Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care își exprimă ”profunda îngrijorare” față de modul în care guvernul Regatului Unit va gestiona drepturile cetățenilor europeni după Brexit

Published

on

Parlamentul European și-a exprimat ”profunda îngrijorare” privind ”anunțurile recente și contradictorii” ale guvernului Johnson la adresa celor 3.3 milioane de cetățeni europeani, rezidenți în Regatul Unit, amintind că drepturile la liberă circulație sunt direct legate de celelalte trei libertăți care fac parte integrantă din piața internă și au o relevanță deosebită pentru servicii și calificările profesionale și că numeroși cetățeni britanici și-au exprimat opoziția fermă față de pierderea acestor drepturi.

Ministrul de stat pentru Securitate, Brandon Lewis, a sugerat în luna octombrie a anului trecut că cetățenii care nu vor respecta termenul de 30 iunie 2021 pentru depunerea cererilor în sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit riscă, teoretic, să fie deportați.

Prin rezoluția adoptată miercuri de Legislativul european cu largă majoritate, prin 610 voturi pentru, 29 împotrivă și 68 de abțineri, europarlamentarii atrag atenția că ”aceste anunțuri au generat în mod inutil incertitudine și anxietate pentru cetățenii în cauză” și ”îndeamnă guvernul Regatului Unit să precizeze modul în care va aplica articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d) din Acordul de retragere, în special în ceea ce consideră a fi <<motive întemeiate pentru nerespectarea termenului>>”.

© captura video/ EbS

Aceștia și-au exprimat, de asemenea, ”îngrijorarea cu privire la propunerea de înființare a autorității independente britanice prevăzută la articolul 159 din Acordul de retragere”, spunând că ”se așteaptă ca Regatul Unit să asigure independența completă a autorității”, care ”ar trebui să fie operațională începând cu prima zi după încheierea perioadei de tranziție”.

Parlamentul European semnalează că, în lipsa unui ”document fizic” care să ateste dreptul de ședere după finalul perioadei de tranziție, ”crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală”.

Statutul de ”rezident permanent” (”settled status”) este acordat acelor persoane care au trăit o perioadă continuă de cel puţin cinci ani în Marea Britanie, ceea ce le va permite să continue să muncească în Regatul Unit şi să beneficieze de alocaţii sociale, după Brexit.

Statutul de ”pre-settled” este atribuit celor care sunt de mai puţin timp rezidenţi ai ţării. Acest statut le va permite să rămână cinci ani suplimentari în Marea Britanie şi să solicite statutul permanent, odată trecut pragul de cinci ani de rezidenţă.

Ce prevedere rezoluția adoptată miercuri de Parlamentul European:

1. consideră că partea a doua a Acordului de retragere este echitabilă și echilibrată;

2. ia act de dispozițiile acesteia:

– toți cetățenii din UE-27 care își au reședința legală în Regatul Unit și toți cetățenii britanici care își au reședința în mod legal într-un stat membru al UE-27 și membrii lor de familie respectivi în momentul retragerii se vor bucura de ansamblul drepturilor prevăzute în Acordul de retragere, astfel cum sunt consacrate în dreptul UE și interpretate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE),

– persoanele care fac parte din familia de bază a cetățenilor în cauză și cele aflate într-o relație durabilă cu aceștia, actualmente domiciliate în afara statului gazdă, sunt protejate în continuare prin Acordul de retragere, acest lucru fiind valabil și pentru copiii născuți în viitor și în afara statului gazdă,

– toate drepturile de securitate socială prevăzute de legislația UE vor fi menținute, inclusiv în caz de export al tuturor prestațiilor exportabile;

– se garantează drepturile cetățenilor pe tot parcursul vieții lor;

– procedurile administrative de punere în aplicare a părții a doua a Acordului de retragere vor fi transparente, eficiente și simplificate, prezentate într-o formă scurtă, simplă și ușor de utilizat;

– dispozițiile privind drepturile cetățenilor din Acordul de retragere vor fi asimilate în legislația Regatului Unit și că aceste drepturi au efect direct;

Drepturile cetățenilor în perioada de tranziție

3. în cursul perioadei de tranziție care urmează să se încheie la 31 decembrie 2020, Comisia va trebui, în temeiul articolului 131 din Acordul de retragere, să monitorizeze punerea în aplicare a părții a doua a Acordului de retragere, inclusiv a sistemelor instituite în temeiul articolului 19 din acesta, atât în Regatul Unit, cât și în statele membre ale UE-27;

4. în perioada de tranziție, cetățenii UE-27 vor continua să se bucure de drepturi la liberă circulație în Regatul Unit, astfel cum rezultă din articolul 20 din TFUE și din legislația UE aplicabilă, la fel ca cetățenii britanici în UE-27;

5. în perioada de tranziție, Comisia va fi responsabilă de asigurarea respectării drepturilor la liberă circulație atât în Regatul Unit, cât și în UE-27 și solicită Comisiei să aloce suficiente resurse pentru a investiga și a remedia orice caz de nerespectare a acestor drepturi, în special cazurile de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 sau a cetățenilor britanici;

6. perioada de tranziție este mai scurtă decât se anticipase; solicită, prin urmare, UE și Regatului Unit să aplice cu prioritate acele aspecte din partea a doua a Acordului de retragere referitoare la cetățeni și la drepturile lor;

Punerea în aplicare a părții a doua a Acordului de retragere

7. în decizia sa privind aprobarea Acordului de retragere, va ține seama de experiența dobândită și de garanțiile oferite în ceea ce privește punerea în aplicare a dispozițiilor-cheie din Acordul de retragere, în special în ceea ce privește sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit;

8. ia act de proporția ridicată a solicitanților înregistrați în acest sistem, cărora li s-a acordat doar statutul de pre-rezident; reamintește că acest lucru poate fi evitat dacă Regatul Unit optează pentru o procedură administrativă cu un caracter declarativ, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (4) din Acordul de retragere; îndeamnă, prin urmare, Regatul Unit să își revizuiască abordarea și îndeamnă statele membre ale UE-27 să opteze, de asemenea, pentru o procedură cu caracter declarativ, astfel cum se prevede la articolul 18 alineatul (4);

9. își exprimă profunda îngrijorare cu privire la anunțurile recente și contradictorii referitoare la cetățenii din UE-27 rezidenți în Regatul Unit care nu respectă termenul de 30 iunie 2021 pentru depunerea cererilor în sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit. Aceste anunțuri au generat în mod inutil incertitudine și anxietate pentru cetățenii în cauză; îndeamnă guvernul Regatului Unit să precizeze modul în care va aplica articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf litera (d) din Acordul de retragere, în special în ceea ce consideră a fi „motive întemeiate pentru nerespectarea termenului”;

10. dacă li s-ar elibera un document fizic ca dovadă a dreptului lor de ședere în Regatul Unit după încheierea perioadei de tranziție, cetățenii UE-27 din Regatul Unit s-ar bucura de o mai mare certitudine și de un sentiment mai puternic de securitate; reiterează faptul că lipsa unui astfel de document fizic va crește și mai mult riscul de discriminare împotriva cetățenilor UE-27 de către potențialii angajatori sau proprietari care doresc să evite complicațiile legate de verificarea online sau care se tem în mod eronat că s-ar putea afla într-o situație ilegală;

11. este în continuare preocupat de numărul limitat de servicii de scanare a documentului de identitate emis de sistemul de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit, de nivelul limitat din punct de vedere geografic al asistenței acordate pe întreg teritoriul Regatului Unit, precum și de nivelul asistenței care urmează să fie acordată cetățenilor mai în vârstă și vulnerabili, inclusiv celor care pot întâmpina dificultăți în utilizarea aplicațiilor digitale;

12. își exprimă îngrijorarea cu privire la propunerea de înființare a autorității independente britanice prevăzută la articolul 159 din Acordul de retragere; se așteaptă ca Regatul Unit să asigure independența completă a autorității; reamintește, în acest sens, că autoritatea ar trebui să fie operațională începând cu prima zi după încheierea perioadei de tranziție;

13. așteaptă clarificări din partea guvernului britanic cu privire la chestiunea aplicabilității sistemului de înregistrare a cetățenilor UE în vederea obținerii noului statut de ședere în Regatul Unit în ceea ce privește cetățenii UE-27 din Irlanda de Nord care nu au solicitat cetățenia britanică în conformitate cu Acordul din Vinerea Mare;

14. își reiterează angajamentul de a monitoriza îndeaproape modul în care statele membre ale UE-27 pun în aplicare partea a doua a Acordului de retragere, în special articolul 18 alineatele (1) și (4), cu privire la drepturile cetățenilor britanici care locuiesc pe teritoriul lor;

15. încurajează statele membre UE-27 să adopte măsuri care să ofere securitate juridică cetățenilor britanici rezidenți pe teritoriul lor; reiterează că statele membre ale UE-27 ar trebui să adopte o abordare consecventă și generoasă de protecție a drepturilor cetățenilor britanici care își au reședința pe teritoriul lor;

16. invită Regatul Unit și statele membre ale UE-27 să își intensifice eforturile de sensibilizare a cetățenilor cu privire la efectele retragerii Regatului Unit din UE și să inițieze sau să accelereze campaniile de informare specifice pentru a informa toți cetățenii care intră sub incidența Acordului de retragere cu privire la drepturile lor și la orice posibile modificări ale statutului lor;

Drepturile cetățenilor în cadrul viitoarei relații dintre UE și Regatul Unit

17. salută angajamentul asumat în declarația politică de stabilire a unui cadru pentru viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit, care „ar trebui să fie o relație în interesul cetățenilor Uniunii și ai Regatului Unit, în prezent și în viitor”;

18. regretă, în acest context, că Regatul Unit a anunțat că principiul liberei circulații a persoanelor între Uniune și Regatul Unit nu se va mai aplica; consideră că orice acord privind viitoarea relație dintre UE și Regatul Unit ar trebui să includă dispoziții ambițioase privind circulația persoanelor; reiterează faptul că aceste drepturi ar trebui să fie proporționale cu gradul de cooperare viitoare din alte domenii; reamintește că drepturile la liberă circulație sunt, de asemenea, direct legate de celelalte trei libertăți care fac parte integrantă din piața internă și au o relevanță deosebită pentru servicii și calificările profesionale;

19. îndeamnă la garantarea drepturilor viitoare de liberă circulație în întreaga UE pentru cetățenii britanici vizați de acordul de retragere, precum și a unui drept pe viață pentru cetățenii care intră sub incidența Acordului de retragere de a se întoarce în Regatul Unit, respectiv în UE; invită statele membre ale UE-27 să se asigure că drepturile de vot în alegerile locale din țara de reședință sunt acordate tuturor cetățenilor care intră sub incidența Acordului de retragere;

20. reamintește că numeroși cetățeni britanici, fie rezidenți în Regatul Unit, fie rezidenți în UE-27, și-au exprimat opoziția fermă față de pierderea drepturilor de care beneficiază în prezent în temeiul articolul 20 din TFUE; propune ca UE-27 să examineze o modalitate de atenuare a acestei pierderi în limitele dreptului primar al Uniunii, respectând pe deplin principiile reciprocității, echității, simetriei și nediscriminării.

Negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, a avertizat marți că sfârșitul liberei circulații de persoane între Regatul Unit și UE-27 în cadrul Brexit va avea ”consecințe concrete” pentru cetățenii europeni și britanici.

”Vom continua să apărăm interesele cetăţenilor noştri”, a promis Barnier în cadrul unei dezbateri pe acest subiect în Parlamentul European, reunit la Strasbourg în prima sesiune plenară din acest an.

”Nimeni de ambele părţi nu trebuie să subestimeze (…) consecinţele directe ale suprimării libertăţii de circulaţie, care se află în centrul Brexitului”, a subliniat Barnier. Libera circulaţie a persoanelor este una dintre cele patru libertăţi ale UE.

La rândul său, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a punctat în cadrul alocuțiunii sale susținute în fața eurodeputataților că acordul de retragere va permite celor 3.5 milioane de cetățeni europeni care trăiesc în Regatul Unit și unui milion de britanici care se află în una dintre cele 27 de state membre UE să aibă ”siguranță”.

Însă această liberă circulaţie a persoanelor, care permitea până acum cetăţenilor din UE să se instaleze şi să lucreze în Regatul Unit, iar britanicilor să trăiască în ţări ale UE, nu va mai exista pentru cei care intenţionează să o facă, a completat înaltul oficial european. ”La finalul perioadei de tranziţie, Regatul Unit va fi o ţară terţă şi Brexitul va duce la schimbări pentru cei care au intenţia să-şi facă viaţa de o parte sau de alta a Canalului Mânecii”, a subliniat Ursula von der Leyen.

La viitoarele negocieri, ”vom face din drepturile cetăţenilor principala noastră prioritate”, a dat asigurări von der Leyen, adăugând că unii cetăţeni europeni instalaţi în Regatul Unit se vor confrunta cu probleme în demersurile lor pentru a putea rămâne în această ţară.

Guvernul britanic al lui Boris Johnson şi-a anunţat intenţia de a pune capăt liberei circulaţii a persoanelor, care le permitea până acum cetăţenilor din Uniune să trăiască în Marea Britanie, iar britanicilor să se deplaseze şi să trăiască în ţările din UE.

Premierul Boris Johnson a anunţat, la începutul lunii decembrie 2019, înainte de alegerile parlamentare anticipate, un plan care prevede introducerea unei vize electronice, după modelul celei americane. Viza trebuie să fie solicitată online cu cel puţin 3 zile înaintea călătoriei spre Regatul Unit.

Turiștii vor fi nevoiți astfel să prezinte la control pașapoarte. Autoritățile britanice vor putea refuza intrarea în ţară persoanelor care au antecedente penale și toate sosirile și plecările turiștilor vor fi monitorizate pentru a se evita ca vizitatorii să rămână peste cele trei luni permise (cei care vor să stea mai mult timp vor avea nevoie de viza de lucru).

Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană a primit săptămâna trecută aprobarea din partea Camerei Comunelor, urmând ca în această săptămână acesta să ajungă în Camera Lorzilor pentru validare.

Odată ce ambele camere se pun de acord asupra formei finale a proiectului de lege, acest este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Va fi însă nevoie şi de ratificarea acordului în plenul Parlamentului European prin majoritate simplă, pe 29 ianuarie, astfel încât pe 31 ianuarie la ora 23:00 GMT Regatul Unit să devină prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană.

Negociatorul Legisativului european pentru Brexit, Guy Verhofstadt, a avertizat în luna decembrie a anului trecut că Parlamentul European ar putea bloca Acord de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană ca urmare a nerespectării drepturilor cetățenilor europeni de către Guvernul de la Londra.

Rezoluția adoptată miercuri de Parlamentul European ilustrează îngrijorările Bruxelles-ului și ale altor capitale europene că ar putea fi un nou scandal Windrush, ce poartă numele vaportului Empire Windrush, care a adus familii din țări membre Commonwealth în perioada 1948-1971 pentru a ajuta la reconstrucția Regatului Unit, care se confrunta cu o lipsă acută de forță de muncă după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Scandalul a ieșit la iveală acum câțiva ani, când mai multor cetățeni britanici din ”generația Windrush” li s-au încălcat drepturile, 83 dintre aceștia fiind deportați de Ministerul de Interne, spunându-li-se că se află ilegal în Regatul Unit.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o delegare mai mare a fondurilor europene către autoritățile locale

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o descentralizare reală, o debirocratizare masivă și o delegare mai mare a responsabilității în folosirea fondurilor europene către autoritățile locale, a declarat sâmbătă europarlamentarul Corina Crețu (Pro România, S&D), cu ocazia Zilei Mondiale a Orașelor.

“Așa cum știți, atât în calitate de Comisar European pentru Politică Regională, cât și acum, ca europarlamentar și Membră a Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European (REGI) am fost și sunt o susținătoare a ideii de consolidare a rolului administrațiilor locale în dezvoltarea comunităților în care trăim cu toții. În gestionarea crizei COVID-19, administrațiile locale joacă un rol foarte important pentru menținerea în siguranță a cetățenilor, precum și pentru protejarea afacerilor locale”, a scris Corina Crețu, pe pagina sa de Facebook.

Aceasta a amintit că în 2016, în calitate de Comisar European, a lansat Agenda Urbană, prin care României i s-au alocat 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea orașelor mari, ulterior modificând aria de eligibilitate și către orașele mici și mijlocii.

“Am gândit Agenda Urbană ca un instrument prin care orașele să poată deveni mai inovatoare, mai primitoare și să poată oferi condiții de trai cât mai bune cetățenilor, aducând împreună toți actorii locali interesați de soarta urbei lor: administrație locală, mediul de business, societate civilă, ONG-uri”, a explicat ea.

“Dar adevărul este că, oricât de mult ne-am dori, orașele din România nu se pot dezvolta la potențial maxim dacă nu există o descentralizare reală, o debirocratizare masivă și o delegare mai mare a responsabilității în folosirea fondurilor europene către autoritățile locale”, a adăugat eurodeputatul.

În context, ea a arătat să susține ca pentru perioada 2021-2027, să se aloce mai mulți bani europeni direct unităților administrativ-teritoriale, iar Primăriile și Consiliile Județene să decidă singure ce e necesar să se facă pentru comunitățile lor.

“Dincolo de simpatii sau antipatii politice, trebuie să recunoaștem valoarea administrațiilor locale, care au un rol fundamental în aspecte precum crearea de locuri de muncă, furnizarea de servicii esențiale, asigurarea de locuințe adecvate și regândirea spațiului public în contextul acestei provocări majore cu care ne confruntăm. E nevoie, pe viitor, ca orașele din România să dezvolte noi forme de incluziune socială, prin acces cât mai larg la diferite servicii publice și prin oferirea de noi oportunități care să asigure reziliența comunităților locale în fața unor provocări viitoare similare acestei pandemii. Să nu uităm că, înainte de orice, rolul administrației publice locale este acela de a îmbunătăți viața cetățenilor”, a mai precizat Corina Crețu.

Data de 31 octombrie este Ziua Mondială a Orașelor – așa cum a fost aceasta decretată de către Organizația Națiunilor Unite în 2013.

Anul acesta, tematica Zilei Mondiale a Orașelor ne îndeamnă să apreciem la adevărata lor valoare comunitățile locale și orașele noastre.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România, șanse reale de a obține găzduirea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida poziția în UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România are șanse reale de a obține găzduirea Centrului pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida, astfel, poziția în Uniunea Europeană, în ciuda competiției acerbe, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, într-un mesaj pe Facebook. 

Cristian Bușoi a participat joi, 29 octombrie, la trilogul de negociere între Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, pe tema securității cibernetice, la care au participat comisarul pentru Piață Internă, Thierry Breton, și secretarul de stat din Guvernul federal al Germaniei, dr. Markus Richter.

În cadrul sesiunii de negociere desfășurată prin videoconferință, președintele ITRE a transmis următorul mesaj:

„Pentru a opri infracțiunile și amenințările cibernetice, în continuă creștere, Uniunea Europeană are nevoie de o abordare coordonată și, implicit, de un nou Centru de securitate cibernetică. Digitalizarea Uniunii Europene și implementarea sigură a 5G nu vor putea fi făcute fără un scut de apărare, care să protejeze temeinic integritatea și securitatea infrastructurii digitale, a serviciilor și rețelelor de comunicații”.

Eurodeputatul PPE consideră că factorii decizionali de la Bruxelles pot proteja prin deciziile lor cetățenii europeni și statele membre și să le ofere garanția securității și în domeniul digital. Mai mult, spune Cristian Bușoi, Centrul pentru Securitatea Cibernetică reprezintă „o șansă pentru România de a-și consolida poziția în UE, pentru ca avem șanse reale de obține găzduirea Centrului, chiar dacă competiția este foarte grea”.

Centrul European Industrial, Tehnologic și de Cercetare pentru Securitatea Cibernetică va spori coordonarea activităților de cercetare și inovare în domeniul securității cibernetice. Acesta va fi, de asemenea, principalul instrument al Uniunii Europene de a pune în comun investițiile în dezvoltarea securității cibernetice la nivel de cercetare, tehnologie și industrie.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac salută decizia UE de a aloca 220 de milioane de euro pentru transferul pacienților COVID-19: Sprijinul european este esențial

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac a salutat vineri reacția imediată a Uniunii Europene la criza provocată de al doilea val al pandemiei de COVID-19, după ce Comisia Europeană a anunțat că va mobiliza 220 de milioane de euro pentru transferul pacienților infectați între statele membre.

“Este o măsură mai mult decât necesară în condițiile în care multe dintre spitale și-au atins capacitatea maximă și se găsesc în imposibilitatea de a primi noi pacienți. Este o perioadă extrem de dificilă pentru noi toți, iar sprijinul european este esențial spre a o depăși”, a scris Tomac, pe pagina sa de Facebook.

 

Preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a anunţat joi că Uniunea Europeană va mobiliza 220 de milioane de euro pentru finanţarea transferurilor de pacienţi cu COVID-19 dintr-o ţară în alta, pentru a susţine spitalele suprasolicitate din cele mai afectate state membre de al doilea val al pandemiei.

Pentru a facilita aceste transferuri, statele “trebuie să împărtăşească date exacte şi în timp real” la nivel european “pentru o mai bună coordonare”, a declarat şefa executivului european în cadrul unei conferinţe de presă după încheierea unei videoconferinţe despre coordonarea răspunsului UE la pandemia de COVID-19, cu participarea celor 27 de state membre.

“Răspândirea virusului va copleşi sistemele noastre de sănătate dacă nu acţionăm urgent”, a avertizat Ursula von der Leyen, care a precizat că le-a transmis liderilor UE cinci mesaje cheie: statele membre să facă schimb de informații, să facă, de asemenea, schimb de experiență și analiză, să crească masiv capacitatea de testare, capacitatea de depistare și urmărire și, nu în ultimul rând, vaccinarea.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

EVENIMENTE5 hours ago

NATO Youth Academy începe luni la București pentru a pregăti o nouă generație de tineri în domeniul securității internaționale

Corina Crețu5 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Orașele din România nu se pot dezvolta la potențialul maxim dacă nu există o delegare mai mare a fondurilor europene către autoritățile locale

POLITICĂ9 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Orașelor: Stoparea pandemiei depinde şi de modul de răspuns al oraşelor şi al marilor comunităţi la necesitatea respectării măsurilor de protecţie

U.E.11 hours ago

Atentat la biserica Notre-Dame din Nisa: Emmanuel Macron și Papa Francisc resping împreună “terorismul și ideologia urii care divizează, ucide şi pune în pericol pacea”

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană deschide României patru proceduri de infringement privind deșeurile, natura, apa și calitatea aerului

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisia Europeană solicită României să transpună integral normele UE privind prezumția de nevinovăție: Cazul poate fi înaintat Curții de Justiție a UE

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

CONSILIUL UE12 hours ago

Țările UE sprijină în unanimitate o reformă a OMS, care să devină mai “transparentă și mai puternică”: UE este pregătită să fie lider în acest efort

ROMÂNIA12 hours ago

Ambasadorul SUA afirmă sprijinul țării sale pentru “perioada Renașterii în România”: România poate fi un lider de talie mondială şi un model demn de urmat în Europa

U.E.12 hours ago

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending