Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Europarlamentarii au adoptat în această săptămână o schimbare a Politicii Agricole Comune actuale, în vederea adaptării acesteia la nevoile fiecărui stat membru în parte, dar cu menținerea condițiilor de concurență echitabilă în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, Regulamentul privind planurile strategice a fost aprobat cu 425 voturi pentru, 212 împotrivă și 51 abțineri. Regulamentul privind organizarea comună a piețelor a fost aprobat cu 463 voturi pentru, 133 împotrivă și 92 abțineri. Regulamentul privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC a fost aprobat cu 434 voturi pentru, 185 împotrivă și 69 abțineri.

Prin această poziție, eurodeputații punctează că viitoarea politică agricolă a Uniunii trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE.

În viziunea acestora, guvernele naționale ar trebui să elaboreze planuri strategice, supuse aprobării Comisiei. În acestea țările membre trebuie să specifice cum intenționează să pună în practică obiectivele Uniunii. Comisia le va verifica și performanța, nu doar conformitatea cu normele Uniunii.

Către o politică bazată pe performanță

Obiectivele planurilor strategice vor fi stabilite în conformitate cu Acordul de la Paris, declară eurodeputații.

Parlamentul a consolidat practicile obligatorii favorabile climei și mediului (așa numita ”condiționalitate”) pe care fiecare fermier trebuie să le aplice pentru a beneficia de un sprijin direct. Pe lângă aceste măsuri, eurodeputații doresc să se consacre cel puțin 35% din bugetul pentru dezvoltare rurală tuturor tipurilor de măsuri legate de mediu și de climă. Cel puțin 30% din bugetul pentru plățile directe ar trebui să fie rezervat programelor ecologice. Ele nu sunt obligatorii, dar pot îmbunătăți veniturile fermierilor.

Eurodeputații insistă să se creeze servicii de consiliere agricolă în fiecare sat membru și doresc să se aloce cel puțin 30% din fondurile prevăzute de Uniune pentru statul respectiv pentru a ajuta fermierii să combată schimbările climatice, să gestioneze sustenabil resursele naturale și să protejeze biodiversitatea. De asemenea, deputații cer statelor membre să încurajeze fermierii să aloce cel puțin 10% din suprafețele pe care le dețin unor elemente de peisaj care favorizează biodiversitatea, cum ar fi gardurile vii, arborii neproductivi și iazurile.

Reducerea plăților pentru fermele mai mari, sprijinirea fermelor mici și a fermierilor tineri

Eurodeputații au votat pentru reducerea progresivă a plăților anuale directe de peste 60.000 de euro acordate fermierilor și pentru plafonarea acestora la 100.000 de euro. Totuși, înainte de a se aplica această reducere, fermierii ar putea avea posibilitatea să deducă din suma totală 50% din salariile legate de agricultură. Cel puțin 6% din plățile naționale directe ar trebui folosite pentru a sprijini fermele mici și medii. Dacă însă statul membru folosește în acest scop peste 12% din alocarea sa financiară, plafonarea ar trebui să devină voluntară, spun deputații.

Statele membre ale Uniunii ar putea să folosească cel puțin 4% din bugetele lor destinate plăților directe pentru a sprijini tinerii fermieri. S-ar putea acorda un sprijin suplimentar din fondurile pentru dezvoltare rurală, caz în care s-ar putea acorda prioritate investițiilor făcute de tinerii fermieri, spun eurodeputații.

Parlamentul subliniază că sprijinul Uniunii ar trebui rezervat celor care desfășoară cel puțin un nivel minim de activitate agricolă. Persoanele și entitățile care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport și spații destinate activităților de agrement ar trebui excluse automat.

Burger vegetal” și ”friptură de tofu”: nicio schimbare privind etichetarea produselor pe bază de plante

Eurodeputații au respins toate propunerile care urmăreau să rezerve denumirile legate de carne pentru produsele care conțin carne. Nu se schimbă nimic în cazul produselor pe bază de plante și al denumirilor pe care le folosesc la vânzare în momentul de față.

Fermierii sunt sprijiniți pentru a face mai bine față riscurilor și crizelor

Parlamentul a cerut noi măsuri pentru a ajuta fermierii să facă față riscurilor și eventualelor crize viitoare.

Legislativul european dorește o piață mai transparentă și o strategie de intervenție pentru toate produsele agricole. Parlamentul a mai cerut ca practicile care urmăresc aplicarea unor standarde mai ridicate în materie de mediu, de sănătate a animalelor sau de bunăstare a animalelor să nu fie supuse normelor de concurență. Eurodeputații mai doresc să transforme rezerva de criză pentru agricultură, care ajută agricultorii să facă față instabilității prețurilor sau a piețelor, într-un instrument permanent, care să dispună de un buget propriu.

Sancțiuni mai mari în caz de neconformități repetate și mecanismul Uniunii de tratare a plângerilor

Parlamentul dorește să înăsprească sancțiunile în cazul celor care încalcă cerințele Uniunii în repetate rânduri, de exemplu în chestiuni legate de mediu și de calitatea vieții animalelor. În caz de neconformitate, fermierii ar urma să piardă 10% din cuantumul total al plăților cuvenite (față de 5% acum).

Eurodeputații mai doresc să se instituie un mecanism ad hoc al Uniunii de tratare a plângerilor. Acesta s-ar ocupa de plângerile fermierilor și ale beneficiarilor din mediul rural care au fost tratați nedrept sau care au fost dezavantajați în legătură cu subvențiile Uniunii în cazul în care guvernele lor naționale nu le soluționează plângerea.

Ultima reformă a politicii agricole a Uniunii (PAC), care a fost înființată în 1962, a avut loc în 2013.

Normele în vigoare privind PAC expiră la 31 decembrie 2020. Ele urmează să fie înlocuite cu dispoziții tranzitorii până în momentul în care Parlamentul și Consiliul convin asupra reformei PAC și o aprobă.

PAC reprezintă 34,5 % din bugetul Uniunii pentru 2020 (58,12 miliarde EUR). Circa 70 % din bugetul PAC sprijină veniturile a șase-șapte milioane de ferme din Uniunea Europeană.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Corina Crețu

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu solicită public Guvernului de la București să comunice informații cu privire la stadiul tratativelor și al încheierii Acordului de Parteneriat dintre România și Comisia Europeană cu privire la fondurile de coeziune 2021-2027, atenționând că România “a pierdut startul” utilizării banilor din politica regională. 

Fost comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Crețu amintește că în mai 2018 a prezentat alături de comisarul pentru buget de la acea vreme, Gunther Oettinger, propunerea privind politica de coeziune aferentă Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, care prevedea alocarea a cel puțin 30 de miliarde de euro pentru România, reprezentând al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare regională, după Polonia, Italia și Spania. 

“Pe 29 mai 2018, în calitate de comisar european pentru politică regională, subliniam că propunem o politică de coeziune pentru toate regiunile, arătând că am îmbunătățit flexibilitatea acestei politice și am simplificat normele pentru ca țările, regiunile și cetățenii care au nevoie de acești bani să poată beneficia de șansa schimbării vieții lor și a comunităților lor în bine. Trei ani mai târziu, negocierea și adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 s-a suprapus și cu tratativele privind cel mai amplu pachet de redresare economică din istorie ca urmare a pandemiei. Consider că este o eroare și o lipsă de viziune strategică să se discute preponderent despre cele 30 de miliarde de euro, granturi și împrumuturi, care vor veni prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar Acordul de Parteneriat privind politica de coeziune să nu figureze pe agenda publică a guvernanților“, a declarat Corina Crețu.

În luna iunie, Consiliul UE și Parlamentul European au aprobat pachetul politicii de coeziune de 330 de miliarde de euro, din care România va putea beneficia de aproximativ 27-28 de miliarde de euro, a patra cea mai mare alocare națională, după ce executivul de la Bruxelles va aproba Acordul de Parteneriat cu Guvernul de la București. 

În acel context, europarlamentarul Corina Crețu a atenționat în runde succesive de poziții publice că “negocierile pentru România privind Programele Operaționale sunt foarte întârziate” și a criticat lentoarea administrativă și lipsa voinței politice din partea autorităților române.

Reamintesc că fondurile de coeziune disponibile pentru România sunt comparabile ca resursă bugetară cu banii aferenți PNRR. Mai mult, dacă luăm în considerare că fondurile de redresare alocate țării noastre cuprind o componentă însemnată, de aproape 16 de miliarde de euro, de împrumuturi, aș tinde să cred că suntem în fața unui deserviciu făcut României prin lentoarea și obscuritatea cu care evoluează negocierile privind Acordul de Parteneriat pentru coeziune. Fondurile regionale de 27 de miliarde de euro ce îi revin României sunt duble față de granturile disponibile prin PNRR. De asemenea, lipsește viziunea integrată de a crea un mix de finanțare din sursele aflate la dispoziție pentru a genera modernizare și prosperitate țării noastre”, a deplâns eurodeputatul român.

Ea a oferit în acest sens exemplul Greciei, o țară care ar putea fi preluată ca model de către România.

“Grecia a fost al treilea stat membru, după Portugalia și Spania, care a primit aprobarea Comisiei Europene și pentru Planul Național de Redresare și Reziliență de aproximativ 30 de miliarde de euro. La finalul lunii iulie, Grecia a devenit primul stat UE care a primit undă verde de la Comisia Europeană privind fondurile de coeziune, iar Atena va beneficia de 21 miliarde de euro până în 2027”, a subliniat aceasta.

În schimb, coaliția de la București a intrat în vacanță fără PNRR aprobat și fără Acord de Parteneriat cu Comisia Europeană privind politica de coeziune. Cine va resimți acest start pierdut? Românii, evident, ei fiind acum nevoiți să mai sufere încă o amânare către modernizare, dezvoltare și prosperitate“, a conchis Corina Crețu.

Așa-numitul “pachet de coeziune” cuprinde obiectivul de cooperare teritorială europeană (Interreg), Fondul european de dezvoltare regională și Fondul de coeziune, precum și Regulamentul privind dispozițiile comune, un set de norme care reglementează fondurile regionale, de coeziune și sociale ale UE în următorii șapte ani.

Toate cele trei regulamente au fost publicate în Jurnalul Oficial al UE la 30 iunie 2021. și au intrat în vigoare în ziua următoare, 1 iulie 2021.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, în căutarea a zece tineri activi, cu viziune europeană și dornici să participe la Evenimentul Tinerilor Europeni de la Strasbourg

Published

on

© Photo Collage (Image source: European Parliament & Renew Europe)

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) este în căutarea a zece tineri activi în comunitatea lor, cu viziune europeană și dornici să participe la Evenimentul Tinerilor Europeni (EYE) de la sediul Parlamentului European din Strasbourg, în toamna acestui an, potrivit unui mesaj pe Facebook.

 

Evenimentul se va desfășura în perioada 8-9 octombrie și este dedicat tinerilor cu vârsta între 16 și 30 ani. Tema EYE de anul acesta este „Viitorul este al nostru”.

Astfel, pentru a putea participa la acest eveniment, eurodeputatul îndeamnă tinerii doritori să scrie un eseu de două pagini sau să realizeze un video de două minute pornind de la ipoteza că reprezintă România la nivel înalt în UE.

Vreau să-mi spui, din această poziție: care sunt cele două proiecte pe care le-ai realiza pentru tineri? EYE este oportunitatea ideală de a interacționa cu persoane tinere din toată Europa, cu experți, activiști și decidenți, în epicentrul democrației europene. Vreau să găsesc zece persoane hotărâte și gata să demonstreze oricui că viitorul aparține tinerilor proactivi și entuziaști!”, transmite Dragoș Pîslaru.

Pentru a vă înscrie, completați acest formular până cel târziu miercuri, 1 septembrie, inclusiv eseul/clipul realizat.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, întâlnire cu membri ai Guvernului pentru discuții despre oportunitățile României de leadership european în industria de îngrijire

Published

on

© Dragos Pîslaru/Facebook

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe) s-a întâlnit vineri, 30 iulie, cu membri ai Guvernului pentru discuții despre oportunitățile României de leadership european în industria de îngrijire, a anunțat acesta într-o postare pe Facebook.

 

„Vineri am avut o altă întâlnire importantă, de data aceasta legată nu de Garanția pentru Copii, ci de altă prioritate din programul de guvernare la care am contribuit și pe care o susțin, inclusiv din Parlamentul European. Este vorba de politica industrială și de modul în care putem susține cu bani europeni industriile viitorului. Am avut o discuție excelentă la Ministerul Economiei cu miniștrii Claudiu Nasui și Ioana Mihăilă și secretarul de stat Valentina Saygo referitor la un domeniu pe care îl consider de mare viitor – industria de îngrijire („care industry”), care are potențialul de a poziționa România ca un lider european în servicii medicale de tratament pentru afecțiuni cronice, gerontologie și geriatrie, paliație etc”, scrie Dragoș Pîslaru.

Acesta explică că Patrimoniul natural balneoclimateric al României, alături de numărul mare de specialiști din domeniu, mare parte lucrând în afara țării, reprezintă o oportunitate enormă de a reinventa turismul clasic într-o industrie de servicii medicale cu valoare adăugată mare, mai ales în contextul evoluției demografice actuale.

„Este interesecția ideală între turismul HORECA și serviciile medicale”, subliniază Pîslaru.

Discuția dintre eurodeputat și membrii cabinetului a vizat și industrii conexe, precum sectorul farma, unde România are, de asemenea, un potențial semnificativ, atât pe latura de producție, cât și pe zona de cercetare-dezvoltare.

Cadrul european al discuției a fost dat de noua strategie industrială a UE, care, pe lângă cele 14 ecosisteme deja prezentate anul trecut, ca urmare a pandemiei a adăugat dimensiunea autonomiei strategice și a reducerii dependenței față de blocurile comerciale concurente, în special față de China.

Ca membru al Comisiei de Industrie a Parlamentului European (ITRE), Dragoș Pîslaru a precizat că încearcă constant să contribuie la viziunea și acțiunea Guvernului în acest domeniu.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu5 hours ago

Fonduri UE 2021-2027: Corina Crețu atenționează că România “a pierdut startul” și solicită Guvernului transparență privind negocierile pentru Acordul de Parteneriat cu Comisia Europeană

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Gestionarea frontierelor externe: Sistemul european de informații și autorizații de călătorie va intra în funcțiune până la sfârșitul lui 2022

U.E.6 hours ago

UE condamnă atacul asupra petrolierului Mercer Street și face apel la ”evitarea oricărei acțiuni dăunătoare pentru pacea în regiune”: Circumstanţele trebuie clarificate

ROMÂNIA8 hours ago

Premierul Florin Cîțu este convins că proiectul cărții electronice de identitate va fi extins la nivel național în termenul stabilit de 18 luni: Viitorul este al digitalizării

INTERNAȚIONAL8 hours ago

SUA au nominalizat Croația pentru a se alătura programului Visa Waiver. Cetățenii din cel mai nou stat membru UE vor putea călători fără vize în Statele Unite

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Antony Blinken, mesaj de condoleanțe către România și Regatul Unit după atacul comis asupra vasului „Mercer Street”: Ne alăturăm aliaților noștri în condamnarea fermă a atacului

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Primii bani pentru implementarea PNRR-urilor statelor membre merg în Belgia, Luxemburg și Portugalia

NATO9 hours ago

NATO își arată solidaritatea față de România și Regatul Unit: Condamnăm cu fermitate recentul atac fatal asupra navei Mercer Street. Aliații rămân îngrijorați față de acțiunile Iranului

U.E.9 hours ago

Eurostat: Germania este principalul producător de înghețată din UE. România produce mai puțină înghețată decât Cehia sau Finlanda

ROMÂNIA10 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE unde prețurile producției industriale au înregistrat o creștere semnificativă în luna iunie

ROMÂNIA1 day ago

Primele 5000 de cărți electronice de identitate vor fi emise de MAI în cadrul unui proiect-pilot din Cluj-Napoca

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI2 weeks ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

Team2Share

Trending