Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European a amânat audierea lui Ioan Mircea Pașcu. România ar putea rămâne fără comisar european până în luna septembrie

Published

on

© Jean-Claude Juncker/ Twitter

Conferința președinților de comisii ale Parlamentului European (CCC) nu i-a audiat miercuri pe Ioan Mircea Pașcu și pe Kadri Simon, candidații propuși de România și de Estonia pentru a deveni comisari europeni interimari pe durata ultimelor luni de mandat ale Comisiei Europene ca urmare a demisiilor Corinei Crețu și lui Andrus Ansip, aleși eurodeputați.

Denumită generic CCC, conferința nu s-a putut reuni întrucât nu a fost legal constituită în condițiile în care Comisia pentru muncă și afaceri sociale a Parlamentului European (EMPL) nu și-a desemnat un președinte în urma respingerii candidaturii eurodeputatei poloneze eurosceptice Beata Szydlo în această funcție.

Audierea celor doi a fost programată să aibă loc la nivelul Conferinței președinților de comisii parlamentare în urma deciziei președintelui Jean-Claude Juncker de a nu le aloca portofolii celor doi comisari desemnați, motivând perioada scurtă până la finalul mandatului actualei Comisii Europene. Totodată, votul pentru învestirea lor în funcție a celor doi nu va mai avea loc, acesta fiind programat inițial pentru joi, la prânz, în urma audierii de miercuri.

Situația a fost explicată și de eurodeputatul Siegfried Mureșan: ”Fără un președinte al Comisiei EMPL, nu se poate constitui conferința președinților. Fără această conferință nu pot fi audiați cei doi comisari propuși și fără audiere nu pot fi votați joi în sesiunea plenară a Parlamentului European, așa cum a fost programat inițial. Iar viitoarea sesiune plenară a Parlamentului European, în care pot fi votați cei doi comisari interimari, va avea loc de abia în septembrie”.

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a trimis pe 12 iulie o scrisoare președintelui Parlamentului European David Sassoli prin care confirmă competențele celor doi candidați din partea României și Estoniei – Ioan Mircea Pașcu și Kadri Simon – pentru a deveni comisari europeni interimari, însă a decis să nu le aloce acestora niciun portofoliu.

Inițial, Jean-Claude Juncker s-a opus numirii unor noi comisari din cauza costurilor pe care le vor determina instalările în funcție a unor comisari europeni, evaluate de Comisia Europeană la 1 milion de euro/ comisar pentru următoarele patru luni.

Într-o scrisoare deopotrivă trimisă Parlamentului European și președinției finlandeze a Consiliului UE, șeful Comisiei Europene a invocat prevederile articolului 246 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene și făcut o propunere legislativă de a nu-i înlocui pentru următoarele patru luni pe cei doi comisari menționați. În egală măsură, a decis transferarea temporară a portofoliilor acestora către vicepreședintele Maros Sefcovic și către comisarul Johannes Hahn.

În schimb, președintele Comisiei Europene a fost nevoit să se conformeze noii situații după ce Consiliul Uniunii Europene a respins propunerea sa ca urmare a opoziției Estoniei și a României.

Procedura avută în vedere de Consiliul Uniunii Europene este stipulată la articolul 246 din Tratatul de Funcționare al UEpotrivit căreia ”Membrul Comisiei care a demisionat sau a decedat este înlocuit pe perioada rămasă până la încheierea mandatului de un nou membru având aceeași cetățenie, numit de Consiliu, de comun acord cu președintele Comisiei, după consultarea Parlamentului European și în conformitate cu criteriile menționate la articolul 17 alineatul (3) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen felicită statele baltice, la 30 de ani de la realizarea ”lanțului libertății”: Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră

Published

on

© European Parliament/ Facebook

Viitorul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, salută gestul impresionant al țărilor baltice, care acum 30 de ani au format ”Lanțul Baltic”, numit și ”Lanțul Libertății” prin care aproximativ 2 milioane de oameni au format un lanț uman de peste 600 de km și au cerut  să le fie respectată libertatea.

”Felcitări statelor baltice! Ce demonstrație minunată ne-au oferit cetățenii Estoniei, Latviei și Lituaniei, care și-au apărat libertatea și viitorul democratic! Estonia, Latvia și Lituania reprezintă cu adevărat valori europene. Astăzi, o Europă întreagă este mândră de curajul și determinarea voastră”.

 

Lanțul Baltic, numit și Lanțul Libertății a fost o demonstrație politică pașnică ce a avut loc la 23 august 1989.

Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice – RSS Estonă, RSS Letonă și RSS Lituaniană, republici ale Uniunii Sovietice.

El a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnaraea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă. Pactul și protocolul său adițional secret au împărțit Europa de Est în sfere de influență și au dus la ocuparea Țărilor Baltice în 1940.

Evenimentul a fost organizat de mișcările baltice pro-independență. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități.

El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. Evenimentul a dat ocazia activiștilor baltici să mediatizeze ocupația sovietică ilegală și să pună problema independenței Țărilor Baltice nu ca chestiune politică, ci ca problemă de morală.

 În șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică ce și-a declarat independența.

Citiți și: Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Citiți și: România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Mesajul Comisiei Europene de Ziua Comemorării Victimelor Tuturor Regimurilor Totalitare și Autoritare: O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi

Published

on

© European Commision/ Twitter

Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmeramns, împreună cu comisarul european, Věra Jourová, au prezentat o declarație comună de Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totatliate și Autoritate: „În fiecare an, la 23 august, comemorăm milioanele de victime ale tuturor regimurilor totalitare”.

”În această zi, în 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică semnau Pactul Ribbentrop-Molotov, deschizând astfel un capitol întunecat din istoria europeană. O perioadă în care cetățenii nici nu erau liberi să ia propriile decizii, nici nu aveau vreun cuvânt de spus pentru a influența deciziile politice. O Europă în care libertatea și democrația nu erau decât un vis. ”

Guvernul rus a decis să publice protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov și  să fie expus de Arhiva Federală odată cu împlinirea a 80 de ani de la semnarea lui la Moscova, la 23 august 1939, într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret.

Citiți și: Moscova a publicat protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov la 80 de ani de la semnare pe fondul diviziunilor din societatea rusă

Tot vineri, 23 august 2019, Miniștrii afacerilor externe din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și România au semnat vineri o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov în care fac apel la guvernele tuturor țărilor europene să ofere atât sprijin moral, cât și material pentru investigațiile în curs ce vizează regimurile totalitare.

Citiți și:România a semnat alături de Estonia, Letonia, Lituania și Polonia o declarație comună la 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov

© Wikipedia

Anul acesta sărbătorim și 30 de ani de la evenimentele din 1989, atunci când cetățenii din Europa Centrală și de Est s-au revoltat și au făcut o breșă în Cortina de Fier, accelerându-i căderea. Acțiunile curajoase ale cetățenilor au readus libertatea și democrația în întreaga Europă. 

Aceste acțiuni au contribuit la depășirea dezbinărilor și la unificarea Europei. Este vorba, așadar, de o moștenire europeană colectivă, pe care cu toții trebuie să o prețuim, să o alimentăm și să o apărăm. 

Din 1939 și până acum au trecut 80 de ani, iar generația care a cunoscut flagelul totalitarismului aproape că nu mai este printre noi; istoria vie se transformă în istorie scrisă.

De aceea trebuie să păstrăm vii aceste amintiri care să inspire și să ghideze noile generații în apărarea drepturilor fundamentale, a statului de drept și a democrației. Aceste valori ne definesc. Suntem uniți în condamnarea fermă a oricărui regim totalitar și autoritar. O Europă liberă nu este un dat, ci o alegere pe care o facem în fiecare zi”, este scris în delcarația Comisiei Europene.

 


Context

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, prin care a fost împărțită Europa Centrală și de Est și care a dus la încălcarea drepturilor fundamentale a zeci de milioane de oameni într-una dintre cele mai întunecate perioade din istoria continentului nostru. Chiar și după sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, mulți europeni au continuat să sufere zeci de ani sub regimuri totalitare.

La 23 august 1989 a avut loc protestul cunoscut sub denumirea „Calea Baltică”, eveniment care a coincis cu comemorarea a 50 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov. Cetățenii din țările baltice au format un lanț uman de 600 de kilometri care a străbătut Estonia, Letonia și Lituania. A fost o demonstrație pașnică prin care cele trei țări și-au unit forțele în lupta pentru libertate.

Anul acesta se împlinesc, de asemenea, 30 de ani de la Picnicul paneuropean, o demonstrație pentru pace care a avut loc la 19 august 1989 în Sopron, un oraș de lângă granița Ungariei cu Austria. Cetățenii s-au adunat în jurul gardului de frontieră pentru a-și manifesta solidaritatea și prietenia în cadrul unui eveniment organizat de autoritățile din ambele țări. Picnicul paneuropean este unul dintre evenimentele din 1989 care au deschis calea către unificare și către căderea Cortinei de Fier. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Eurodeputat și fost primar al orașului Dubrovnik, Dubravka Šuica este propunerea Croației pentru poziția de comisar european

Published

on

© Dubravka Suica Website

Croația a devenit miercuri cel de-al 24-lea stat al Uniunii Europene care a trimis Ursulei von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, propunerea sa de comisar în viitorul executiv european, Dubravka Šuica, fost primar al orașului Dubrovnik și actual membru al Parlamentului European.

Miercuri, prim-ministrul croat Andrej Plenković, a anunțat că o va nominaliza pe europarlamentarul Dubravka Šuica în funcția de viitorul său comisar european, scrie The Parliament Magazine.

Ea este o bună cunoscătoare a unei game largi de teme europene şi sunt sigur că va fi o bună candidată pentru viitoarea Comisie Europeană”, a declarat Plenkovic, citat de agenția de presă croată HINA.

Croația o va nominaliza pe Dubravka Šuica drept comisar în noua Comisie Europeană”, a scris și Šuica, pe contul său de Twitter, distribuind un articol de presă dedicat acestui subiect.

Aceasta face parte din partidul de guvernământ de centru-dreapta din Croația și este în prezent vicepreședinte al grupului Partidului Poporului European din Parlament European. Dubravka Šuica este membru al PE din 2013, anul aderării Croației la UE, și a fost realeasă la alegerile europene din 2014 și din 2019.

Până în prezent, 24 de țări membre ale UE și-au oficializat propunerile de comisar europeanDin cele 24 de propuneri, doisprezece sunt femei, inclusiv Portugalia și România, care au transmis două propuneri, un bărbat și o femeie. Țările care nu și-au nominalizat încă nicio propunere de comisar european pentru mandatul 2019-2024 sunt: Belgia, Franța, Italia și Marea Britanie. În ce privește Marea Britanie, premierul Boris Johnson a anunțat că Londra nu va veni cu nicio propunere dat fiind faptul că Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 octombrie 2019. Potrivit celor mai recente informații, Belgia ar urma să îl nominalizeze pe ministrul de Externe Didier Reynders, în timp ce Franța ar putea să o propună pe Florence Parly, actualul ministru al Apărării. Situația Italiei este mai complicată în condițiile crizei politice care are loc la Roma și în urma demisiei guvernului condus de Giuseppe Conte.

Croația este cea de-a 24-a țară care și-a oficializat propunerea/ propunerile de comisar european, în condițiile în care propunerile Germaniei, Spaniei, Olandei sau Danemarcei au rezultat în urma negocierilor dintre liderii europene, Ursula von der Leyen (Germania) fiind aleasă președintă a Comisiei Europene, iar Josep Borrell (Spania) fiind nominalizat oficial pentru poziția de Înalt Reprezentant și vicepreședinte al Comisiei Europene. În egală măsură, von der Leyen a promis că Frans Timmermans (Olanda) și Margrethe Vestager (Danemarca) vor ocupa poziții de prim-vicepreședinți în noua Comisie Europeană.

Până în prezent și-au mai nominalizat propunerile de comisar următoarele țări: Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), Cipru (Stella Kyriakides), Estonia (Kadri Simson), Ungaria (László Trócsányi), Finlanda (Jutta Urpilainen), Grecia (Margaritis Schinas), Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), Lituania (Virginijus Sinkevičius), Luxemburg (Nicolas Schmit), Malta (Helena Dalli), Polonia (Krzysztof Szczerski), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques), România (Dan Nica sau Rovana Plumb), Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), Slovenia (Janez Lenarcic) și Suedia (Ylva Johansson).

Nouă sunt membri ai Partidului Popular European (PPE- dreapta), inclusiv Ursula von der Leyen: Johannes Hahn (Austria – în exerciţiu), Mariya Gabriel (Bulgaria – în exerciţiu), Stella Kyriakidou (Cipru – nouă), Dubravka Šuica (Croația – nouă), Margaritis Schinas (Grecia – nou), Laszlo Trocsanyi (Ungaria – nou), Phil Hogan (Irlanda – în exerciţiu), Valdis Dombrovskis (Letonia – în exerciţiu).

Alţi nouă fac parte din partide social-democrate (PES): Jutta Urpilainen (Finlanda – nouă), Nicolas Schmit (Luxemburg – nou), Helena Dalli (Malta – nouă), Frans Timmermans (Olanda – în exerciţiu), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques – nouă/ nou), Dan Nica sau Rovana Plumb (România – nou/ nouă), Maros Sefcovic (Slovacia – în exerciţiu), Josep Borrell (Spania – nou), Ylva Johansson (Suedia – nouă).

Vera Jourova (Cehia – în exerciţiu), Margrethe Vestager (Danemarca – în exerciţiu) şi Kadri Simson (Estonia – nouă) sunt membre ale familiei liberale (ALDE).

Candidatul lituanian Virginijus Sinkevicius este afiliat Verzilor, slovenul Janez Lenarcic este independent, iar polonezul Krzysztof Szczerski este membru al partidului Lege şi Justiţie (PiS), aparţinând dreptei eurosceptice din PE – Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending