Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat bugetul UE 2021-2027 în valoare de 1.074,3 miliarde de euro: România va beneficia de peste 47 miliarde de euro din viitorul CFM

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, următorul Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 care se ridică la suma de 1.074,3 miliarde de euro, astfel încât sprijinul UE să poată ajunge la cetățeni de la începutul anului viitor, votul eurodeputaților confirmând acordul Consiliului European. Acordul final dat asupra bugetului UE, care va putea intra astfel în vigoare la 1 ianuarie 2021, urmează unui alt vot dat de Parlamentul European prin care fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept. Voturile Parlamentului European au fost posibile după ce liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la 1o decembrie la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia.

Eurodeputații au negociat suplimentări semnificative pentru programele emblematice ale UE, cum ar fi EU4Health (sănătate), Orizont (cercetare), Erasmus+ (educație) în beneficiul cetățenilor UE S-a convenit asupra unei foi de parcurs obligatorii din punct de vedere juridic care să introducă noi surse de venituri ale UE, informează un comunicat al PE remis CaleaEuropeană.ro.

Miercuri, textul convenit cu Consiliul la 10 noiembrie privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 a fost aprobat cu 548 de voturi pentru, 81 împotrivă și 66 abțineri. Textul convenit cu Consiliul privind Acordul interinstituțional a fost adoptat cu 550 de voturi pentru, 72 împotrivă și 73 abțineri, arată sursa citată.

Din cele 1.074,3 miliarde de euro cuprinse în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, România va beneficia de o alocare de 47,56 miliarde de euro, 28,22 miliarde fiind alocate din fondurile de coeziune și 19,34 miliarde din politica agricolă comună. La acestea, se mai adaugă cele 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro și cele 1,94 miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție justă.

Suplimentări în valoare de 15 miliarde EUR pentru principalele programe ale UE

Această creștere este rezultatul eforturilor de negociere ale Parlamentului de a stimula 10 programe emblematice ale UE în următorii șapte ani pentru a proteja mai bine cetățenii în contextul pandemei de COVID-19, pentru a oferi oportunități generației următoare și pentru a conserva valorile europene. Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează pachetul financiar pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și se asigură că finanțarea cercetării va continua să crească.

– Suma de 11 miliarde EUR va proveni în principal din sumele corespunzătoare amenzilor în domeniul concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea Parlamentului ca banii generați de Uniunea Europeană să rămână în bugetul UE. Aceste 11 miliarde EUR vor crește treptat plafonul global al CFM (stabilit la 1.074,3 miliarde EUR la prețurile din 2018) la 1.085,3 miliarde EUR.

– 4 miliarde EUR vor fi finanțate din realocări și marje în cadrul CFM.

– În plus, 1 miliard EUR va fi rezervat pentru a răspunde oricăror nevoi și crize viitoare și ar putea fi, de asemenea, adăugat la programele emblematice.

Resurse proprii noi

Negociatorii au fost de acord cu principiul conform căruia costurile pe termen mediu și lung ale rambursării datoriei din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor de investiții bine stabilite din CFM și nici nu ar trebui să conducă la contribuții mult mai mari bazate pe VNB din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru a introduce noi resurse proprii care să alimenteze bugetul UE în următorii șapte ani.

Această foaie de parcurs face parte din „Acordul interinstituțional”, un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus față de contribuția adusă începând cu 2021, bazată pe cantitatea de plastic nereciclat a unei țări, foaia de parcurs include o resursă proprie bazată pe ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii), din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Aceasta include, de asemenea, o taxă digitală (începând din 2023) și o resursă proprie bazată pe taxa pe tranzacțiile financiare, precum și o contribuție financiară pe care sectorul corporativ trebuie să o aducă sau o nouă bază fiscală comună a societăților (începând din 2026).

Parlamentul va urmări modul în care sunt cheltuite fondurile de redresare

În ceea ce privește cheltuielile aferente fondurilor de redresare UE (New Generation EU), Parlamentul a asigurat reuniuni periodice între cele trei instituții pentru a evalua execuția fondurilor puse la dispoziție în temeiul articolului 122 din Tratatul UE. Aceste fonduri excepționale, furnizate în afara bugetului obișnuit pentru relansarea economiei puternic afectate de pandemie, vor fi cheltuite în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va verifica orice abatere de la planurile convenite anterior.

Instrumentul de redresare (Next Generation EU) se bazează pe un articol din Tratatul UE (articolul 122) care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Prin urmare, negociatorii PE au insistat și au obținut o nouă procedură, stabilind un „dialog constructiv” între Parlament și Consiliu. După ce Comisia va evalua implicațiile bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122, va începe dialogul dintre Parlament și Consiliu.

Aspecte orizontale: obiective privind biodiversitatea, egalitatea de gen și egalitatea de șanse

Vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătățite de monitorizare cu scopul de a se asigura că cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei. De asemenea, 7,5% din cheltuielile anuale vor fi dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026.

Egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen vor fi acum prioritare în CFM, printr-o evaluare aprofundată a impactului și o monitorizare a programelor în funcție de criterii legate de egalitatea de gen.

Consiliul UE trebuie să aprobe oficial Regulamentul privind CFM și Acordul interinstituțional, după care acestea vor fi publicate în Jurnalul Oficial și vor intra în vigoare de la 1 ianuarie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

La întrevederea cu comisarul european pentru buget, Victor Negrescu a susținut interesele României și a reiterat necesitatea unor fonduri europene mai bine adaptate realităților din teren

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a participat joi, alături de premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu comisarul european pentru bugete, Piotr Serafin, desfășurată în contextul consultărilor privind viitorul buget al Uniunii Europene.

„Am susținut interesele României și am reiterat nevoia de fonduri europene mai accesibile, mai flexibile și adaptate realităților din teren. Guvernul României a insistat asupra continuării sprijinului pentru coeziune, agricultură, educație și dezvoltare locală”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

 

De asemenea, europarlamentarul a reamintit propunerea pe care a inclus-o în raportul său privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență: prelungirea perioadei de implementare pentru proiectele mature, „astfel încât investițiile importante începute să nu fie pierdute”.

„România trebuie să aibă un cuvânt greu de spus în construcția noului buget european. Continuăm să lucrăm, ferm și profesionist, pentru ca fiecare euro din bugetul comun să aibă un impact pozitiv în viața oamenilor”, a subliniat Negrescu.

Citiți și:

Comisarul european pentru buget Piotr Serafin, vizită în România pentru consultări privind viitorul buget pe termen lung al UE

Premierul Ciolacu i-a transmis comisarului european pentru buget că România va avea un rol activ în negocierile bugetului UE post-2027, cu accent pe coeziune și agricultură

La întrevederea cu delegația condusă de comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România va avea un rol activ și constructiv în consultările pentru viitorul Cadru Financiar Multianual post-2027, astfel încât acesta să se materializeze într-o propunere echilibrată, capabilă să răspundă obiectivelor Uniunii Europene și noilor realități politice, economice și de securitate.

„Pentru România, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună prezintă un interes major și în viitorul Cadru Financiar Multianual. Cele două politici sunt și trebuie să rămână instrumente puternice pentru reducerea inegalităților între regiuni, comunități și oameni, pentru stimularea convergenței și creșterea competitivității economiilor noastre”, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria, potrivit unui comunicat remis de Guvern.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Negociatorul-șef al bugetului UE 2028-2034, Siegfried Mureșan, cere creșterea bugetului multianual UE pentru a finanța adecvat apărarea, coeziunea și agricultura

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Raportul privind prioritățile Parlamentului European referitoare la viitorul Buget multianual al Uniunii Europene 2028–2034, coordonat de eurodeputatul Siegfried Mureșan în calitate de negociator-șef al Parlamentului, a fost votat miercuri cu largă majoritate în Comisia pentru bugete a instituției legislative europene, cu aproximativ două treimi din voturi, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Raportul votat astăzi solicită o creștere adecvată a bugetului multianual al Uniunii Europene pentru viitoarea perioadă de programare 2028–2034. Pentru perioada actuală, 2021–2027, acesta însumează 1,3 trilioane de euro. Creșterea este necesară pentru a acoperi noile priorități ale Uniunii Europene, precum apărarea și întărirea economiei, fără a afecta însă prioritățile tradiționale, precum agricultura și coeziunea”, a declarat Mureșan

Europarlamentarul român a evocat contextul geopolitic actual, cu Federația Rusă tot mai agresivă la granițele noastre și cu Statele Unite ale Americii retrăgându-se din rolul de principal partener de securitate, subliniind este clar că trebuie să facem mai mult pentru a ne proteja cetățenii.

Potrivit lui Mureșan, pentru Uniunea Europeană, bugetul multianual a fost și rămâne cel mai bun instrument pentru a gestiona împreună provocările cu care se confruntă

“Agricultura și coeziunea vor rămâne, însă, și ele priorități în viitorul Buget. Sunt domeniile din care România primește cea mai mare parte a fondurilor europene și trebuie finanțate în continuare în mod adecvat”, a mai spus europarlamentarul român.

Astfel, pentru a acoperi atât noile, cât și vechile priorități, Mureșan susține o creștere a bugetului.

“Pentru a acoperi această creștere, este necesar să adoptăm noi resurse proprii ale Uniunii Europene care să asigure transparentizarea și sustenabilitatea surselor de venit. Noul pachet de resurse proprii trebuie să fie unul echitabil pentru toate țările, regiunile și sectoarele economice ale Uniunii Europene”, a declarat Siegfried Mureșan.

“În raportul votat astăzi, respingem, totodată, propunerea Comisiei Europene ca toate fondurile din viitorul cadru financiar să fie alocate prin intermediul unui plan național dedicat fiecărui stat membru. Considerăm că domenii-cheie, precum cercetarea, bursele Erasmus+ sau agricultura, trebuie să aibă programe dedicate de implementare la nivel european pentru a garanta o finanțare adecvată. Sprijinirea Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană este, de asemenea, inclusă pe lista de priorități ale Parlamentului European pentru viitorul buget”, a completat eurodeputatul Siegfried Mureșan.

După votul din Comisia pentru bugete, raportul eurodeputatului Siegfried Mureșan privind prioritățile pentru Bugetul Uniunii Europene va fi adoptat în plenul Parlamentului European în luna mai, înainte ca Comisia Europeană să publice proiectul de buget multianual, în luna iulie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Roberta Metsola se declară “onorată” să primească Premiul Timișoara pentru Valori Europene, salutând susținerea valorilor care ne definesc ca europeni

Published

on

© European Union 2024 - Source: EP

Președinta Parlamentului European Roberta Metsola s-a declarat marți onorată că va primi Premiul Timișoara pentru Valori Europene în numele Parlamentului European, salutând susținerea timișorenilor pentru valorile care “ne definesc ca europeni”.

“Foarte onorată să accept Premiul Timișoara pentru Valori Europene în numele Parlamentului European. Sunt recunoscătoare primarului Dominic Fritz și oamenilor din Timișoara pentru promovarea și susținerea valorilor noastre comune care ne definesc ca europeni. Aștept cu nerăbdare să mă alătur vouă când voi vizita frumoasa Timișoara luna viitoare”, a scris Metsola, pe rețeaua socială X.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, este laureata de anul acesta a Premiului Timișoara pentru Valori Europene, înființat de Municipiul Timișoara, premiul urmând a fi înmânat la Timișoara în cadrul unei ceremonii de gală, care va avea loc în data de 22 mai, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Premiul a fost atribuit de un juriu format din personalități de vârf ale corpului profesional românesc în diverse domenii. În desemnarea Excelenței Sale, juriul apreciază că prin leadership-ul său puternic și viziunea clară asupra unei Europe unite și reziliente, a demonstrat că politica poate fi un instrument de progres și speranță. Într-un moment de provocări majore pentru Europa, Roberta Metsola a avut un rol esențial în mobilizarea sprijinului european pentru Ucraina, promovând măsuri concrete de asistență umanitară și militară, dar și susținând integrarea europeană a Republicii Moldova și a Ucrainei. Juriul este impresionat de poziția fermă a Robertei Metsola de aliat de încredere al României în eforturile de aderare la spațiul Schengen, reafirmând constant că locul țării noastre este alături de celelalte state membre în această zonă de liberă circulație.

Juriul a fost unanim în alegerea președintei Roberta Metsola pentru acest premiu.

Membrii juriului sunt: Iulia Motoc (Haga), judecător al Curții Penale Internaționale; Cristian Măcelaru (Koeln), director muzical al Orchestrei Naționale a Franței; Simona Miculescu (Paris), ambasador, preşedinte al Conferinței generale a UNESCO; Anca Miruna Lăzărescu (München), regizoare și scenaristă; Adriana Babeți (Timișoara), scriitoare și critic literar; și Dominic Fritz, Primarul Timișoarei.

Premiului Timișoara pentru Valori Europene a fost înființat de către Municipiul Timișoara pentru a onora personalități recunoscute pe plan internațional care, cu determinare, curaj și creativitate, promovează sau apără valorile europene în interiorul și în afara Uniunii Europene. Prima laureată a premiului a fost Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, prezentă la Timișoara anul trecut, pentru înmânarea premiului.

Premiul este dotat cu 30.000 Euro din contribuții ale unor companii private; sponsor principal este compania PROFI. Evenimentul este organizat de Municipiul Timișoara prin Visit Timișoara, asociația de promovare a orașului.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
EDUCAȚIE1 hour ago

Prezidențiale 2025: Principalii candidați au semnat “Declarația din Balconul Universității din București pentru păstrarea orientării euroatlantice a României și a valorilor democratice”

ROMÂNIA2 hours ago

România și Banca Mondială continuă colaborarea pentru identificarea celor mai bune soluții de finanțare a sectoarelor strategice ale economiei românești, subliniază Tanczos Barna la Washington

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski cere aliaților o ”presiune puternică asupra Rusiei”, iar Donald Trump critică atacurile asupra Kievului: Vladimir, oprește-te!

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

La întrevederea cu comisarul european pentru buget, Victor Negrescu a susținut interesele României și a reiterat necesitatea unor fonduri europene mai bine adaptate realităților din teren

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Șefa diplomației UE condamnă atacul asupra Kievului: Adevăratul obstacol în calea păcii nu este Ucraina, ci Rusia

SĂNĂTATE4 hours ago

Noi parteneriate româno-coreene în sectorul sănătății, discutate la inițiativa președintelui Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, Alexandru Rogobete

ROMÂNIA4 hours ago

Guvernul aprobă programul național pentru achiziții ecologice. Premierul Marcel Ciolacu: „Va fi un avantaj uriaș pentru firmele românești”

ROMÂNIA4 hours ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE4 hours ago

România primește al 14-lea aviz favorabil pentru aderarea la OCDE, pentru politicile agricole, anunță premierul Ciolacu

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Ilie Bolojan, întâlnire cu comisarul european pentru buget: România susține menținerea alocărilor pentru coeziune și agricultură și prioritizarea fondurilor de apărare pentru statele UE de frontiere

ROMÂNIA4 hours ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO2 days ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA1 week ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO2 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA2 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending