Connect with us

MEDIU

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Europarlamentarii au adoptat în această săptămână o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri. Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri. Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Prin această poziție, eurodeputații punctează că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Către o politică bazată pe performanță

Obiectivele planurilor strategice vor fi stabilite în conformitate cu Acordul de la Paris, declară eurodeputații.

Parlamentul a consolidat practicile obligatorii favorabile climei și mediului (așa numita ”condiționalitate”) pe care fiecare fermier trebuie să le aplice pentru a beneficia de un sprijin direct. Pe lângă aceste măsuri, eurodeputații doresc să se consacre cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală tuturor tipurilor de măsuri legate de mediu și de climă. Cel puțin 30% din bugetul pentru plățile directe ar trebui să fie rezervat programelor ecologice. Ele nu sunt obligatorii, dar pot îmbunătăți veniturile fermierilor.

Eurodeputații insistă să se creeze servicii de consiliere agricolă în fiecare sat membru și doresc să se aloce cel puțin 30% din fondurile prevăzute de Uniune pentru statul respectiv pentru a ajuta fermierii să combată schimbările climatice, să gestioneze sustenabil resursele naturale și să protejeze biodiversitatea. De asemenea, deputații cer statelor membre să încurajeze fermierii să aloce cel puțin 10% din suprafețele pe care le dețin unor elemente de peisaj care favorizează biodiversitatea, cum ar fi gardurile vii, arborii neproductivi și iazurile.

Reducerea plăților pentru fermele mai mari, sprijinirea fermelor mici și a fermierilor tineri

Eurodeputații au votat pentru reducerea progresivă a plăților anuale directe de peste 60.000 de euro acordate fermierilor și pentru plafonarea acestora la 100.000 de euro. Totuși, înainte de a se aplica această reducere, fermierii ar putea avea posibilitatea să deducă din suma totală 50% din salariile legate de agricultură. Cel puțin 6% din plățile naționale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici și medii. Dacă însă statul membru folosește în acest scop peste 12% din alocarea sa financiară, plafonarea ar trebui să devină voluntară, spun deputații.

Statele membre ale Uniunii ar putea să folosească cel puțin 4% din bugetele lor destinate plăților directe pentru a sprijini tinerii fermieri. S-ar putea acorda un sprijin suplimentar din fondurile pentru dezvoltare rurală, caz în care s-ar putea acorda prioritate investițiilor făcute de tinerii fermieri, spun eurodeputații.

Parlamentul subliniază că sprijinul Uniunii ar trebui rezervat celor care desfășoară cel puțin un nivel minim de activitate agricolă. Persoanele și entitățile care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport și spații destinate activităților de agrement ar trebui excluse automat.

Burger vegetal” și ”friptură de tofu”: nicio schimbare privind etichetarea produselor pe bază de plante

Eurodeputații au respins toate propunerile care urmăreau să rezerve denumirile legate de carne pentru produsele care conțin carne. Nu se schimbă nimic în cazul produselor pe bază de plante și al denumirilor pe care le folosesc la vânzare în momentul de față.

Fermierii sunt sprijiniți pentru a face mai bine față riscurilor și crizelor

Parlamentul a cerut noi măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și eventualelor crize viitoare.

Legislativul european dorește o piață mai transparentă și o strategie de intervenție pentru toate produsele agricole. Parlamentul a mai cerut ca practicile care urmăresc aplicarea unor standarde mai ridicate în materie de mediu, de sănătate a animalelor sau de bunăstare a animalelor să nu fie supuse normelor de concurență. Eurodeputații mai doresc să transforme rezerva de criză pentru agricultură, care ajută agricultorii să facă față instabilității prețurilor sau a piețelor, într-un instrument permanent, care să dispună de un buget propriu.

Sancțiuni mai mari în caz de neconformități repetate și mecanismul Uniunii de tratare a plângerilor

Parlamentul dorește să înăsprească sancțiunile în cazul celor care încalcă cerințele Uniunii în repetate rânduri, de exemplu în chestiuni legate de mediu și de calitatea vieții animalelor. În caz de neconformitate, fermierii ar urma să piardă 10% din cuantumul total al plăților cuvenite (față de 5% acum).

Eurodeputații mai doresc să se instituie un mecanism ad hoc al Uniunii de tratare a plângerilor. Acesta s-ar ocupa de plângerile fermierilor și ale beneficiarilor din mediul rural care au fost tratați nedrept sau care au fost dezavantajați în legătură cu subvențiile Uniunii în cazul în care guvernele lor naționale nu le soluționează plângerea.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

MEDIU

Ford a prezentat noul Focus, bazat pe sisteme de propulsie electrificate. Primele modele vor sosi în România în februarie 2022

Published

on

© Ford

Ford a dezvăluit miercuri în premieră noul Focus, mașina de familie de dimensiuni medii, cu un design nou expresiv și sisteme de propulsie electrificate și eficiente din punct de vedere al consumului de carburant, alături de conectivitate avansată și tehnologii de asistență a șoferului, concepute pentru a reda o experiență de utilizare mai facilă și plină de satisfacții, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

O nouă iterație a filosofiei Ford în ceea ce privește designul „centrat pe om”, aduce o mai mare încredere și îndrăzneală exteriorului Focus, cu o abordare distinctivă a variantelor Titanium și ST-Line. Fiecare primește elemente de stil unice care le accentuează personalitatea individuală, prin intermediul pachetelor X.

Noul Focus introduce următoarea generație a tehnologiei Ford SYNC 4 pentru un număr de clienți mai mare ca oricând, permițând navigarea conectată în cloud și controlul prin vocea conectată cu înțelegerea limbajului natural. SYNC 4 este susținut de un ecran central complet nou de 13,2 inch în format orizontal, cel mai mare din segment 2, cu o interfață intuitivă concepută pentru a facilita navigarea într-o gamă cuprinzătoare de funcții de condus și confort. Tehnologia permite, de asemenea, actualizările wireless de software prin Ford Power-Up pentru a îmbunătăți funcționalitatea în timp.

 

Gama de propulsoare electrificate EcoBoost Hybrid cu tehnologie mild-Hybrid de 48 de volți, este potențată de noua transmisie automată Powershift cu șapte rapoarte pentru îmbunătățirea rafinamentului, eficiența consumului de carburant și plăcerea de a conduce

Potrivit sursei citate, clienții din România pot plasa precomenzi pentru noul Focus în rețeaua de dealeri Ford.

Prețul de pornire prin Programul Rabla Guvernamental 2021 pentru persoane fizice, este de 15.300 euro cu TVA inclus pentru versiunea Focus Connected 5 uși, 1.0 Benzina 100 CP, cutie manuală.

Primele mașini vor sosi în România în februarie 2022.

Pentru mai multe detalii puteți consulta aici anunțul integral al companiei.

 

Continue Reading

MEDIU

Comisia pentru Mediu din PE solicită tuturor țărilor să își mărească obiectivele climatice pentru a obține rezultate puternice în cadrul Conferinței COP26

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia pentru mediu din Parlamentul European solicită tuturor țărilor să pună în aplicare o redresare ecologică și să își mărească obiectivele climatice pentru 2030, în conformitate cu Acordul de la Paris, informează comunicatul oficial. 

Înaintea celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow în perioada 31 octombrie – 12 noiembrie 2021, Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) a adoptat marți contribuția sa la COP26, cu 60 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 3 abțineri.

În rezoluția lor, deputații europeni își exprimă îngrijorarea că obiectivele anunțate la Paris în 2015 ar duce la o încălzire cu mult peste trei grade până în 2100, comparativ cu nivelurile preindustriale. Ei spun că UE trebuie să rămână un lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice și că Parlamentul European va depune eforturi pentru a se asigura că pachetul climatic al UE „Fitfor55” este pe deplin în conformitate cu Acordul de la Paris.

De asemenea, deputații europeni consideră că toate subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili ar trebui să fie eliminate treptat din UE până în 2025 și solicită tuturor celorlalte țări să ia măsuri similare.

Citiți și: Climă: UE și SUA au reușit să atragă sprijinul altor 24 de state pentru Angajamentul Global privind Metanul

Deputații europeni reamintesc faptul că biodiversitatea joacă un rol crucial pentru a permite oamenilor să combată și să se adapteze la încălzirea globală și subliniază că soluțiile bazate pe natură sunt soluții avantajoase pentru ambele părți, care implică protejarea, restaurarea și gestionarea durabilă a ecosistemelor

Potrivit acestora, toate națiunile G20 ar trebui să dea dovadă de leadership global și să se angajeze să atingă neutralitatea climatică până cel târziu în 2050. 

Mai mult, Parlamentul European consideră că țările dezvoltate trebuie să își respecte promisiunea de a strânge cel puțin 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice în țările în curs de dezvoltare, crescând această sumă din 2025, când economiile emergente ar trebui să înceapă să contribuie și ele. Aceștia doresc să se asigure că toate țările în curs de dezvoltare pot participa la COP26, în pofida COVID-19.

Reamintim că în urma celui de-al doilea dialog la nivel înalt pe tema mediului și a climei, care a avut loc la 27 septembrie 2021, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, și vicepremierul Republicii Populare Chineze, Han Zheng, și-au reafirmat duminică angajamentul față de Acordul de la Paris și față de un rezultat pozitiv al reuniunii COP26 de la Glasgow.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

OMS face apel la toate statele să se angajeze la acțiuni decisive în cadrul COP26 pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius

Published

on

© EU at the UN - Geneva/ Twitter

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a emis luni zece recomandări asupra modului în care guvernele pot maximiza beneficiile pentru sănătate ale combaterii schimbărilor climatice într-o varietate de domenii, evitându-se astfel cel mai grav impact sanitar al crizei de mediu, potrivit Agerpres

Înaintea celei de-a 26-a Conferinţe a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice (COP26), care va avea loc la Glasgow, Scoţia, OMS a publicat raportul său special intitulat „Argumentul sanitar pentru acţiune climatică”.

Cele zece recomandări ale OMS evidenţiază nevoia urgentă şi numeroasele oportunităţi pentru guverne de a acorda prioritate sănătăţii şi echităţii în cadrul regimului climatic internaţional şi al agendei de dezvoltare durabilă. Mai presus de toate, OMS îndeamnă guvernele să se angajeze la o revenire sănătoasă şi ecologică în urma pandemiei de COVID-19.

„Pandemia COVID-19 a scos în evidenţă legăturile intime şi delicate dintre oameni, animale şi mediul nostru înconjurător. Aceleaşi alegeri nesustenabile care ne ucid planeta omoară oameni. OMS face apel la toate statele să se angajeze la acţiuni decisive în cadrul COP26 pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, nu doar pentru că este ceea ce trebuie făcut, ci pentru că este în interesul nostru”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. 

Raportul OMS este lansat în același timp cu o scrisoare deschisă, semnată de peste două treimi din forța de muncă din domeniul sănătății la nivel mondial – 300 de organizații care reprezintă cel puțin 45 de milioane de medici și profesioniști din domeniul sănătății din întreaga lume, prin care solicită liderilor naționali și delegațiilor țărilor participante la COP26 să intensifice acțiunile în domeniul climei.

Citiți și: În cadrul COP26, UE va face apel la toate țările implicate în Acordul de la Paris să prezinte obiective naționale ambițioase în vederea combaterii schimbărilor climatice

Mai mult, raportul și scrisoarea deschisă vin în contextul în care fenomenele meteorologice extreme fără precedent și alte efecte climatice au un impact din ce în ce mai mare asupra vieții și sănătății oamenilor. Fenomenele meteorologice extreme din ce în ce mai frecvente, precum valurile de căldură, furtunile și inundațiile, ucid mii de oameni și perturbă milioane de vieți, amenințând în același timp sistemele și facilitățile de asistență medicală atunci când acestea sunt cele mai necesare. 

„Arderea combustibililor fosili ne ucide. Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare la adresa sănătății cu care se confruntă omenirea. Deși nimeni nu este privat de efectele schimbărilor climatice asupra sănătății, acestea sunt resimțite în mod disproporționat de cei mai vulnerabili și dezavantajați”, se arată în raportul OMS. 

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că COP26 reprezintă o oportunitate crucială pentru atingerea obiectivelor Acordului de la Paris.

Aceasta presupune reducerea emisiilor pentru a limita creşterea temperaturii la 1,5 grade Celsius peste nivelurile din perioada preindustrială şi oferirea a 100 de miliarde de dolari americani în fiecare an ţărilor în curs de dezvoltare pentru acţiuni climatice şi susţinere financiară în vederea atenuării efectelor acestora şi adaptare, după cum a declarat luna trecută liderul ONU în cadrul unei reuniuni ministeriale de la Milano, Italia.

Potrivit celui mai recent raport al Grupului interguvernamental de experți al ONU însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale din cauza efectelor activității umane (IPCC), catalogat drept ”Cod roșu pentru umanitate” arată că ultimii cinci ani au fost cei mai calzi din ultimii 170, iar omenirea va asista în curând la ”evenimente meteo extreme fără precedent în istorie”.

Asumându-și rolul de lider în atingerea neutralității climatice, Uniunea Europeană a adoptat un pachet de propuneri care să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.


Obiectivul COP26 este de a reuni țările pentru a accelera acțiunile în vederea atingerii obiectivelor Acordului de la Paris. Acordul de la Paris a fost adoptat în 2015 în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice (COP21) și a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Până în prezent, acesta numără 197 de părți și stabilește două obiective principale. Primul obiectiv este acela de a limita creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C peste nivelurile preindustriale și de a continua eforturile de a o limita la 1,5°C. Al doilea obiectiv este adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, asigurând în același timp corelarea fluxurilor de finanțare cu dezvoltarea rezilientă la schimbările climatice.

Principalele obiective ale COP26 sunt de a încuraja părțile să prezinte CSN-uri ambițioase care stabilesc obiectivele lor de reducere a emisiilor pentru 2030, să discute măsuri de adaptare, să crească finanțarea combaterii schimbărilor climatice și să finalizeze cadrul de reglementare de la Paris (normele detaliate pentru punerea în practică a Acordului de la Paris).

Printre altele, părțile trebuie să convină asupra detaliilor așa-numitului articol 6, care prevede norme pentru piețele internaționale ale carbonului, permițând părților să comercializeze reduceri ale emisiilor. În plus, părțile vor încerca să stabilească un calendar comun pentru CSN-urile lor. Discuțiile la nivel mondial se axează pe stabilirea unui calendar comun pe cinci ani sau pe zece ani.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
CONSILIUL EUROPEAN25 mins ago

Liderii europeni, îngrijorați de evoluția COVID-19 din România: Situația rămâne foarte gravă. Trebuie depășită reticența față de vaccinare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Rezoluție dură a Parlamentului European împotriva puterii din Polonia: “Tribunalul Constituțional” este ilegitim. Fără bani europeni pentru guvernele care subminează valorile UE

PARLAMENTUL EUROPEAN12 hours ago

Pandora Papers: Parlamentul European solicită să se demareze anchete aprofundate

ENGLISH13 hours ago

Romania among EU countries providing free access to the fewest innovative medicines. How will HTA improve the situation

ROMÂNIA13 hours ago

România, printre țările UE care asigură acces gratuit la cele mai puține medicamente inovatoare. Cum va îmbunătăți situația noul HTA european

CONSILIUL EUROPEAN15 hours ago

Summitul UE: Ciocnirea dintre Varșovia și Bruxelles pe tema primatului dreptului european își face loc pe agendă. Angela Merkel și Emmanuel Macron fac apel la compromis și dialog

U.E.16 hours ago

Viktor Orban consideră planurile Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climatice o „fantezie utopică care duce la creșterea prețurilor energiei”

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Parlamentul European cere Comisiei Europene să comunice cine negociază achiziția vaccinurilor în numele său și să facă publice contractele de achiziție

ROMÂNIA16 hours ago

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA: Ne vom adapta împreună cu România pentru a ne proteja economiile și popoarele de amenințarea cibernetică

CONSILIUL EUROPEAN17 hours ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliul European: Șeful statului solicită includerea energiei nucleare și a gazului pe lista investițiilor verzi și sprijinirea R. Moldova în problema gazelor și a energiei

POLITICĂ19 hours ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu20 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi23 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi24 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi2 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO2 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.3 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

Team2Share

Trending