Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un CFM majorat, precum și prin intermediul unor ”obligațiuni de redresare” garantate de bugetul UE

Published

on

©www.europarl.europa.eu

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rezoluția referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat cu 395 de voturi ”pentru”, 171 de voturi ”împotrivă” și 128 de abțineri, europarlamentarii, reuniți prin videoconferință într-o sesiune plenară extraordinară, subliniază că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”, potrivit unui comunicat al legislativului european.

Deputații solicită, de asemenea, un sistem european permanent de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj și doresc să instituie un Fond european de solidaritate pentru Coronavirus, în valoare de cel puțin 50 de miliarde de euro. Acest fond ar sprijini eforturile financiare depuse de sectorul medical în toate statele membre în actuala perioadă de criză, precum și investițiile în sectorul medical din perioada următoare crizei, pentru a face sistemele de sănătate mai reziliente și mai axate pe cei care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Un răspuns unitar și decisiv la o criză comună

În rezoluție este subliniat, de asemenea, că acțiunea comună la nivel european de combatere a pandemiei de COVID-19 este indispensabilă și că Uniunea Europeană trebuie să iasă mai puternică din această criză, iar instituțiile sale ar trebui, de asemenea, să fie împuternicite să acționeze atunci când apar amenințări transfrontaliere la adresa sănătății.

De asemenea, Parlamentul European și-a exprimat admirație pentru toți cei care se află în prima linie în lupta împotriva pandemiei și care au muncit neobosit, cum ar fi medicii și infirmierii, dar le este profund recunoscător și tuturor eroilor anonimi care îndeplinesc sarcini esențiale, cum ar fi cei care își desfășoară activitatea în domeniul vânzării cu amănuntul și livrării de produse alimentare, al educației, agriculturii și transporturilor, membrii serviciilor de urgență, societatea civilă, voluntarii, serviciile de curățenie și de colectare a deșeurilor, pentru a menține viața și serviciile publice și pentru a garanta accesul la bunurile esențiale

De altfel, în eurodeputații au precizat în rezoluția adoptată vineri că ”este de datoria UE și a statelor sale membre să ofere cât mai mult sprijin acestor lucrători esențiali și să recunoască sacrificiile zilnice pe care le fac” și au îndemnat ”statele membre să asigure condiții de muncă sigure pentru toți lucrătorii din prima linie împotriva acestei epidemii, în special pentru personalul medical din prima linie, prin implementarea unor măsuri adecvate și coordonate la nivel național, inclusiv furnizarea de echipament personal de protecție în cantități suficiente; invită Comisia să supravegheze punerea în aplicare a acestor măsuri”. 

Solidaritatea și acțiunea europeană în sectorul sănătății

Eurodeputatii au solicitat crearea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății pentru a pregăti și a răspunde mai bine într-o manieră comună și coordonată la orice tip de criză sanitară care apare la nivelul Uniunii pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri, considerând că ”un astfel de mecanism ar trebui să funcționeze atât ca platformă de informare, cât și ca echipă de reacție urgentă care să poată furniza materiale vitale, echipamente medicale și personal medical în regiunile care se confruntă cu o creștere bruscă a infectărilor”. 

Parlamentul European a subliniat necesitatea unei abordări coordonate în UE pentru perioada de după sfârșitul restricțiilor de deplasare a persoanelor, pentru a evita reapariția virusului. Statele membre sunt îndemnate să elaboreze în comun criterii pentru ieșirea din carantină și alte măsuri de urgență și solicită Comisiei Europene să lanseze o strategie eficace pentru ieșirea din carantină, care să includă testarea la scară largă și punerea la dispoziție de echipament personal de protecție pentru un număr cât mai mare de cetățeni.

Soluții europene pentru depășirea consecințelor economice și sociale

Europarlamentarii și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru creșterea producției europene de produse esențiale, cum ar fi medicamentele, substanțele farmaceutice, dispozitivele, echipamentele și materialele medicale, pentru ca Uniunea să fie mai bine pregătită pentru viitoarele șocuri globale.

Parlamentul European a îndemnat, de asemenea, Comisia Europeană  ”să propună pachet masiv de investiții pentru redresare și reconstrucție pentru a sprijini economia europeană după criză, dincolo de ceea ce oferă deja Mecanismul european de stabilitate, Banca Europeană de Investiții și Banca Centrală Europeană, și care să facă parte din noul cadru financiar multianual (CFM)”. Acesta pachet ar urma să fie pus în aplicare atâta timp cât durează perturbările economice cauzate de această criză.

Investițiile necesare vor fi finanțate printr-un CFM majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE. Eurodeputații au mai precizat că  ”acest pachet nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare”. 

În același timp, Parlamentul European consideră că este nevoie de  ”o nouă strategie industrială a UE, în efortul de a crea o industrie mai competitivă și mai rezistentă în fața șocurilor globale”

În acest context, eurodeputații au subliniat că este nevoie de adoptarea unui ”CFM ambițios, cu un buget majorat în conformitate cu obiectivele Uniunii, impactul preconizat al crizei asupra economiilor UE și așteptările cetățenilor cu privire la valoarea adăugată europeană, care să fie mai flexibil și simplu în ceea ce privește utilizarea fondurilor pentru a răspunde crizelor și care să prezinte flexibilitatea necesară”.

Acesta ar trebui adoptat rapid de statele membre. În cazul în care nu se ajunge la un acord privind noua propunere a CFM, eurodeputații îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un plan de urgență ”prelungind durata programelor de finanțare în curs după data de 31 decembrie 2020”.

De asemenea, europarlamentarii cer statelor membre să activeze ”Mecanismul european de stabilitate în valoare de 410 miliarde de euro, cu o linie de credit specifică”, reamintind că ”această criză nu reprezintă responsabilitatea unui anumit stat membru și că obiectivul principal ar trebui să fie combaterea consecințelor epidemiei”.  ”Mecanismul european de stabilitate ar trebui să extindă imediat liniile de credit de tip preventiv la țările care doresc să aibă acces la acest mecanism pentru a răspunde nevoilor de finanțare pe termen scurt în vederea combaterii consecințelor imediate ale COVID-19, cu scadențe pe termen lung, la prețuri competitive și condiții de rambursare legate de redresarea economiilor statelor membre”, mai este precizat în rezoluție. 

Eurodeputații au insistat, în același timp, ca frontierele rămână deschise în UE pentru circulația echipamentelor personale de protecție, a alimentelor și a bunurilor de primă necesitate. Piața unică este „sursa prosperității și bunăstării noastre comune” și un element-cheie pentru o reacție imediată și neîntreruptă la epidemia de COVID‑19.

Statul de drept și democrația în Europa: Ungaria, Polonia

Deputații și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la măsurile adoptate de guvernul maghiar de de a prelungi pe termen nelimitat starea de urgență, de a autoriza guvernul să guverneze prin decret pe termen nelimitat și de a slăbi supravegherea de către Parlament a stării de urgență. În plus, aceștia subliniază că decizia guvernului polonez de a modifica legea electorală este ilegală și consideră că organizarea de alegeri prezidențiale în centrul unei pandemii este total incompatibilă cu valorile europene.

Aceștia au solicitat Comisiei Europene să cerceteze fără întârziere dacă măsurile de urgență sunt în conformitate cu tratatele și, pentru a îndrepta această încălcare gravă și repetată, să recurgă din plin la toate instrumentele și sancțiunile UE disponibile, inclusiv bugetare. Consiliul este îndemnat să repună pe ordinea de zi discuțiile și protocoalele referitoare la procedurile de la articolul 7 aflate în curs de desfășurare.

Sursă de informare europeană pentru combaterea dezinformării

Rezoluția subliniază că în această perioadă dezinformarea privind COVID-19 este o problemă majoră de sănătate publică. Prin urmare, UE ar trebui să înființeze o sursă de informare europeană în toate limbile oficiale pentru ca toți cetățenii să aibă acces la informații exacte și verificate. Deputații solicită, de asemenea, platformelor de comunicare socială să ia în mod proactiv măsurile necesare pentru a opri dezinformarea și discursurile de incitare la ură prilejuite de coronavirus.

Având în vedere impactul global al crizei, eurodeputații solicită o revizuire rapidă a Strategiei globale a UE, atrângând atenția asupra așa-zisei „corona-diplomații”. 

UE trebuie să fie pregătită pentru comunicare strategică, să combată dezinformarea externă și să se adapteze în permanență la un peisaj geopolitic în schimbare, fără a-și compromite valorile fundamentale”, subliniază Parlamentul European care  ”invită Comisia și Consiliul să acționeze strategic în lume și în Europa pentru a pune în mișcare o Uniune cu ambiții geopolitice”.

UE trebuie să devină mai rezilientă la crize în general, să se ferească de influențe politice și economice neavenite, cum ar fi cele exercitate de China și Rusia, și să fie pregătită să comunice strategic, să combată dezinformarea externă, știrile false și atacurile cibernetice și să se adapteze în permanență la peisajul geopolitic în schimbare”, mai este precizat în rezoluție. 

În acest context, eurodeputații au îndemnat  Comisia ”să combată eforturile propagandistice agresive ale Rusiei și Chinei, care exploatează pandemia de COVID-19 cu scopul de a submina UE și a semăna neîncredere în ea în rândul populației”, considerând ”esențial ca, printr-o bună comunicare sprijinul financiar, tehnic și medical oferit de UE să ajungă la urechile oamenilor”. 

Rezoluția completă poate fi consultată AICI. 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Von der Leyen își apără poziția privind cooperarea cu eurodeputații din grupurile de dreapta din PE după alegerile europene

Published

on

© European Union, 2024/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (CDU), și-a apărat poziția privind cooperarea cu eurodeputații din partidele de dreapta din Parlamentul European, în anumite condiții. Criteriul este ca acești parlamentari să fie în favoarea Europei, a statului de drept, a Ucrainei și împotriva Rusiei, a declarat ea în cadrul emisiunii “Interviul săptămânii” de la postul de radio Deutschlandfunk, informează dpa, preluat de Agerpres.

Von der Leyen candidează pentru un al doilea mandat de președinte al Comisiei la alegerile europene din 9 iunie, în calitate de candidat cap de listă al Partidului Popular European. Ea este de mai mult timp criticată de alte partide pentru că nu a exclus cooperarea în Parlamentul European, după alegerile din iunie, cu grupul conservator de dreapta Conservatori şi Reformişti Europeni (ECR). 

Președinta Comisiei a declarat că obiectivul este de a convinge forțele politice care sunt importante pentru „majoritatea de la centru”. Von der Leyen a declarat că, spre deosebire de parlamentele naționale, în Parlamentul European nu există presiunea grupurilor politice. În schimb, a fost nevoie să se caute și să se formeze mereu majorități. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care a precizat că „nu trebuie să ne uităm la grupuri, ci la deputați”.

Ca exemplu, ea a menționat votul în favoarea legilor privind clima, care nu a mers suficient de departe pentru mulți Verzi. Acesta este motivul pentru care mulți eurodeputați verzi nu au votat în favoarea propunerii Comisiei. Grupul Verzilor din Parlamentul European a criticat faptul că grupul conservator PPE a cooperat cu partidele de dreapta în ceea ce privește Pactul Verde, principalul proiect de politică climatică al UE. 

De altfel, Social-democrații, Stânga și Verzii au acuzat-o că se apropie de post-fasciștii din Italia, cum ar fi, Partidul Fratelli d’Italia al premierului italian Giorgia Meloni, care face parte din grupul ECR. Însă, von der Leyen a descris-o recent pe Meloni ca fiind „clar pro-europeană”.

Joi, cancelarul german Olaf Scholz a avertizat-o indirect pe președinta Comisiei să nu încerce să își asigure un nou mandat după alegerile europene cu ajutorul extremiștilor de dreapta. Scholz a declarat, în cadrul unei conferințe de presă, că este „foarte întristat de ambiguitatea unora dintre declarațiile politice pe care le-am auzit recent”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Consiliul UE stabilește fundamentele unei viitoare politici industriale europene și invită următoarea Comisie să facă din aceasta un element-cheie al agendei sale

Published

on

© European Union, 2010/Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul a adoptat vineri, 24 mai, concluzii privind „O industrie europeană competitivă – motor al viitorului nostru verde, digital și rezilient”. Concluziile analizează situația sectorului industrial al UE, explorează modalități de îmbunătățire a inovării, a accesului la finanțare și a mediului de afaceri pentru producători și propun principiile elementare care să stea la baza unei viitoare politici industriale a UE.

Obiectivele ambițioase ale Uniunii privind poziția de lider în domeniul digital și neutralitatea climatică oferă oportunități importante de consolidare a poziției de lider în sectorul industrial și de creare de locuri de muncă de înaltă calitate. În perspectiva începerii următorului mandat al Comisiei Europene, acum este momentul să punem bazele unei politici industriale europene și să oferim orientări cu privire la calea de urmat către un nou pact pentru competitivitatea europeană”, a declarat Jo Brouns, ministrul flamand al economiei, inovării, muncii, economiei sociale și agriculturii.

În concluziile sale din 17 și 18 aprilie 2024, Consiliul European a subliniat hotărârea Uniunii Europene de a-și asigura competitivitatea pe termen lung, prosperitatea și poziția de lider pe scena mondială și pentru a-și consolida suveranitatea strategică. O parte importantă a acestui obiectiv ar trebui realizată prin elaborarea unei politici industriale eficace.

UE: spațiul unei industrii competitive

Concluziile Consiliului au pus bazele unei politici industriale orientate spre viitor. În contextul unor schimbări tehnologice, economice și geopolitice semnificative, Europa are nevoie de o industrie competitivă, cu o bază de producție solidă, pentru a stimula inovarea, productivitatea, crearea de locuri de muncă de calitate, durabilitatea și creșterea. Cu toate acestea, industria UE s-a confruntat cu numeroase provocări, inclusiv cu creșterea concurenței la nivel mondial și cu crize succesive (de exemplu, COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, tensiunile din Marea Roșie etc.), care au pus la grea încercare lanțurile de aprovizionare și au determinat creșterea prețurilor la energie. Documentul adoptat astăzi subliniază importanța Pactului Verde, care este o sursă de oportunități pentru întreprinderi și cetățeni. Concluziile recomandă să se acorde prioritate domeniilor tehnologice care sunt esențiale pentru securitatea economică a UE.

Inovare și competitivitate

Concluziile Consiliului consideră că inovarea este forța motrice a competitivității europene. În acest sens, concluziile solicită identificarea unui număr limitat de priorități strategice în cadrul politicii de cercetare și inovare industrială a UE. O sarcină esențială pentru viitoarea Comisie va fi aceea de a încerca să reducă „paradoxul inovării” (și anume, faptul că cunoștințele nu se traduc întotdeauna în produse și servicii comercializabile).

Finanțare și politică industrială

Finanțarea este considerată, de asemenea, un element esențial al politicii industriale a UE. Prin urmare, concluziile analizează modalitățile de stimulare a instrumentelor de finanțare private și publice, menținând în același timp politicile în domeniul concurenței și al ajutoarelor de stat. Pentru a îmbunătăți finanțarea, printre altele, concluziile solicită promovarea uniunii piețelor de capital și utilizarea organismelor și a instrumentelor existente, cum ar fi Banca Europeană de Investiții, politica de coeziune, proiectele importante de interes european comun (PIIEC) și programul InvestEU.

Îmbunătățirea mediului de afaceri

Concluziile Consiliului subliniază necesitatea stabilirii condițiilor adecvate pentru ca industria să aibă succes. Printre acestea se numără funcționarea corespunzătoare a pieței unice, un cadru de reglementare clar care facilitează investițiile, protejând în același timp concurența, o piață a energiei care oferă energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile, o forță de muncă bine pregătită și cu înaltă calificare, o politică comercială deschisă și ambițioasă, standarde, protecția drepturilor de proprietate intelectuală și valorificarea cunoștințelor.

Acțiuni viitoare comune

În sfârșit, concluziile solicită o politică industrială europeană cuprinzătoare, care să fie în conformitate cu prioritățile verzi și digitale ale Uniunii pentru 2030. Viitorul cadru de politică industrială al Europei ar trebui să se întemeieze pe instrumente bazate pe dovezi, pe indicatori, pe principii bazate pe piață și pe previziuni și constatări economice de bază. De asemenea, acesta ar trebui să integreze cele mai recente rezultate economice într-o analiză a politicii industriale și să includă factorii de mediu, de durabilitate, de reziliență și sociali în modelele sale de referință, pentru a identifica potențiale piețe strategice de creștere viitoare. Viitoarea politică industrială a UE ar trebui să se bazeze pe actuala Strategie industrială a UE din 2020, pe actualizarea sa din 2021, pe Planul industrial al Pactului verde și pe programul de politică privind deceniul digital și ar trebui, de asemenea, să țină seama de legislația recentă, cum ar fi Actul privind cipurile, Actul privind materiile prime critice și Regulamentul privind industria „zero net”.

Concluziile Consiliului adoptate astăzi invită următoarea Comisie să facă din politica industrială un element-cheie al agendei sale pentru următorul mandat legislativ. Concluziile prezintă elementele pe care statele membre ar dori să le vadă incluse într-un viitor cadru de politică industrială europeană care să fie cuprinzător, orientat spre viitor și proactiv.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană cere României să își îndeplinească obligația de a coopera cu alte state în privința transparenței fiscale a veniturilor realizate prin intermediul platformelor digitale

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de infringement împotriva Germaniei, Ungariei, Poloniei și României pentru că nu au făcut schimb de informații în timp util cu privire la veniturile obținute de persoane fizice și juridice prin utilizarea platformelor online.

Potrivit unui comunicat al executivului european, Directiva din 22 martie 2021 de modificare a Directivei 2011/16/UE privind cooperarea administrativă în domeniul fiscal (DAC7) a introdus, începând cu 1 ianuarie 2023, noi norme de transparență fiscală pentru tranzacțiile pe platformele digitale. Obiectivul este de a identifica mai bine situațiile în care ar trebui să se plătească impozit. Raportarea ar trebui să aibă loc în două etape.

În primul rând, platformele online au fost obligate să colecteze informațiile privind veniturile obținute de persoanele fizice și juridice pe tot parcursul anului 2023 și să le raporteze statului membru al platformei.

 Apoi, statul membru respectiv trebuia să facă schimb de informații până la 29 februarie 2024. Raportarea și schimbul în timp util sunt esențiale pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile în Uniune și pentru buna funcționare a CAD7 în toate statele membre.

Germania, Ungaria, Polonia și România nu și-au îndeplinit obligația de a face schimb de informații necesare cu autoritățile fiscale din alte state membre, ceea ce le împiedică să aplice legislația fiscală locală.

Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere Germaniei, Ungariei, Poloniei și României, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător din partea statelor membre, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

De asemenea, România se numără printre cele 18 țări împotriva cărora a fost deschisă o procedură de infringement pentru că nu au desemnat autoritățile responsabile pentru punerea în aplicare a Legii privind guvernanța datelor sau care nu au reușit să demonstreze că acestea din urmă sunt împuternicite să îndeplinească sarcinile prevăzute de lege.

Legea privind guvernanța datelor facilitează schimbul de date între sectoare și țările UE în beneficiul cetățenilor și al întreprinderilor. Ea va spori încrederea în schimbul de date prin stabilirea unor norme de neutralitate a intermediarilor de date care fac legătura între persoane și întreprinderi și utilizatorii de date.

Activitățile de intermediere a datelor trebuie să fie strict independente de orice alte servicii pe care le furnizează, să fie înregistrate și să poată fi identificate printr-un logo comun al UE.

Legea va facilita, de asemenea, reutilizarea anumitor date deținute de sectorul public și va stimula schimbul voluntar de date. Altruismul datelor permite cetățenilor să își dea consimțământul pentru a pune la dispoziție datele pe care le generează pentru binele comun, de exemplu pentru proiecte de cercetare medicală.

Organizațiile de promovare a altruismului în materie de date pot decide să fie incluse într-un registru public și să utilizeze logo-ul comun al UE.

Acestea trebuie să aibă un caracter non-profit și să îndeplinească cerințele de transparență, precum și să ofere garanții specifice pentru a proteja drepturile și interesele cetățenilor și ale întreprinderilor care decid să le partajeze datele. Aplicabile începând cu 24 septembrie 2023, autoritățile responsabile sunt însărcinate cu înregistrarea organizațiilor de altruism de date și cu monitorizarea conformității furnizorilor de servicii de intermediere a datelor. Prin urmare, Comisia trimite o scrisoare de punere în întârziere către 18 țări, printre care și România, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

O altă procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României, Bulgariei, Greciei, Lituania, Maltei, Portugaliei și Sloveniei se referă la obligațiile pe care le au în ceea ce privește clădirile eficiente din punct de vedere energetic.

Statele membre trebuie să stabilească cerințe minime de performanță energetică a clădirilor pentru a obține cea mai bună combinație între investiții și economii, cunoscute și sub denumirea de ”niveluri optime din punctul de vedere al costurilor”.

Calcularea nivelurilor optime din punctul de vedere al costurilor este esențială pentru ca statele membre să exploateze pe deplin potențialul de eficiență energetică și de energie regenerabilă al parcului național de clădiri și să evite ca oamenii și întreprinderile să cheltuiască mai mulți bani decât este necesar pentru îmbunătățirea eficienței locuințelor și birourilor lor.

Prin urmare, Comisia trimite scrisori de punere în întârziere țărilor în cauză, care au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde și a remedia deficiențele semnalate de Comisie.

În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ALEGERI EUROPENE 202431 mins ago

Giorgia Meloni revendică un rol cheie în “construirea unei majorități diferite” de partide conservatoare și de extremă-dreapta în Parlamentul European

U.E.33 mins ago

Polonia dezvăluie detaliile ”Scutului Estic”, un program militar de 2,35 mld. de euro pentru întărirea frontierelor estice

SUA37 mins ago

SUA încearcă să tempereze îngrijorările partenerilor europeni după recentele decizii ale lui Biden: Vom continua să vă furnizăm gaz natural lichefiat

SĂNĂTATE2 hours ago

Săptămâna europeană de luptă împotriva cancerului. CE va lansa o nouă acțiune privind programele de screening, cu o finanțare de 30 mil. euro

EDUCAȚIE2 hours ago

Eurostat: România se află pe ultimul loc în UE când vine vorba de ponderea persoanelor cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare

U.E.2 hours ago

Frustrările la adresa Ungariei cresc în UE. Lituania și alte state membre critică dur blocarea deciziilor privind ajutorul militar pentru Ucraina

NATO3 hours ago

Ucraina “are mâinile legate” dacă nu poate ataca Rusia cu armele aliaților, avertizează secretarul general NATO, cerând aliaților să ridice aceste restricții

CONSILIUL UE3 hours ago

Actul privind industria cu zero emisii nete, una dintre pietrele de temelie ale unei noi politici industriale, a fost adoptat. Acesta va utiliza puterea pieței unice pentru a consolida poziția de lider a UE în domeniu

INTERNAȚIONAL3 hours ago

China, Japonia și Coreea de Sud vor relua discuțiile privind un acord de liber schimb tripartit și vor continua eforturile de stabilitate în Peninsula Coreeană

ROMÂNIA4 hours ago

În contextul alegerilor prezidențiale și referendumului de aderare la UE din R. Moldova, trebuie să sprijinim această țară pentru a combate ingerința Rusiei, subliniază Luminița Odobescu

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski face apel la Biden și la Xi să sprijine prin prezența lor summit-ul mondial pentru pace din Elveția

U.E.4 days ago

Îmi doresc o Europă puternică, prosperă, care protejează, răspunzând așteptărilor tinerei generații, subliniază Ursula von der Leyen în dezbaterea Eurovision

U.E.4 days ago

Candidatul Socialiștilor Europeni la șefia CE, Nicolas Schmit: Ceea ce mă interesează pe mine cel mai mult este să îmbunătățesc condițiile de viață ale tuturor cetățenilor europeni

REPUBLICA MOLDOVA4 days ago

R. Moldova are ca obiective principale obiective asigurarea păcii pe termen lung în regiune şi salvarea vieţilor prietenilor şi vecinilor ucraineni, subliniază premierul Dorin Recean

ROMÂNIA4 days ago

România își propune să fie unul dintre cei mai importanți actori ai procesului de reconstrucție a Ucrainei, având resursele și hotărârea pentru a ajuta această țară să renască, a subliniază premierul Marcel Ciolacu

INTERNAȚIONAL6 days ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL7 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA1 week ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA1 week ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA1 week ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

Trending