

Prin rezoluția adoptată miercuri de Legislativul european cu largă majoritate, prin 610 voturi pentru, 29 împotrivă și 68 de abțineri, europarlamentarii atrag atenția că ”aceste anunțuri au generat în mod inutil incertitudine și anxietate pentru cetățenii în cauză” și ”îndeamnă guvernul Regatului Unit să precizeze modul în care va aplica articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d) din Acordul de retragere, în special în ceea ce consideră a fi <<motive întemeiate pentru nerespectarea termenului>>”.

© captura video/ EbS

Aceștia și-au exprimat, de asemenea, ”îngrijorarea cu privire la propunerea de înființare a autorității independente britanice prevăzută la articolul 159 din Acordul de retragere”, spunând că ”se așteaptă ca Regatul Unit să asigure independența completă a autorității”, care ”ar trebui să fie operațională începând cu prima zi după încheierea perioadei de tranziție”.

Parlamentul European semnalează că, în lipsa unui ”document fizic” care să ateste dreptul de ședere după finalul perioadei de tranziție, ”crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală”.

Statutul de ”rezident permanent” (”settled status”) este acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Ce prevedere rezoluția adoptată miercuri de Parlamentul European:

1. consideră că partea a doua a Acordului de retragere este echitabilă și echilibrată;

2. ia act de dispozițiile acesteia:

– toți cetățenii din UE-27 care își au reședința legală în Regatul Unit și toți cetățenii britanici care își au reședința în mod legal într-un stat membru al UE-27 și membrii lor de familie respectivi în momentul retragerii se vor bucura de ansamblul drepturilor prevăzute în Acordul de retragere, astfel cum sunt consacrate în dreptul UE și interpretate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE),

– persoanele care fac parte din familia de bază a cetățenilor în cauză și cele aflate într-o relație durabilă cu aceștia, actualmente domiciliate în afara statului gazdă, sunt protejate în continuare prin Acordul de retragere, acest lucru fiind valabil și pentru copiii născuți în viitor și în afara statului gazdă,

– toate drepturile de securitate socială prevăzute de legislația UE vor fi menținute, inclusiv în caz de export al tuturor prestațiilor exportabile;

– se garantează drepturile cetățenilor pe tot parcursul vieții lor;

– procedurile administrative de punere în aplicare a părții a doua a Acordului de retragere vor fi transparente, eficiente și simplificate, prezentate într-o formă scurtă, simplă și ușor de utilizat;

– dispozițiile privind drepturile cetățenilor din Acordul de retragere vor fi asimilate în legislația Regatului Unit și că aceste drepturi au efect direct;

Drepturile cetățenilor în perioada de tranziție

3. în cursul perioadei de tranziție care urmează să se încheie la 31 decembrie 2020, Comisia va trebui, în temeiul articolului 131 din Acordul de retragere, să monitorizeze punerea în aplicare a părții a doua a Acordului de retragere, inclusiv a sistemelor instituite în temeiul articolului 19 din acesta, atât în Regatul Unit, cât și în statele membre ale UE-27;

4. în perioada de tranziție, cetățenii UE-27 vor continua să se bucure de drepturi la liberă circulație în Regatul Unit, astfel cum rezultă din articolul 20 din TFUE și din legislația UE aplicabilă, la fel ca cetățenii britanici în UE-27;

5. în perioada de tranziție, Comisia va fi responsabilă de asigurarea respectării drepturilor la liberă circulație atât în Regatul Unit, cât și în UE-27 și solicită Comisiei să aloce suficiente resurse pentru a investiga și a remedia orice caz de nerespectare a acestor drepturi, în special cazurile de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 sau a cetățenilor britanici;

6. perioada de tranziție este mai scurtă decât se anticipase; solicită, prin urmare, UE și Regatului Unit să aplice cu prioritate acele aspecte din partea a doua a Acordului de retragere referitoare la cetățeni și la drepturile lor;

Punerea în aplicare a părții a doua a Acordului de retragere

7. în decizia sa privind aprobarea Acordului de retragere, va ține seama de experiența dobândită și de garanțiile oferite în ceea ce privește punerea în aplicare a dispozițiilor-cheie din Acordul de retragere, în special în ceea ce privește sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit;

8. ia act de proporția ridicată a solicitanților înregistrați în acest sistem, cărora li s-a acordat doar statutul de pre-rezident; reamintește că acest lucru poate fi evitat dacă Regatul Unit optează pentru o procedură administrativă cu un caracter declarativ, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (4) din Acordul de retragere; îndeamnă, prin urmare, Regatul Unit să își revizuiască abordarea și îndeamnă statele membre ale UE-27 să opteze, de asemenea, pentru o procedură cu caracter declarativ, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (4);

9. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la anunțurile recente și contradictorii referitoare la cetățenii din UE-27 rezidenți în Regatul Unit care nu respectă termenul de 30 iunie 2021 pentru depunerea cererilor în sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit. Aceste anunțuri au generat în mod inutil incertitudine și anxietate pentru cetățenii în cauză; îndeamnă guvernul Regatului Unit să precizeze modul în care va aplica articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d) din Acordul de retragere, în special în ceea ce consideră a fi „motive întemeiate pentru nerespectarea termenului”;

10. dacă li s-ar elibera un document fizic ca dovadă a dreptului lor de ședere în Regatul Unit după încheierea perioadei de tranziție, cetățenii UE-27 din Regatul Unit s-ar bucura de o mai mare certitudine și de un sentiment mai puternic de securitate; reiterează faptul că lipsa unui astfel de document fizic va crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală;

11. este în continuare preocupat de numărul limitat de servicii de scanare a documentului de identitate emis de sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit, de nivelul limitat din punct de vedere geografic al asistenței acordate pe întreg teritoriul Regatului Unit, precum și de nivelul asistenței care urmează să fie acordată cetățenilor mai în vârstă și vulnerabili, inclusiv celor care pot întâmpina dificultăți în utilizarea aplicațiilor digitale;

12. își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de înființare a autorității independente britanice prevăzută la articolul 159 din Acordul de retragere; se așteaptă ca Regatul Unit să asigure independența completă a autorității; reamintește, în acest sens, că autoritatea ar trebui să fie operațională începând cu prima zi după încheierea perioadei de tranziție;

13. așteaptă clarificări din partea guvernului britanic cu privire la chestiunea aplicabilității sistemului de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit în ceea ce privește cetățenii UE-27 din Irlanda de Nord care nu au solicitat cetățenia britanică în conformitate cu Acordul din Vinerea Mare;

14. își reiterează angajamentul de a monitoriza îndeaproape modul în care statele membre ale UE-27 pun în aplicare partea a doua a Acordului de retragere, în special articolul 18 alineatele (1) și (4), cu privire la drepturile cetățenilor britanici care locuiesc pe teritoriul lor;

15. încurajează statele membre UE-27 să adopte măsuri care să ofere securitate juridică cetățenilor britanici rezidenți pe teritoriul lor; reiterează că statele membre ale UE-27 ar trebui să adopte o abordare consecventă și generoasă de protecție a drepturilor cetățenilor britanici care își au reședința pe teritoriul lor;

16. invită Regatul Unit și statele membre ale UE-27 să își intensifice eforturile de sensibilizare a cetățenilor cu privire la efectele retragerii Regatului Unit din UE și să inițieze sau să accelereze campaniile de informare specifice pentru a informa toți cetățenii care intră sub incidența Acordului de retragere cu privire la drepturile lor și la orice posibile modificări ale statutului lor;

Drepturile cetățenilor în cadrul viitoarei relații dintre UE și Regatul Unit

17. salută angajamentul asumat în declarația politică de stabilire a unui cadru pentru viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit, care „ar trebui să fie o relație în interesul cetățenilor Uniunii și ai Regatului Unit, în prezent și în viitor”;

18. regretă, în acest context, că Regatul Unit a anunțat că principiul liberei circulații a persoanelor între Uniune și Regatul Unit nu se va mai aplica; consideră că orice acord privind viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit ar trebui să includă dispoziții ambițioase privind circulația persoanelor; reiterează faptul că aceste drepturi ar trebui să fie proporționale cu gradul de cooperare viitoare din alte domenii; reamintește că drepturile la liberă circulație sunt, de asemenea, direct legate de celelalte trei libertăți care fac parte integrantă din piața internă și au o relevanță deosebită pentru servicii și calificările profesionale;

19. îndeamnă la garantarea drepturilor viitoare de liberă circulație în întreaga UE pentru cetățenii britanici vizați de acordul de retragere, precum și a unui drept pe viață pentru cetățenii care intră sub incidența Acordului de retragere de a se întoarce în Regatul Unit, respectiv în UE; invită statele membre ale UE-27 să se asigure că drepturile de vot în alegerile locale din țara de reședință sunt acordate tuturor cetățenilor care intră sub incidența Acordului de retragere;

20. reamintește că numeroși cetățeni britanici, fie rezidenți în Regatul Unit, fie rezidenți în UE-27, și-au exprimat opoziția fermă față de pierderea drepturilor de care beneficiază în prezent în temeiul articolul 20 din TFUE; propune ca UE-27 să examineze o modalitate de atenuare a acestei pierderi în limitele dreptului primar al Uniunii, respectând pe deplin principiile reciprocității, echității, simetriei și nediscriminării.

Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a avertizat marți că sfârșitul liberei circulații de persoane între Regatul Unit și UE-27 în cadrul Brexit va avea ”consecințe concrete” pentru cetățenii europeni și britanici.

”Vom continua să apărăm interesele cetăţenilor noştri”, a promis Barnier în cadrul unei dezbateri pe acest subiect în Parlamentul European, reunit la Strasbourg în prima sesiune plenară din acest an.

”Nimeni de ambele părţi nu trebuie să subestimeze (…) consecinţele directe ale suprimării libertăţii de circulaţie, care se află în centrul Brexitului”, a subliniat Barnier. Libera circulaţie a persoanelor este una dintre cele patru libertăţi ale UE.

La rândul său, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a punctat în cadrul alocuțiunii sale susținute în fața eurodeputataților că acordul de retragere va permite celor 3.5 milioane de cetățeni europeni care trăiesc în Regatul Unit și unui milion de britanici care se află în una dintre cele 27 de state membre UE să aibă ”siguranță”.

Însă această liberă circulaţie a persoanelor, care permitea până acum cetăţenilor din UE să se instaleze şi să lucreze în Regatul Unit, iar britanicilor să trăiască în ţări ale UE, nu va mai exista pentru cei care intenţionează să o facă, a completat înaltul oficial european. ”La finalul perioadei de tranziţie, Regatul Unit va fi o ţară terţă şi Brexitul va duce la schimbări pentru cei care au intenţia să-şi facă viaţa de o parte sau de alta a Canalului Mânecii”, a subliniat Ursula von der Leyen.

La viitoarele negocieri, ”vom face din drepturile cetăţenilor principala noastră prioritate”, a dat asigurări von der Leyen, adăugând că unii cetăţeni europeni instalaţi în Regatul Unit se vor confrunta cu probleme în demersurile lor pentru a putea rămâne în această ţară.

Guvernul britanic al lui Boris Johnson şi-a anunţat intenţia de a pune capăt liberei circulaţii a persoanelor, care le permitea până acum cetăţenilor din Uniune să trăiască în Marea Britanie, iar britanicilor să se deplaseze şi să trăiască în ţările din UE.

Premierul Boris Johnson a anunţat, la începutul lunii decembrie 2019, înainte de alegerile parlamentare anticipate, un plan care prevede introducerea unei vize electronice, după modelul celei americane. Viza trebuie să fie solicitată online cu cel puţin 3 zile înaintea călătoriei spre Regatul Unit.

Turiștii vor fi nevoiți astfel să prezinte la control pașapoarte. Autoritățile britanice vor putea refuza intrarea în ţară persoanelor care au antecedente penale și toate sosirile și plecările turiștilor vor fi monitorizate pentru a se evita ca vizitatorii să rămână peste cele trei luni permise (cei care vor să stea mai mult timp vor avea nevoie de viza de lucru).

Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană a primit săptămâna trecută aprobarea din partea Camerei Comunelor, urmând ca în această săptămână acesta să ajungă în Camera Lorzilor pentru validare.

Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European prin majoritate simplă, pe 29 ianuarie, astfel încât pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană.

Negociatorul Legisativului european pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a avertizat în luna decembrie a anului trecut că Parlamentul European ar putea bloca Acord de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană ca urmare a nerespectării drepturilor cetățenilor europeni de către Guvernul de la Londra.

Rezoluția adoptată miercuri de Parlamentul European ilustrează îngrijorările Bruxelles-ului și ale altor capitale europene că ar putea fi un nou scandal Windrush, ce poartă numele vaportului Empire Windrush, care a adus familii din țări membre Commonwealth în perioada 1948-1971 pentru a ajuta la reconstrucția Regatului Unit, care se confrunta cu o lipsă acută de forță de muncă după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Scandalul a ieșit la iveală acum câțiva ani, când mai multor cetățeni britanici din ”generația Windrush” li s-au încălcat drepturile, 83 dintre aceștia fiind deportați de Ministerul de Interne, spunându-li-se că se află ilegal în Regatul Unit.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Este extrem de important ca reînnoirea generațiilor să fie facilitată și sprijinită cât mai mult posibil în cadrul planurilor strategice ale Politicii Agricole Comune (PAC), subliniază, într-o postare, eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE). 

„Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din bugetul lor pentru plățile directe din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) către tinerii agricultori. Acest sprijin poate fi acordat sub formă de sprijin pentru venit, sprijin pentru investiții sau ajutor la înființare pentru tinerii fermieri (numai 50 % din sprijinul pentru investiții relevant ar fi luat în calcul în vederea atingerii acestui obiectiv)”, informează Dan Motreanu.

Potrivit eurodeputatului liberal,  în planurile strategice PAC, statele membre pot stabili condiții preferențiale pentru instrumentele financiare destinate tinerilor fermieri și noilor fermieri pentru ca aceștia să aibă acces mult mai ușor la fondurile europene. Astfel, tinerii fermieri trebuie să întrunească condiții: de vârstă (limita de 40 de ani); pentru a fi „șeful exploatației agricole”; de formare profesională și/sau competențele corespunzătoare.

De asemenea, mai spune Dan Motreanu, ca parte a obligațiilor de a atrage tinerii fermieri, statele membre pot oferi „un sprijin complementar pentru venit tinerilor fermieri care s-au instalat recent pentru prima dată în calitate de șefi ai exploatației și care au dreptul la o plată în cadrul sprijinului de bază pentru venit”. Acest sprijin poate fi acordat pe o perioadă de maxim 7 ani, sub forma unei plăți anuale decuplate per hectar eligibil.

Mai mult, eurodeputatul este de părere că, pentru a facilita activitățile agricole întreprinse de tineri fermieri, cuantumul maxim acordat pentru instalarea acestora și pentru întreprinderile nou înființare ar trebui majorat până la 100.000 EUR și accesat prin sau în combinație cu forma de sprijin a instrumentului financiar.

Pentru cadrul financiar 2021-2027, România va dispune următoarele sume minime anuale (euro) pentru atragerea tinerilor fermieri și facilitarea dezvoltării întreprinderilor: 37 123 452 (2021); 37 664 232 (2022); 38 205 012 (2023); 38 745 792 (2024); 39 286 572 (2025); 39 827 352 (2026) și 39 827 352 (2027).

Continue Reading

Daniel Buda

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

Published

on

© Photo Collage (European Union 2021 images)

Cetățenii europeni așteaptă de la Comisia Europeană soluții și nu orientări care vor să aplatizeze identitățile naționale, a transmis miercuri europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE) într-o scrisoare transmisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

În contextul apariției în spațiul public a unui document intern al Comisiei Europene, ce conținea o serie de recomandări cu privire la utilizarea unui limbaj ce se justifica ca fiind în aparență incluziv, precum înlocuirea „Crăciunului” cu „sezonul sărbătorilor”, Buda a adresat președintei Comisiei Europene, doamnei Ursula von der Leyen, o scrisoare oficială în care și-a exprimat îngrijorarea privind astfel de abordări pe care le consideră derapaje impardonabile la nivelul unei astfel de instituții.

“Uniunea Europeană este fondată pe valori creștine, acestea fiind principiile noastre călăuzitoare, însă fără a diminua importanța motto-ului „Unitate în diversitate”. (…) Trebuie să acordăm respectul cuvenit fiecărei națiuni și mai mult, să nu uităm rădăcinile creștine ale poporului european și contribuția semnificativă a creștinismului ca vector de unitate în formarea construcției europene. Semnificația originară a Crăciunului este una profund creștină, motiv pentru care o astfel de abordare duce către spectrul absurdului și ridică semne de îngrijorare”, a subliniat Buda.

El a indicat că, în plină perioadă de pandemie și criză economică generată de creșterea prețului la energie, care la rândul său, a produs în lanț scumpiri, cetățenii europeni așteaptă soluții și nu orientări care vor sa aplatizeze identitățile naționale.

În virtutea prerogativelor de care dispune Președinta Comisiei Europene i-am solicitat să ia toate măsurile necesare pentru a garanta respectarea valorilor noastre creștine!“, a conchis Daniel Buda.

Un document intern al Comisiei Europene care îi sfătuia pe oficiali să folosească termeni precum „sezonul sărbătorilor” mai degrabă decât Crăciunul a fost retras după un protest din partea politicienilor de dreapta.

“Sărbătorirea Crăciunului și utilizarea denumirilor și simbolurilor creștine fac parte din bogatul patrimoniu european. Nu interzicem și nici nu descurajăm utilizarea cuvântului Crăciun”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.

În ceea ce privește orientările pentru o comunicare incluzivă, acest document nu a fost adoptat de Comisie și a fost retras, conform declarației comisarului european pentru egalitate, Helena Dalli.

“Inițiativa mea de a elabora orientări ca document intern de comunicare pentru personalul Comisiei în exercitarea atribuțiilor sale a fost menită să atingă un obiectiv important: să ilustreze diversitatea culturii europene și să prezinte caracterul incluziv al Comisiei Europene în ceea ce privește toate categoriile sociale și convingerile cetățenilor europeni.  Cu toate acestea, versiunea publicată a orientărilor nu servește în mod adecvat acestui scop. Acesta nu este un document dezvoltat îndeajuns și nu îndeplinește toate standardele de calitate ale Comisiei. În mod evident, redactarea acestor orientări necesită mai multe eforturi. Prin urmare, acestea vor fi retrase și vom continua să lucrăm la acest document”, a afirmat Dalli.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Parlamentul European și Consiliul UE au ajuns la un acord cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european ce va facilita schimbul de date într-un mediu sigur

Published

on

© European Union, 2015/Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Legea privind guvernanța datelor la nivel european pentru a stimula schimbul de date și dezvoltarea unor spații europene comune ale datelor, cum ar fi industria prelucrătoare, patrimoniul cultural și sănătatea, astfel cum s-a anunțat în Strategia europeană privind datele.

Legea privind guvernanța datelor (DGA) va institui mecanisme solide pentru a facilita reutilizarea anumitor categorii de date protejate din sectorul public, va spori încrederea în serviciile de intermediere a datelor și va încuraja altruismul în materie de date în întreaga UE.

”Legea privind guvernanța datelor reprezintă piatra de temelie care va stimula economia bazată pe date în Europa în anii următori. Prin faptul că va permite controlul și va crea încredere, va contribui la deblocarea potențialului reprezentat de cantitățile uriașe de date generate de întreprinderi și persoane fizice. Acest lucru este indispensabil pentru dezvoltarea aplicațiilor de inteligență artificială și esențial pentru competitivitatea globală a UE în acest domeniu. Inovațiile bazate pe date ne vor ajuta să abordăm o serie de provocări societale și să stimulăm creșterea economică, care este atât de importantă pentru redresarea post-COVID”, a transmis Boštjan Koritnik, ministrul sloven pentru administrație publică, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene. 

Conform unui comunicat al Comisiei Europene care salută acordul politic, propunerea de lege privind guvernanța datelor, prezentată la 25 noiembrie 2020, este prima inițiativă legislativă care a fost adoptată în cadrul Strategiei europene privind datele.

Regulamentul include:

  • măsuri de consolidare a încrederii în schimburile de date, întrucât lipsa încrederii constituie în prezent un obstacol major și generează costuri ridicate;
  • noi norme la nivelul UE în materie de neutralitate, care să le permită noilor intermediari de date să acționeze în calitate de organizatori fiabili ai schimburilor de date;
  • măsuri de facilitare a reutilizării anumitor date deținute de sectorul public; de exemplu, reutilizarea – în condiții clare – a datelor privind sănătatea ar putea sprijini cercetarea în vederea găsirii unor tratamente pentru bolile rare sau bolile cronice;
  • instrumentele necesare pentru a le oferi europenilor controlul asupra utilizării datelor pe care le generează, prin introducerea unor modalități mai ușoare și mai sigure prin care întreprinderile și persoanele fizice să își poată pune la dispoziție datele în mod voluntar, pentru binele public, în condiții clare.

Comisia va mai propune în curând o a doua inițiativă legislativă majoră, Legea privind datele, pentru a spori la maximum valoarea datelor pentru economie și societate. Legea privind datele vizează promovarea schimbului de date între întreprinderi, precum și între întreprinderi și guverne. O consultare publică deschisă s-a desfășurat în perioada 3 iunie – 3 septembrie 2021, iar rezultatele vor fi publicate în zilele următoare.

Pe lângă aceste două inițiative complementare, Comisia va continua să dezvolte și să finanțeze spațiile europene ale datelor vizând punerea în comun de date în sectoare strategice cheie și în domenii de interes public, cum ar fi sănătatea, agricultura și industria prelucrătoare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL UE41 mins ago

Consiliul EYCS: România propune ca 2023 să fie desemnat Anul European al Rezilienţei prin Cultură

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană prezintă o abordare comună la nivelul UE în contextul dublei provocări în lupta împotriva COVID-19: Ne confruntăm cu o recrudescență a variantei Delta și apariția uneia noi

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Modernizarea cooperării judiciare: Comisia Europeană pregătește terenul pentru sporirea digitalizării sistemelor de justiție din UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană propune măsuri juridice temporare pentru a aborda criza migrației de la frontiera externă a UE cu Belarus

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Noi reguli pentru a asigura raportarea transparentă a reformelor și a investițiilor pentru redresare și cheltuieli sociale din PNRR-urile statelor membre

Dan Motreanu2 hours ago

Dan Motreanu: Țările UE vor trebui să distribuie minim 3% din plățile directe din PAC către tinerii agricultori. Reînnoirea generațiilor este extrem de importantă

NATO3 hours ago

Consilierii pentru securitate națională ai lui Klaus Iohannis și Joe Biden au convenit o “coordonare strânsă” între România și SUA privind securitatea la Marea Neagră

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

Daniel Buda4 hours ago

Daniel Buda îi cere Ursulei von der Leyen să garanteze “respectarea valorilor creștine” după ce un document al Comisiei Europene sugera înlocuirea “Crăciunului” cu “sezonul sărbătorilor”

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE7 hours ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ9 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.2 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA3 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending