Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un CFM majorat, precum și prin intermediul unor ”obligațiuni de redresare” garantate de bugetul UE

Published

on

©www.europarl.europa.eu

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rezoluția referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat cu 395 de voturi ”pentru”, 171 de voturi ”împotrivă” și 128 de abțineri, europarlamentarii, reuniți prin videoconferință într-o sesiune plenară extraordinară, subliniază că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”, potrivit unui comunicat al legislativului european.

Deputații solicită, de asemenea, un sistem european permanent de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj și doresc să instituie un Fond european de solidaritate pentru Coronavirus, în valoare de cel puțin 50 de miliarde de euro. Acest fond ar sprijini eforturile financiare depuse de sectorul medical în toate statele membre în actuala perioadă de criză, precum și investițiile în sectorul medical din perioada următoare crizei, pentru a face sistemele de sănătate mai reziliente și mai axate pe cei care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Un răspuns unitar și decisiv la o criză comună

În rezoluție este subliniat, de asemenea, că acțiunea comună la nivel european de combatere a pandemiei de COVID-19 este indispensabilă și că Uniunea Europeană trebuie să iasă mai puternică din această criză, iar instituțiile sale ar trebui, de asemenea, să fie împuternicite să acționeze atunci când apar amenințări transfrontaliere la adresa sănătății.

De asemenea, Parlamentul European și-a exprimat admirație pentru toți cei care se află în prima linie în lupta împotriva pandemiei și care au muncit neobosit, cum ar fi medicii și infirmierii, dar le este profund recunoscător și tuturor eroilor anonimi care îndeplinesc sarcini esențiale, cum ar fi cei care își desfășoară activitatea în domeniul vânzării cu amănuntul și livrării de produse alimentare, al educației, agriculturii și transporturilor, membrii serviciilor de urgență, societatea civilă, voluntarii, serviciile de curățenie și de colectare a deșeurilor, pentru a menține viața și serviciile publice și pentru a garanta accesul la bunurile esențiale

De altfel, în eurodeputații au precizat în rezoluția adoptată vineri că ”este de datoria UE și a statelor sale membre să ofere cât mai mult sprijin acestor lucrători esențiali și să recunoască sacrificiile zilnice pe care le fac” și au îndemnat ”statele membre să asigure condiții de muncă sigure pentru toți lucrătorii din prima linie împotriva acestei epidemii, în special pentru personalul medical din prima linie, prin implementarea unor măsuri adecvate și coordonate la nivel național, inclusiv furnizarea de echipament personal de protecție în cantități suficiente; invită Comisia să supravegheze punerea în aplicare a acestor măsuri”. 

Solidaritatea și acțiunea europeană în sectorul sănătății

Eurodeputatii au solicitat crearea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății pentru a pregăti și a răspunde mai bine într-o manieră comună și coordonată la orice tip de criză sanitară care apare la nivelul Uniunii pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri, considerând că ”un astfel de mecanism ar trebui să funcționeze atât ca platformă de informare, cât și ca echipă de reacție urgentă care să poată furniza materiale vitale, echipamente medicale și personal medical în regiunile care se confruntă cu o creștere bruscă a infectărilor”. 

Parlamentul European a subliniat necesitatea unei abordări coordonate în UE pentru perioada de după sfârșitul restricțiilor de deplasare a persoanelor, pentru a evita reapariția virusului. Statele membre sunt îndemnate să elaboreze în comun criterii pentru ieșirea din carantină și alte măsuri de urgență și solicită Comisiei Europene să lanseze o strategie eficace pentru ieșirea din carantină, care să includă testarea la scară largă și punerea la dispoziție de echipament personal de protecție pentru un număr cât mai mare de cetățeni.

Soluții europene pentru depășirea consecințelor economice și sociale

Europarlamentarii și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru creșterea producției europene de produse esențiale, cum ar fi medicamentele, substanțele farmaceutice, dispozitivele, echipamentele și materialele medicale, pentru ca Uniunea să fie mai bine pregătită pentru viitoarele șocuri globale.

Parlamentul European a îndemnat, de asemenea, Comisia Europeană  ”să propună pachet masiv de investiții pentru redresare și reconstrucție pentru a sprijini economia europeană după criză, dincolo de ceea ce oferă deja Mecanismul european de stabilitate, Banca Europeană de Investiții și Banca Centrală Europeană, și care să facă parte din noul cadru financiar multianual (CFM)”. Acesta pachet ar urma să fie pus în aplicare atâta timp cât durează perturbările economice cauzate de această criză.

Investițiile necesare vor fi finanțate printr-un CFM majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE. Eurodeputații au mai precizat că  ”acest pachet nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare”. 

În același timp, Parlamentul European consideră că este nevoie de  ”o nouă strategie industrială a UE, în efortul de a crea o industrie mai competitivă și mai rezistentă în fața șocurilor globale”

În acest context, eurodeputații au subliniat că este nevoie de adoptarea unui ”CFM ambițios, cu un buget majorat în conformitate cu obiectivele Uniunii, impactul preconizat al crizei asupra economiilor UE și așteptările cetățenilor cu privire la valoarea adăugată europeană, care să fie mai flexibil și simplu în ceea ce privește utilizarea fondurilor pentru a răspunde crizelor și care să prezinte flexibilitatea necesară”.

Acesta ar trebui adoptat rapid de statele membre. În cazul în care nu se ajunge la un acord privind noua propunere a CFM, eurodeputații îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un plan de urgență ”prelungind durata programelor de finanțare în curs după data de 31 decembrie 2020”.

De asemenea, europarlamentarii cer statelor membre să activeze ”Mecanismul european de stabilitate în valoare de 410 miliarde de euro, cu o linie de credit specifică”, reamintind că ”această criză nu reprezintă responsabilitatea unui anumit stat membru și că obiectivul principal ar trebui să fie combaterea consecințelor epidemiei”.  ”Mecanismul european de stabilitate ar trebui să extindă imediat liniile de credit de tip preventiv la țările care doresc să aibă acces la acest mecanism pentru a răspunde nevoilor de finanțare pe termen scurt în vederea combaterii consecințelor imediate ale COVID-19, cu scadențe pe termen lung, la prețuri competitive și condiții de rambursare legate de redresarea economiilor statelor membre”, mai este precizat în rezoluție. 

Eurodeputații au insistat, în același timp, ca frontierele rămână deschise în UE pentru circulația echipamentelor personale de protecție, a alimentelor și a bunurilor de primă necesitate. Piața unică este „sursa prosperității și bunăstării noastre comune” și un element-cheie pentru o reacție imediată și neîntreruptă la epidemia de COVID‑19.

Statul de drept și democrația în Europa: Ungaria, Polonia

Deputații și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la măsurile adoptate de guvernul maghiar de de a prelungi pe termen nelimitat starea de urgență, de a autoriza guvernul să guverneze prin decret pe termen nelimitat și de a slăbi supravegherea de către Parlament a stării de urgență. În plus, aceștia subliniază că decizia guvernului polonez de a modifica legea electorală este ilegală și consideră că organizarea de alegeri prezidențiale în centrul unei pandemii este total incompatibilă cu valorile europene.

Aceștia au solicitat Comisiei Europene să cerceteze fără întârziere dacă măsurile de urgență sunt în conformitate cu tratatele și, pentru a îndrepta această încălcare gravă și repetată, să recurgă din plin la toate instrumentele și sancțiunile UE disponibile, inclusiv bugetare. Consiliul este îndemnat să repună pe ordinea de zi discuțiile și protocoalele referitoare la procedurile de la articolul 7 aflate în curs de desfășurare.

Sursă de informare europeană pentru combaterea dezinformării

Rezoluția subliniază că în această perioadă dezinformarea privind COVID-19 este o problemă majoră de sănătate publică. Prin urmare, UE ar trebui să înființeze o sursă de informare europeană în toate limbile oficiale pentru ca toți cetățenii să aibă acces la informații exacte și verificate. Deputații solicită, de asemenea, platformelor de comunicare socială să ia în mod proactiv măsurile necesare pentru a opri dezinformarea și discursurile de incitare la ură prilejuite de coronavirus.

Având în vedere impactul global al crizei, eurodeputații solicită o revizuire rapidă a Strategiei globale a UE, atrângând atenția asupra așa-zisei „corona-diplomații”. 

UE trebuie să fie pregătită pentru comunicare strategică, să combată dezinformarea externă și să se adapteze în permanență la un peisaj geopolitic în schimbare, fără a-și compromite valorile fundamentale”, subliniază Parlamentul European care  ”invită Comisia și Consiliul să acționeze strategic în lume și în Europa pentru a pune în mișcare o Uniune cu ambiții geopolitice”.

UE trebuie să devină mai rezilientă la crize în general, să se ferească de influențe politice și economice neavenite, cum ar fi cele exercitate de China și Rusia, și să fie pregătită să comunice strategic, să combată dezinformarea externă, știrile false și atacurile cibernetice și să se adapteze în permanență la peisajul geopolitic în schimbare”, mai este precizat în rezoluție. 

În acest context, eurodeputații au îndemnat  Comisia ”să combată eforturile propagandistice agresive ale Rusiei și Chinei, care exploatează pandemia de COVID-19 cu scopul de a submina UE și a semăna neîncredere în ea în rândul populației”, considerând ”esențial ca, printr-o bună comunicare sprijinul financiar, tehnic și medical oferit de UE să ajungă la urechile oamenilor”. 

Rezoluția completă poate fi consultată AICI. 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană propune o creștere de 4,24 mld. de euro a bugetului UE pentru 2021 pentru a include Rezerva de ajustare la Brexit

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

În urma propunerii unei rezerve de ajustare la Brexit prezentată de Comisia Europeană la 25 decembrie, Executivul de la Bruxelles a propus astăzi o creștere de 4,24 miliarde EUR (egală cu 4 miliarde EUR la prețurile din 2018) a bugetului UE pentru 2021, informează un comunicat

Acest lucru va asigura resurse suficiente disponibile în acest an pentru a sprijini țările UE în gestionarea efectelor imediate ale Brexitului. Suma totală pentru rezerva de ajustare la Brexit este de 5 miliarde EUR la prețurile din 2018 sau 5,37 miliarde EUR la prețurile curente pentru CFM 2021-27. Acest lucru ar crește bugetul la 168,5 miliarde EUR în angajamente și 170,3 miliarde EUR în plăți.

Comentând decizia, comisarul Hahn a spus:

„Bugetul UE a fost și continuă să fie un instrument pentru îndeplinirea angajamentelor politice ale UE. Rezerva de ajustare la Brexit este încă un alt exemplu de solidaritate europeană. Comisia va colabora acum cu Parlamentul European și Consiliul pentru a se asigura că banii devin disponibili pentru întreprinderi și companii, regiuni și comunități locale cât mai curând posibil. ”

Comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a adăugat:

„Motto-ul nostru în politica de coeziune este să nu lăsăm pe nimeni în urmă. Rezerva de ajustare la Brexit va veni în sprijinul celor mai afectați de Brexit. Unitatea europeană a fost esențială pe parcursul negocierilor, iar solidaritatea europeană va fi crucială pentru a face față rezultatului.”

Rezerva de ajustare la Brexit va fi disponibilă rapid și flexibilă și va acoperi cheltuielile pentru a contracara consecințele negative ale Brexitului în toate statele membre pe o perioadă de 30 de luni. Cea mai mare parte din sumă va fi alocată deja prin prefinanțare în 2021, calculată pe baza impactului preconizat al sfârșitului perioadei de tranziție asupra economiei fiecărui stat membru, luând în considerare gradul relativ de integrare economică cu Marea Britanie. Aceasta include comerțul cu bunuri și servicii și implicațiile negative asupra sectorului pescuitului din UE.

O defalcare inițială pentru fiecare stat membru este disponibilă online aici.

Potrivit propunerii, României i-ar reveni un sprijin de 28,5 milioane de euro în etapa de prefinanțare. 

Restul de 1 miliard EUR la prețurile din 2018 va fi plătit în 2024, după ce statele membre vor fi notificat Comisia cu privire la cheltuielile efective efectuate. Acest lucru va permite răspunsul la evenimente neprevăzute și asigurarea că sprijinul din rezerva de ajustare la Brexit este concentrat asupra statelor membre și a sectoarelor celor mai afectate de retragere.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, mesaj pentru președintele turc Recep Tayyip Erdogan: Dialogul este esenţial, dar aşteptăm gesturi credibile pe teren

Published

on

© Ursula von der Leyen/ Twitter

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (PPE), i-a solicitat joi ministrului turc, Mevlut Cavusoglu, ”gesturi credibile” din partea Ankarei înainte de a relua dialogul în vederea normalizării relațiilor dintre Uniunea Europeană și Turcia, potrivit AFP, citat de Agerpres.

”Dialogul este esenţial, dar noi aşteptăm gesturi credibile pe teren”, a menționat von der Leyen după ce l-a primit pe emisarul președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, pe fondul unei iritări declanșate de revirimentele frecvente ale acestuia din urmă.

Ursula von der Leyen a precizat că întrevederea a fost un ”scurt schimb de opinii” şi a reamintit decizia de a sancţiona acţiunile ilegale şi agresive ale Ankarei luată în decembrie de liderii europeni.

Ministrul turc de externe s-a întâlnit în cursul dimineţii cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. El va fi primit vineri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Preşedintele Erdogan i-a invitat pe Charles Michel şi pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să meargă în Turcia şi am venit pentru a pregăti această vizită”, a anunţat Mevlüt Cavusoglu într-o declaraţie înainte de întâlnirea cu Josep Borrell, în cadrul căreia acesta din urmă a discutat despre ”interesul strategic al UE de a dezvolta o relație de cooperare și reciproc avantajoase cu Turcia, ancorată în valori și principii”, potrivit unui comunicat la Serviciului European de Acțiune Externă.

De mai multe săptămâni responsabilii turci şi-au înteţit apelurile la dialog cu europenii, pentru a rezolva subiectele aflate la baza tensiunilor, care, pe lângă disputa maritimă turco-greacă, sunt alimentate de rolul Turciei în conflictele din Siria, Libia şi mai recent Nagorno-Karabah.

Întâlnirea lui Cavusoglu cu oficiali europeni și NATO are loc cu doar câteva zile înainte de reluarea discuțiilor de tatonare, pe 25 ianuarie la Istanbul, dintre Turcia şi Grecia în vederea soluţionării disputei lor cu privire la explorarea de hidrocarburi în estul Mediteranei.

De asemenea, să nu uităm că președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la 12 ianuarie că este pregătit să ”repună pe șine” relațiile dintre Turcia și Uniunea Europeană, marcate de tensiuni puternice generate de mai multe dosare, printre acestea aflându-se și explorarea zăcămintelor de hidrocarburi din estul Mării Mediterane.

La 11 decembrie, liderii țărilor membre UE au decis în urma unui summit desfășurat la Bruxelles să sancționeze acțiunile ”ilegale şi agresive” ale Turciei în Marea Mediterană împotriva Greciei şi Ciprului.

Șefii de stat sau de guvern l-au mandatat astfel pe Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, să le raporteze până cel târziu în martie 2021 cu privire la evoluţia situaţiei şi să propună în acel moment, dacă va fi necesar, extinderea sancţiunilor la alte persoane sau companii.

Deja există o listă neagră întocmită în noiembrie 2019 pentru a sancţiona activităţile de foraj ale Turciei în apele teritoriale ale Ciprului. Pe lista aceasta se află doi responsabili ai Turkish Petroleum Corporation (TPAO), care au interdicţie de călătorie şi ale căror bunuri de pe teritoriul UE au fost îngheţate.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ministrul justiției și comisarul european pentru justiție au discutat despre desființarea Secției Speciale și operaționalizarea Parchetului European condus de Laura Codruța Kövesi

Published

on

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a discutat, joi, în sistem videoconferinţă, cu Didier Reynders, comisarul UE pentru Justiţie, în cadrul întrevederii oficialul român comunicând decizia Guvernului de a adopta cu prioritate, până la sfârşitul lunii februarie, proiectul de desfiinţare a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, temele de discuţie au vizat Mecanismul privind Statul de Drept şi legătura acestuia cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare, operaţionalizarea Parchetului European, transpunerea şi implementarea unor directive UE, respectiv digitalizarea justiţiei. În urmă cu câteva zile, Ion a discutat și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova. Atât Stelian Ion, cât și cei doi membri ai Comisiei Europene, fac parte din familia politică Renew Europe.

În cadrul întrevederii, comisarul Reynders şi-a manifestat disponibilitatea de a coopera cu autorităţile române în scopul asigurării predictibilităţii şi sustenabilităţii procesului de reformă a justiţiei din România.

Totodată, a fost exprimată deschiderea Comisiei Europene către un dialog constructiv şi permanent la nivel tehnic în procesul de transpunere şi implementare a directivelor UE.

“Apreciem angajamentul noului Guvern în scopul consolidării şi asigurării stabilităţii reformelor, precum şi sprijinul valoros acordat de autorităţile române în contextul Mecanismului privind Statul de Drept. Este important ca iniţiativele Guvernului să fie susţinute de sistemul judiciar şi adoptate de Parlament, în urma unei dezbateri aplicate şi orientate spre stabilitate şi predictibilitate normativă”, a declarat comisarul Didier Reynders.

Ministrul Justiţiei, Stelian Ion, a subliniat importanţa instituirii, la nivelul Uniunii Europene, a Mecanismului privind Statul de Drept şi a exprimat sprijinul deplin acordat de către autorităţile române Comisiei Europene în acest exerciţiu.

Conform MJ, oficialul român a comunicat decizia fermă a Guvernului (confirmată prin memorandumul adoptat în data de 20 ianuarie 2021) de a finaliza şi transmite Parlamentului, în cursul lunii aprilie 2021, cele trei proiecte de legi ale justiţiei, puse în dezbatere publică în septembrie 2020.

Proiectul de lege de desfiinţare a SIIJ va fi adoptat cu prioritate, în Guvern, până la sfârşitul lunii februarie 2021, şi transmis spre adoptare, în procedură de urgenţă, în Parlament.

De asemenea, ministrul Justiţiei a reiterat susţinerea pentru operaţionalizarea Parchetului European, prezentând cele mai recente demersuri întreprinse în scopul adaptării legislaţiei naţionale şi selectării procurorilor europeni delegaţi.

“Proiectele de lege care vor fi transmise Parlamentului se bazează inclusiv pe recomandările Comisiei Europene, Comisiei de la Veneţia şi GRECO. Stabilitatea, predictibilitatea şi coerenţa legilor justiţiei sunt prioritare pentru Ministerul Justiţiei. Transpunerea corectă şi completă a tuturor directivelor UE reprezintă o prioritate a Programului de Guvernare în domeniul justiţiei, la fel ca şi procesul de digitalizare a sistemului judiciar”, a declarat Stelian Ion, conchide sursa citată.

Guvernul a aprobat un memorandum privind finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin care stabileşte un calendar “ambiţios” de demersuri în acest sens.

Comisia Europeană a publicat, la 22 octombrie 2019, cel mai recent raport MCV privind România, care arăta că ”evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră pentru Comisie”. ”Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință (…) Comisia are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop. Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV”, a mai spus atunci executivul european.

Ulterior, la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a publicat primul raport anual din istoria UE consacrat situației statului de drept în toate țările UE, în care a subliniat că angajamentul Guvernului României de a restabili calea reformei judiciare după declinul din anii 2017-2019 a contribuit la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar, iar societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România.

În ce privește România (pagina 27 din raport), Comisia Europeană a subliniat că încă de la aderarea țării noastre la UE, executivul european a monitorizat evoluțiile judiciare prin intermediul Mecanismului de cooperare și verificare (MCV). 

În 2020, Guvernul a continuat să își afirme angajamentul de a restabili calea reformei judiciare după inversările din 2017-2019. Acest lucru a dus la o scădere semnificativă a tensiunilor cu sistemul judiciar“, arată raportul, referitor la independența justiției.

Potrivit Comisiei Europene, numirile recente la conducerea principalelor parchete ar putea deschide calea pentru continuarea mai eficientă a activității procurorilor. Executivul european arată că progresul către modificarea legislației relevante a fost amânat din cauza pandemiei COVID-19 combinată cu viitoarele alegeri naționale.

Între măsurile controversate cu impact negativ asupra independenței judiciare este menționată Secția specială de investigare a infracțiunilor din sistemul judiciar, însărcinată exclusiv cu urmărirea penală a infracțiunilor comise de judecători și procurori.

“Punerea în aplicare continuă a acestor măsuri crește incertitudinea privind funcționarea sistemului de justiție, în special prin efectul combinat al acestora. Mai mult, unele dintre aceste măsuri pot afecta negativ resursele umane din sistemul de justiție, cu implicații asupra eficienței acestuia”, avertizează Comisia Europeană.

În raport este menționat că România are un cadru strategic național cuprinzător anticorupție bazat pe participarea mare a actorilor instituționali naționali și locali, însă Comisia Europeană avertizează că în România încă există provocări.

În ciuda progresului și a istoriei României în lupta împotriva corupției din ultimul deceniu, provocările cu care s-a confruntat sistemul judiciar în perioada 2017-2019 au ridicat întrebări cu privire la sustenabilitatea reformelor anticorupție. Chiar dacă contextul politic actual înseamnă mai puțină confruntare, instituțiile-cheie se confruntă cu un mediu provocator, cu consecințe pentru implementarea cadrului legal și a capacității instituționale. Deși instituțiile competente cheie și-au continuat activitatea, acest lucru ridică provocări pentru menținerea istoriei solide a cazurilor urmărite și a hotărârilor judecătorești care condamnă corupția la nivel înalt. Modificările în așteptare ale Codului penal și ale Codului de procedură penale sporește incertitudinea cu privire la eficacitatea cadrului legal anticorupție, fiind important ca soluțiile juridice și politice să fie găsite ca răspuns la deciziile cheie ale Curții Constituționale. Guvernul actual și-a arătat un angajament reînnoit de a face progrese în ceea ce privește latura preventivă prin strategia națională anticorupție cuprinzătoare“, consemnează raportul.

La capitolul libertatea presei, raportul subliniază că garanțiile legale relevante privind libertatea mass-media și pluralismul sunt în vigoare, însă, cu toate acestea, apar probleme legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent.

“Transparența dreptului de proprietate asupra mass-media pare a fi incompletă, iar autoritatea de reglementare audiovizuală nu are resursele necesare pentru a-și îndeplini complet sarcinile. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, deoarece garanțiile legale specifice pentru independența editorială lipsesc în mare parte, în afară de o anumită autoreglare la nivelul redacției sau editorilor”, avertizează Comisia Europeană.

Raportul notează că procesul obișnuit de pregătire și adoptare a legilor este bine reglementat, însă precizează că ordonanțele de urgență ale guvernului continuă să fie utilizate pe scară largă, iar modificările legislative necoordonate succesive au, de asemenea, un impact asupra calității legislației și a securității juridice, inclusiv pentru mediul de afaceri.

În context, Comisia Europeană salută contribuția societății civile la apărarea statului de drept în România.

“Există un cadru legislativ favorabil pentru societatea civilă, care este o forță activă și care a reușit să reacționeze împotriva încercărilor de a-i fi limitate activitățile. Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept în România“, subliniază executivul european.

Continue Reading

Facebook

U.E.47 mins ago

Marcelo Rebelo de Sousa, reales președinte al Portugaliei. Ursula von der Leyen și Charles Michel salută rezultatul votului: Portugalia va contribui la redresarea digitală și ecologică a UE

INTERNAȚIONAL52 mins ago

China deschide Forumul Economic de la Davos în 2021, a cărui agendă se învârte în jurul tematicii de reconstrucție a încrederii societale în urma pandemiei de COVID-19

CHINA1 hour ago

Raport UNCTAD: China a devansat SUA devenind principalul beneficiar de investiţii străine directe în 2020

Daniel Buda2 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda participă în Parlamentul European la dezbateri importante privind noul sistem alimentar echitabil

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Mediterana de Est: Grecia și Turcia reiau discuțiile pentru rezolvarea disputei asupra gazului natural

U.E.3 hours ago

Studiu: Pentru prima dată în istorie, electricitatea din surse regenerabile produsă în UE anul trecut a devansat-o pe cea din combustibili fosili

ROMÂNIA3 hours ago

O nouă tranșă de 92.430 de doze de vaccin Pfizer-BioNTech va ajunge azi în România

SUA3 hours ago

Joe Biden i-a transmis lui Emmanuel Macron “angajamentul său de a consolida relația transatlantică prin intermediul NATO și al parteneriatului SUA – UE”

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Liderul Renew Europe Dacian Cioloș o felicită pe Kaja Kallas, prima femeie prim-ministru din istoria Estoniei: Să lucrăm împreună pentru o Europă puternică

CONSILIUL UE20 hours ago

Miniștrii de externe din UE se reunesc, luni, la Bruxelles: Ministrul Bogdan Aurescu va pleda pentru o nouă etapă în relațiile UE-SUA și va prezenta obiectivele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență înființat de România

Dragoș Pîslaru5 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac5 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE5 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac6 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending