Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un CFM majorat, precum și prin intermediul unor ”obligațiuni de redresare” garantate de bugetul UE

Published

on

©www.europarl.europa.eu

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rezoluția referitoare la acțiunea coordonată a Uniunii Europene pentru combaterea pandemiei de coronavirus și a consecințelor sale prin care cere Comisiei Europene, printre altele, să propună un pachet masiv de investiții, finanțate printr-un Cadru Financiar Multianual majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE.

Prin documentul adoptat cu 395 de voturi ”pentru”, 171 de voturi ”împotrivă” și 128 de abțineri, europarlamentarii, reuniți prin videoconferință într-o sesiune plenară extraordinară, subliniază că acest pachet ”nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare” și că ”redresarea economiei ar trebui să aibă în centrul său Pactul verde european și transformarea digitală, adaugă deputații”, potrivit unui comunicat al legislativului european.

Deputații solicită, de asemenea, un sistem european permanent de reasigurare pentru indemnizațiile de șomaj și doresc să instituie un Fond european de solidaritate pentru Coronavirus, în valoare de cel puțin 50 de miliarde de euro. Acest fond ar sprijini eforturile financiare depuse de sectorul medical în toate statele membre în actuala perioadă de criză, precum și investițiile în sectorul medical din perioada următoare crizei, pentru a face sistemele de sănătate mai reziliente și mai axate pe cei care au cea mai mare nevoie de sprijin.

Un răspuns unitar și decisiv la o criză comună

În rezoluție este subliniat, de asemenea, că acțiunea comună la nivel european de combatere a pandemiei de COVID-19 este indispensabilă și că Uniunea Europeană trebuie să iasă mai puternică din această criză, iar instituțiile sale ar trebui, de asemenea, să fie împuternicite să acționeze atunci când apar amenințări transfrontaliere la adresa sănătății.

De asemenea, Parlamentul European și-a exprimat admirație pentru toți cei care se află în prima linie în lupta împotriva pandemiei și care au muncit neobosit, cum ar fi medicii și infirmierii, dar le este profund recunoscător și tuturor eroilor anonimi care îndeplinesc sarcini esențiale, cum ar fi cei care își desfășoară activitatea în domeniul vânzării cu amănuntul și livrării de produse alimentare, al educației, agriculturii și transporturilor, membrii serviciilor de urgență, societatea civilă, voluntarii, serviciile de curățenie și de colectare a deșeurilor, pentru a menține viața și serviciile publice și pentru a garanta accesul la bunurile esențiale

De altfel, în eurodeputații au precizat în rezoluția adoptată vineri că ”este de datoria UE și a statelor sale membre să ofere cât mai mult sprijin acestor lucrători esențiali și să recunoască sacrificiile zilnice pe care le fac” și au îndemnat ”statele membre să asigure condiții de muncă sigure pentru toți lucrătorii din prima linie împotriva acestei epidemii, în special pentru personalul medical din prima linie, prin implementarea unor măsuri adecvate și coordonate la nivel național, inclusiv furnizarea de echipament personal de protecție în cantități suficiente; invită Comisia să supravegheze punerea în aplicare a acestor măsuri”. 

Solidaritatea și acțiunea europeană în sectorul sănătății

Eurodeputatii au solicitat crearea unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății pentru a pregăti și a răspunde mai bine într-o manieră comună și coordonată la orice tip de criză sanitară care apare la nivelul Uniunii pentru a proteja sănătatea cetățenilor noștri, considerând că ”un astfel de mecanism ar trebui să funcționeze atât ca platformă de informare, cât și ca echipă de reacție urgentă care să poată furniza materiale vitale, echipamente medicale și personal medical în regiunile care se confruntă cu o creștere bruscă a infectărilor”. 

Parlamentul European a subliniat necesitatea unei abordări coordonate în UE pentru perioada de după sfârșitul restricțiilor de deplasare a persoanelor, pentru a evita reapariția virusului. Statele membre sunt îndemnate să elaboreze în comun criterii pentru ieșirea din carantină și alte măsuri de urgență și solicită Comisiei Europene să lanseze o strategie eficace pentru ieșirea din carantină, care să includă testarea la scară largă și punerea la dispoziție de echipament personal de protecție pentru un număr cât mai mare de cetățeni.

Soluții europene pentru depășirea consecințelor economice și sociale

Europarlamentarii și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru creșterea producției europene de produse esențiale, cum ar fi medicamentele, substanțele farmaceutice, dispozitivele, echipamentele și materialele medicale, pentru ca Uniunea să fie mai bine pregătită pentru viitoarele șocuri globale.

Parlamentul European a îndemnat, de asemenea, Comisia Europeană  ”să propună pachet masiv de investiții pentru redresare și reconstrucție pentru a sprijini economia europeană după criză, dincolo de ceea ce oferă deja Mecanismul european de stabilitate, Banca Europeană de Investiții și Banca Centrală Europeană, și care să facă parte din noul cadru financiar multianual (CFM)”. Acesta pachet ar urma să fie pus în aplicare atâta timp cât durează perturbările economice cauzate de această criză.

Investițiile necesare vor fi finanțate printr-un CFM majorat, prin fondurile și instrumentele financiare existente ale UE și prin obligațiunile de redresare garantate de bugetul UE. Eurodeputații au mai precizat că  ”acest pachet nu ar trebui să implice mutualizarea datoriilor existente și ar trebui să fie orientat către investiții viitoare”. 

În același timp, Parlamentul European consideră că este nevoie de  ”o nouă strategie industrială a UE, în efortul de a crea o industrie mai competitivă și mai rezistentă în fața șocurilor globale”

În acest context, eurodeputații au subliniat că este nevoie de adoptarea unui ”CFM ambițios, cu un buget majorat în conformitate cu obiectivele Uniunii, impactul preconizat al crizei asupra economiilor UE și așteptările cetățenilor cu privire la valoarea adăugată europeană, care să fie mai flexibil și simplu în ceea ce privește utilizarea fondurilor pentru a răspunde crizelor și care să prezinte flexibilitatea necesară”.

Acesta ar trebui adoptat rapid de statele membre. În cazul în care nu se ajunge la un acord privind noua propunere a CFM, eurodeputații îndeamnă Comisia Europeană să prezinte un plan de urgență ”prelungind durata programelor de finanțare în curs după data de 31 decembrie 2020”.

De asemenea, europarlamentarii cer statelor membre să activeze ”Mecanismul european de stabilitate în valoare de 410 miliarde de euro, cu o linie de credit specifică”, reamintind că ”această criză nu reprezintă responsabilitatea unui anumit stat membru și că obiectivul principal ar trebui să fie combaterea consecințelor epidemiei”.  ”Mecanismul european de stabilitate ar trebui să extindă imediat liniile de credit de tip preventiv la țările care doresc să aibă acces la acest mecanism pentru a răspunde nevoilor de finanțare pe termen scurt în vederea combaterii consecințelor imediate ale COVID-19, cu scadențe pe termen lung, la prețuri competitive și condiții de rambursare legate de redresarea economiilor statelor membre”, mai este precizat în rezoluție. 

Eurodeputații au insistat, în același timp, ca frontierele rămână deschise în UE pentru circulația echipamentelor personale de protecție, a alimentelor și a bunurilor de primă necesitate. Piața unică este „sursa prosperității și bunăstării noastre comune” și un element-cheie pentru o reacție imediată și neîntreruptă la epidemia de COVID‑19.

Statul de drept și democrația în Europa: Ungaria, Polonia

Deputații și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la măsurile adoptate de guvernul maghiar de de a prelungi pe termen nelimitat starea de urgență, de a autoriza guvernul să guverneze prin decret pe termen nelimitat și de a slăbi supravegherea de către Parlament a stării de urgență. În plus, aceștia subliniază că decizia guvernului polonez de a modifica legea electorală este ilegală și consideră că organizarea de alegeri prezidențiale în centrul unei pandemii este total incompatibilă cu valorile europene.

Aceștia au solicitat Comisiei Europene să cerceteze fără întârziere dacă măsurile de urgență sunt în conformitate cu tratatele și, pentru a îndrepta această încălcare gravă și repetată, să recurgă din plin la toate instrumentele și sancțiunile UE disponibile, inclusiv bugetare. Consiliul este îndemnat să repună pe ordinea de zi discuțiile și protocoalele referitoare la procedurile de la articolul 7 aflate în curs de desfășurare.

Sursă de informare europeană pentru combaterea dezinformării

Rezoluția subliniază că în această perioadă dezinformarea privind COVID-19 este o problemă majoră de sănătate publică. Prin urmare, UE ar trebui să înființeze o sursă de informare europeană în toate limbile oficiale pentru ca toți cetățenii să aibă acces la informații exacte și verificate. Deputații solicită, de asemenea, platformelor de comunicare socială să ia în mod proactiv măsurile necesare pentru a opri dezinformarea și discursurile de incitare la ură prilejuite de coronavirus.

Având în vedere impactul global al crizei, eurodeputații solicită o revizuire rapidă a Strategiei globale a UE, atrângând atenția asupra așa-zisei „corona-diplomații”. 

UE trebuie să fie pregătită pentru comunicare strategică, să combată dezinformarea externă și să se adapteze în permanență la un peisaj geopolitic în schimbare, fără a-și compromite valorile fundamentale”, subliniază Parlamentul European care  ”invită Comisia și Consiliul să acționeze strategic în lume și în Europa pentru a pune în mișcare o Uniune cu ambiții geopolitice”.

UE trebuie să devină mai rezilientă la crize în general, să se ferească de influențe politice și economice neavenite, cum ar fi cele exercitate de China și Rusia, și să fie pregătită să comunice strategic, să combată dezinformarea externă, știrile false și atacurile cibernetice și să se adapteze în permanență la peisajul geopolitic în schimbare”, mai este precizat în rezoluție. 

În acest context, eurodeputații au îndemnat  Comisia ”să combată eforturile propagandistice agresive ale Rusiei și Chinei, care exploatează pandemia de COVID-19 cu scopul de a submina UE și a semăna neîncredere în ea în rândul populației”, considerând ”esențial ca, printr-o bună comunicare sprijinul financiar, tehnic și medical oferit de UE să ajungă la urechile oamenilor”. 

Rezoluția completă poate fi consultată AICI. 

 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Politica de coeziune: Comisia Europeană va sprijini un program transfrontalier Bulgaria-România pentru implicarea activă a cetățenilor în proiecte de mediu

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

 

Comisia Europeană și-a anunțat sprijinul pentru pentru un program transfrontalier Bulgaria-România, ce are ca scop intensificarea participării cetățenilor la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului din cadrul politicii de coeziune.

De asemenea, Executivul European va mai finanța încă alte 4 programre-pilot naționale și regionale din Spania, Polonia, Italia și Belgia+Țările de Jos. Toate cele cinci programe-pilot vor beneficia de sprijin specific din partea Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

”Obiectivul programelor-pilot va fi acela de a promova participarea activă a cetățenilor și a societății civile la conceperea, implementarea și evaluarea proiectelor din cadrul politicii de coeziune, precum și de a stimula cultura transparenței și a responsabilității instituțiilor publice implicate. Promovarea obiectivelor Pactului verde european, a sustenabilității și caracterului incluziv al economiei sunt elemente importante în cadrul programelor selectate”, se arată în comunicatul Executivului.

Potrivut actualului comisar european pentru politica regională: ”Politica de coeziune joacă un rol central în promovarea și contribuția la o redresare economică ecologică, digitală și rezilientă. Politica de coeziune a acționat întotdeauna în favoarea cetățenilor, iar scopul prezentei inițiative este să implice cetățenii în acțiunile din cadrul acestei politici. Implicarea cetățenilor va face ca investițiile să fie mai transparente și mai eficiente, în special într-un moment în care comunitățile și teritoriile se confruntă cu efectele crizei provocate de coronavirus.”

Secretarul general al OCDE, Angel Gurrìa, a declarat: „Activitatea de lungă durată a OCDE cu privire la guvernarea deschisă arată că participarea cetățenilor la procesul decizional public duce la politici mai eficiente și mai legitime și poate contribui la creșterea încrederii între cetățeni și guverne, care se dovedește a fi un aspect deosebit de critic în contextul crizei actuale. Așteptăm cu interes să colaborăm cu țările pentru acest proiect-pilot și cu Comisia pentru a consolida implicarea cetățenilor în politica de coeziune.”

Cele cinci programe au fost selectate pe baza planurilor lor ambițioase și valoroase pentru îmbunătățirea participării cetățenilor în domeniile lor respective:

  • în Spania, guvernul regional din Cantabria se va concentra asupra participării cetățenilor la tranziția către o economie ecologică și cu emisii scăzute de carbon;
  • în Polonia, autoritatea responsabilă de Programul operațional pentru infrastructură și mediu 2014-2020 va încuraja participarea publicului larg la implementarea proiectelor de infrastructură de transport la scară largă, prin crearea unei platforme pentru participare socială;
  • organismul responsabil pentru programul transfrontalier Bulgaria-România va promova participarea la deciziile de investiții privind proiectele de protecție a mediului;
  • programul Interreg Țările de Jos-Flandra va extinde utilizarea instrumentului online pentru participare, în special în cazul microproiectelor de care beneficiază comunitățile locale; iarprogramul regional din regiunea Emilia-Romagna din Italia va elabora o foaie de parcurs privind implicarea cetățenilor în punerea în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă în cadrul investițiilor aferente politicii de coeziune.
  • O echipă specializată a Diviziei pentru guvernare deschisă și inovatoare din cadrul OCDE va oferi sprijin practic autorităților selectate cu privire la modul de a implica societatea civilă, inclusiv în analiza situației actuale, discuții structurate cu părțile interesate relevante și pregătirea unui plan de acțiune.

Următoarele etape

Cele cinci proiecte-pilot se vor desfășura timp de 12 luni începând cu luna iulie 2020. Rezultatele vor fi apoi difuzate pe scară largă, pentru a inspira și alte instituții implicate cu privire la modul optim de implicare a cetățenilor în punerea în aplicare a finanțărilor din fondul de coeziune. Scopul este de a promova inițiative similare pentru programele politicii de coeziune în cadrul următorului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027.

Aceste programe-pilot fac parte dintr-o acțiune mai amplă anunțată de Comisie în cadrul unei conferințe la nivel înalt pe tema „Mobilizarea cetățenilor pentru a asigura o bună guvernanță a politicii de coeziune”, la 6 februarie 2020. În acest context, Comisia va oferi, de asemenea, finanțare „de bază” pentru a sprijini ideile și inițiativele inovatoare de promovare a implicării cetățenilor provenind de la organizațiile societății civile de dimensiuni mai mici și locale.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Uniunea Europeană își consolidează Spațiul european al educației. Au fost selectate 24 de noi ”universități europene”, din care vor face parte și șapte universități din România

Published

on

Șapte universități din România au fost desemnate câștigătoare de către Comisia Europeană pentru crearea, în consorții internaționale, a altor 24 de ”universități europene”, care vin în completarea primelor 17 alianțe ale instituțiilor de învățământ superior, selectate încă din iunie 2019, consolidând astfel Spațiul european al educației, potrivit unui comunicat al Executivului european. 

Astfel, cele șapte universități din România se alătură celorlalte trei instituții, și anume SNSPA, Universitatea din București și Universitatea Thenică de Construcții Bucureși, selectate în primul apel:

1. Universitatea Politehnica din Timișoara, care va crea o universitate europeană în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”,

2. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, care va face parte din consorțiul ”EC2U – European Campus of City- Universities”,

3. Universitatea Politehnica din București, declarată câștigătoare alături de consorțiul ”EELISA – European Engineering Learning Innovation and Science Alliance”,

4. Universitatea din Petroșani , cu consorțiul ”EURECA-PRO – The European University Alliance on Responsible Consumption and Production”,

5. Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, care va face parte din consorțiul ”Eut – European University of Technology”,

6. Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațeganu” din Cluj Napoca, parte a consorțiului ”NeurotechEU – European University of Brain and Technology”,

7. Universitatea de Vest din Timișoara, câștigătoare în consorțiul ”E3UDRES2 – Engaged and Entrepreneurial European University as Driver for European Smart and Sustainable Regions”.

Beneficiind de sprijin financiar din partea programelor Erasmus+ și Orizont 2020, ele sporesc calitatea, incluziunea, digitalizarea și atractivitatea învățământului superior european.

Așadar, fiecare alianță primește până la 5 milioane de euro din programul Erasmus+ și până la 2 milioane de euro din programul Orizont 2020 timp de trei ani, pentru a începe punerea în aplicare a planurilor lor și pentru a asigura accesul altor instituții de învățământ superior din întreaga UE, dintr-un buget total de 287 de milioane de euro, disponibile pentru aceste 41 de universități europene.

Finanțarea din ambele programe reprezintă un pas important în consolidarea interacțiunilor dintre Spațiul european al educației și Spațiul european de cercetare. Progresele fiecărei alianțe sunt monitorizate riguros.

La lansarea celui de-al doilea apel al Executivului european de finanțare, 62 de propuneri de consorții au intrat în competiție, dintre care au fost selectate cele 24 consorții ce vor trebui să creeze tot atâtea universități europene din care vor face parte 165 instituții de învățământ superior din 26 de state membre și din alte țări participante la programul Erasmus+.

Acestea li se vor alătura celor 17 consorții europene din care fac parte 114 instituții de învățământ superior din 24 de state membre, dintre care trei din România, selectate de Comisia Europeană în cadrul primului apel din 2019.

Universitățile europene includ diverse tipuri de instituții de învățământ superior, de la universități de științe aplicate, universități tehnice și școli artistice de film și mass-media, până la universități generaliste și axate pe cercetare.

Ele vor implica aproximativ 280 de instituții de învățământ superior din toate statele membre și din afara Uniunii, situate nu doar în capitale, ci și în regiuni mai îndepărtate ale Europei. Fiecare alianță este compusă, în medie, din șapte instituții de învățământ superior. În timp ce unele alianțe sunt generaliste și cuprind toate disciplinele, altele se concentrează, de exemplu, asupra dezvoltării sustenabile, asupra sănătății și bunăstării, asupra digitalizării și inteligenței artificiale, asupra artei, ingineriei sau spațiului.

Așadar, universitățile europene vor deveni campusuri inter-universitare ce vor facilita libera circulație a studenților, doctoranzilor, personalului și cercetătorilor. Aceștia își vor uni experiența, platformele și resursele necesare pentru a furniza programe sau module comune care acoperă diverse discipline. Aceste curricule vor fi foarte flexibile și vor permite studenților să-și personalizeze educația, alegerea a ceea ce, unde și când să studieze și să obțină o diplomă europeană.

Universitățile europene vor contribui, de asemenea, la dezvoltarea economică durabilă a regiunilor în care se află, deoarece studenții lor vor colabora strâns cu companii, autorități municipale, universități și cercetători pentru a găsi soluții la provocările cu care se confruntă regiunile lor.

Comisia Europeană a propus această nouă inițiativă liderilor Uniunii europene înainte de summitul social de la Gothenburg din noiembrie 2017. Inițiativa a fost aprobată de Consiliul European în decembrie 2017 care a cerut apariția a cel puțin 20 de universități europene până în 2024 și face parte din eforturile de a crea un spațiu european al educației până în 2025.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending