Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat bugetul UE 2021-2027 în valoare de 1.074,3 miliarde de euro: România va beneficia de peste 47 miliarde de euro din viitorul CFM

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Parlamentul European a aprobat miercuri, cu o largă majoritate, următorul Cadru Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2021-2027 care se ridică la suma de 1.074,3 miliarde de euro, astfel încât sprijinul UE să poată ajunge la cetățeni de la începutul anului viitor, votul eurodeputaților confirmând acordul Consiliului European. Acordul final dat asupra bugetului UE, care va putea intra astfel în vigoare la 1 ianuarie 2021, urmează unui alt vot dat de Parlamentul European prin care fondurile europene vor fi condiționate de respectarea statului de drept. Voturile Parlamentului European au fost posibile după ce liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la 1o decembrie la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia.

Eurodeputații au negociat suplimentări semnificative pentru programele emblematice ale UE, cum ar fi EU4Health (sănătate), Orizont (cercetare), Erasmus+ (educație) în beneficiul cetățenilor UE S-a convenit asupra unei foi de parcurs obligatorii din punct de vedere juridic care să introducă noi surse de venituri ale UE, informează un comunicat al PE remis CaleaEuropeană.ro.

Miercuri, textul convenit cu Consiliul la 10 noiembrie privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2021-2027 a fost aprobat cu 548 de voturi pentru, 81 împotrivă și 66 abțineri. Textul convenit cu Consiliul privind Acordul interinstituțional a fost adoptat cu 550 de voturi pentru, 72 împotrivă și 73 abțineri, arată sursa citată.

Din cele 1.074,3 miliarde de euro cuprinse în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, România va beneficia de o alocare de 47,56 miliarde de euro, 28,22 miliarde fiind alocate din fondurile de coeziune și 19,34 miliarde din politica agricolă comună. La acestea, se mai adaugă cele 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro și cele 1,94 miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție justă.

Suplimentări în valoare de 15 miliarde EUR pentru principalele programe ale UE

Această creștere este rezultatul eforturilor de negociere ale Parlamentului de a stimula 10 programe emblematice ale UE în următorii șapte ani pentru a proteja mai bine cetățenii în contextul pandemei de COVID-19, pentru a oferi oportunități generației următoare și pentru a conserva valorile europene. Datorită acestui compromis, în termeni reali, Parlamentul European triplează pachetul financiar pentru EU4Health, asigură echivalentul unui an suplimentar de finanțare pentru Erasmus+ și se asigură că finanțarea cercetării va continua să crească.

– Suma de 11 miliarde EUR va proveni în principal din sumele corespunzătoare amenzilor în domeniul concurenței (pe care întreprinderile trebuie să le plătească atunci când nu respectă normele UE), în conformitate cu solicitarea Parlamentului ca banii generați de Uniunea Europeană să rămână în bugetul UE. Aceste 11 miliarde EUR vor crește treptat plafonul global al CFM (stabilit la 1.074,3 miliarde EUR la prețurile din 2018) la 1.085,3 miliarde EUR.

– 4 miliarde EUR vor fi finanțate din realocări și marje în cadrul CFM.

– În plus, 1 miliard EUR va fi rezervat pentru a răspunde oricăror nevoi și crize viitoare și ar putea fi, de asemenea, adăugat la programele emblematice.

Resurse proprii noi

Negociatorii au fost de acord cu principiul conform căruia costurile pe termen mediu și lung ale rambursării datoriei din fondul de redresare nu ar trebui să fie în detrimentul programelor de investiții bine stabilite din CFM și nici nu ar trebui să conducă la contribuții mult mai mari bazate pe VNB din partea statelor membre. Prin urmare, negociatorii PE au elaborat o foaie de parcurs pentru a introduce noi resurse proprii care să alimenteze bugetul UE în următorii șapte ani.

Această foaie de parcurs face parte din „Acordul interinstituțional”, un text obligatoriu din punct de vedere juridic. În plus față de contribuția adusă începând cu 2021, bazată pe cantitatea de plastic nereciclat a unei țări, foaia de parcurs include o resursă proprie bazată pe ETS (sistemul de comercializare a certificatelor de emisii), din 2023, eventual legată de un mecanism de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon. Aceasta include, de asemenea, o taxă digitală (începând din 2023) și o resursă proprie bazată pe taxa pe tranzacțiile financiare, precum și o contribuție financiară pe care sectorul corporativ trebuie să o aducă sau o nouă bază fiscală comună a societăților (începând din 2026).

Parlamentul va urmări modul în care sunt cheltuite fondurile de redresare

În ceea ce privește cheltuielile aferente fondurilor de redresare UE (New Generation EU), Parlamentul a asigurat reuniuni periodice între cele trei instituții pentru a evalua execuția fondurilor puse la dispoziție în temeiul articolului 122 din Tratatul UE. Aceste fonduri excepționale, furnizate în afara bugetului obișnuit pentru relansarea economiei puternic afectate de pandemie, vor fi cheltuite în mod transparent, iar Parlamentul, împreună cu Consiliul, va verifica orice abatere de la planurile convenite anterior.

Instrumentul de redresare (Next Generation EU) se bazează pe un articol din Tratatul UE (articolul 122) care nu prevede niciun rol pentru Parlamentul European. Prin urmare, negociatorii PE au insistat și au obținut o nouă procedură, stabilind un „dialog constructiv” între Parlament și Consiliu. După ce Comisia va evalua implicațiile bugetare ale oricărui nou act legislativ propus în temeiul articolul 122, va începe dialogul dintre Parlament și Consiliu.

Aspecte orizontale: obiective privind biodiversitatea, egalitatea de gen și egalitatea de șanse

Vor fi puse în aplicare metodologii îmbunătățite de monitorizare cu scopul de a se asigura că cel puțin 30% din totalul cheltuielilor din bugetul Uniunii și din New Generation EU vor sprijini obiectivele în domeniul climei. De asemenea, 7,5% din cheltuielile anuale vor fi dedicate obiectivelor privind biodiversitatea începând cu 2024 și 10 % începând cu 2026.

Egalitatea de gen și integrarea perspectivei de gen vor fi acum prioritare în CFM, printr-o evaluare aprofundată a impactului și o monitorizare a programelor în funcție de criterii legate de egalitatea de gen.

Consiliul UE trebuie să aprobe oficial Regulamentul privind CFM și Acordul interinstituțional, după care acestea vor fi publicate în Jurnalul Oficial și vor intra în vigoare de la 1 ianuarie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputații Daniel Buda și Dan Motreanu cer Ursulei von der Leyen să nu transforme politica de coeziune într-un instrument financiar strict care ar fragmenta UE

Published

on

© colaj foto (European Union 2021/ Source : EP)

Europarlamentarii liberali Daniel Buda și Dan Motreanu au adresat luni o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care și-au exprimat îngrijorările față de posibila transformare a politicii de coeziune post-2027, conform modelului “Mecanismului de Redresare și Reziliență”.

“Transformarea Politicii de Coeziune într-un instrument financiar strict ar afecta semnificativ cooperarea interregională și abordarea teritorială specifică diferitelor regiuni”, avertizează cei doi eurodeputați PNL și membri ai grupului PPE, în scrisoarea menționată.

Buda și Motreanu atenționează că renunțarea la principiile sale sociale și teritoriale ar duce la o Uniune Europeană mai fragmentată, lăsând în urmă comunități întregi care depind de aceste fonduri pentru dezvoltarea lor.

“În calitate de membri ai Comisiei pentru Dezvoltare Regională din Parlamentul European, subliniem necesitatea urgentă de a menține Politica de Coeziune în forma sa actuală. Aceasta nu este doar un instrument financiar, ci un simbol al solidarității europene și al angajamentului față de o creștere economică inclusivă și echitabilă. Fără acest pilon, riscăm să slăbim coeziunea și să generăm inechități mai mari între regiunile europene”, mai transmit eurodeputații liberali.

“Considerăm că menținerea și consolidarea acestei politici este crucială pentru o Europă unită și prosperă, capabilă să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor săi, indiferent de regiunea din care provin”, conchid Daniel Buda și Dan Motreanu.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este un instrument temporar și un element central al NextGenerationEU, planul de 750 de miliarde de euro creat în 2020, în contextul pandemiei de COVID-19, pentru a ajuta Uniunea să iasă mai puternică și mai rezilientă din criza actuală.

Prin intermediul mecanismului, Comisia strânge fonduri împrumutând pe piețele de capital, emițând astfel obligațiuni în numele Uniunii Europene.

Aceste fonduri sunt apoi puse la dispoziția statelor sale membre, pentru a pune în aplicare reforme și investiții.

României îi revin aproximativ 29 de miliarde de euro din acest mecanism, aproape jumătate granturi și jumătate împrumuturi la condiții avantajoase. Însă, Bucureștiul și majoritatea țărilor care sunt beneficiare nete de fonduri europene (primesc mai mult decât contribuie la bugetul UE) consideră politica de coeziune ca fiind principala politică de dezvoltare, alături de politica agricolă comună.

De la aderarea la UE, în 2007, România a beneficiat de peste 90 de miliarde de euro fonduri europene.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Conservatorii eurosceptici își consolidează poziția de a treia grupare politică după ce populiștii din Cehia au părăsit grupul Renew Europe

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Grupul liberal din Parlamentul European, Renew Europe, a confirmat vineri că partidul ceh ANO, formaţiunea fostului premier Andrej Babis, a notificat asupra deciziei sale de a părăsi această grupare parlamentară, care pierde astfel încă şapte europarlamentari şi se îndepărtează de locul trei pe care îl ocupă acum conservatorii eurosceptici.

Este un divorţ care era necesar de mult timp. ANO a ales o cale populistă care este incompatibilă cu valorile şi identitatea noastră“, a spus preşedinta grupului Renew, Valerie Hayer, într-un comunicat remis presei.

În schimb, Babis a motivat plecarea partidului său din grupul Renew prin politica privind migraţia şi mediul pe care doreşte să o promoveze Ursula von der Leyen, preşedinta în funcţie a Comisiei Europene şi favorită pentru a fi reconfirmată în acest post, relatează Politico Europe.

“La alegerile europene am spus că vom lupta contra migraţiei ilegale, că dorim derogare de la interzicerea motoarelor cu combustie internă şi schimbarea fundamentală a Pactului Verde” european, a explicat fostul premier ceh.

Prin pierderea eurodeputaţi cehi, grupul liberal Renew Europe, care deja pierduse 21 de eurodeputaţi faţă de precedenta legislatură, coboară la 74 de mandate în Parlamentul European, faţă de cele 83 ale grupului Conservatorilor şi Reformiştilor, pe care ECR le-a dobândit după cooptarea eurodeputaților AUR din România.

Practic, prin cooptarea AUR, conservatorii au devenit a treia forță politică din Parlamentul European, devansându-i pe liberalii lui Macron. De asemenea, în premieră, euroscepticii și extrema-dreaptă au mai multe mandate decât social-democrații europeni. 

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate aproape finale care îl plasează la 189 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică.

PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate, de ECR cu 83 de mandate și de Renew Europe cu 74 de mandate.

Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii pierd 28 de mandate. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate, deși firavă (399 de mandate față de majoritatea minimă necesară de 361 de mandate într-un Parlament cu 720 de membri), care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte.

În pofida faptului că între ECR și grupul de extremă-dreapta Identitate și Democrație (ID), care are 58 de mandate, există incompatibilități ideologice, ambele grupări politice însumează 141 de mandate, cu cinci mai multe decât al doilea grup politic din Parlamentul European, social-democrații europeni, fiind o premieră la nivelul legislativului european.

Această evoluție apare la două zile distanță după ce liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord pentru personalitățile care să fie numite în funcțiile de conducere ale instituțiilor UE, cu principalele familii politice – PPE, S&D și Renew Europe – încercând prin negociatorii lor la nivelul șefilor de stat sau de guvern să o izoleze pe premierul italian Giorgia Meloni.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au întrunit luni la Bruxelles pentru un prim summit post-electoral pentru a discuta calea de urmat și a pregăti deciziile privind cine va conduce destinele instituțiilor UE până în 2029. Aceștia au convenit că discuțiile vor continua la summitul de vară al Consiliului European, care va avea loc pe 27-28 iunie la Bruxelles.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Conservatorii au devenit a treia forță politică din Parlamentul European după cooptarea AUR, devansându-i pe liberalii lui Macron. În premieră, euroscepticii și extrema-dreaptă au mai multe mandate decât social-democrații europeni

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din Parlamentul European (ECR), a cărui principala forță politică este partidul premierului italian Giorgia Meloni, a devenit a treia grupare politică ca mărime din legislativul european, devansând grupul liberal Renew Europe, arată cele mai recente proiecții oficiale pe baza migrării politice a eurodeputaților nou aleși și care nu făceau parte anterior din PE.

Aflat în urmă cu câteva zile la 78 de mandate, față de cele 80 de mandate ale Renew Europe, grupul ECR a mai cooptat cinci noi europarlamentari, extinzându-se astfel la 83 de mandate în PE. Cei cinci eurodeputați provin de la formațiunea AUR din România, care a câștigat șase mandate, însă candidatul cap de listă al AUR era deja membru al ECR.

© European Parliament

Din cei 83 de membri ai ECR, 24 provin din partidul Frații Italiei al Giorgiei Meloni, iar 20 din Partidul Lege și Justiție din Polonia, aflat la guvernare între 2015-2023 și înlăturat de la putere după victoria lui Donald Tusk în alegerile naționale de anul trecut.

Nu este pentru prima dată când ECR este a treia forță politică din hemiciclu, acest lucru întâmplându-se și în mandatul 2014-2019, când Marea Britanie încă era stat membru al UE, iar eurodeputații conservatori britanici jucau un rol decisiv.

Principala diferență față de acum un deceniu este că alcătuirea unei majorități în Parlamentul European nu mai este posibilă printr-o coaliție a celor două forțe politice dominante pro-europene – PPE de centru-dreapta și S&D de centru-stânga, fiind necesară cooptarea unei a treia forțe politice, așa cum s-a întâmplat în 2019 cu Renew Europe.

Partidul Popular European de centru-dreapta este câștigătorul alegerilor europene cu rezultate aproape finale care îl plasează la 190 de mandate, reconfirmându-și statutul de prima forță politică.

PPE este urmat la mare distanță de grupul Socialiștilor și Democraților Europeni, cu 136 de mandate, de ECR cu 83 de mandate și de Renew Europe cu 80 de mandate.

Ambele formațiuni pro-europene cu care PPE formează tradițional majorități au obținut la aceste alegeri mai puține mandate în PE decât în 2019. Față de precedentele alegeri europene, popularii câştigă 14 mandate, social-democraţii pierd trei, iar liberalii pierd 22 de mandate. Cu toate acestea, cele trei grupări europarlamentare pro-europene pot alcătui în continuare o majoritate (406 de mandate față de majoritatea minimă necesară de 361 de mandate într-un Parlament cu 720 de membri) care să echivaleze și cu un “cordon sanitar” în fața extremei-drepte.

În pofida faptului că între ECR și grupul de extremă-dreapta Identitate și Democrație (ID), care are 58 de mandate, există incompatibilități ideologice, ambele grupări politice însumează 141 de mandate, cu cinci mai multe decât al doilea grup politic din Parlamentul European, social-democrații europeni, fiind o premieră la nivelul legislativului european.

Această evoluție apare la două zile distanță după ce liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord pentru personalitățile care să fie numite în funcțiile de conducere ale instituțiilor UE, cu principalele familii politice – PPE, S&D și Renew Europe – încercând prin negociatorii lor la nivelul șefilor de stat sau de guvern să o izoleze pe premierul italian Giorgia Meloni.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au întrunit luni la Bruxelles pentru un prim summit post-electoral pentru a discuta calea de urmat și a pregăti deciziile privind cine va conduce destinele instituțiilor UE până în 2029. Aceștia au convenit că discuțiile vor continua la summitul de vară al Consiliului European, care va avea loc pe 27-28 iunie la Bruxelles.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI43 mins ago

Eurodeputații Daniel Buda și Dan Motreanu cer Ursulei von der Leyen să nu transforme politica de coeziune într-un instrument financiar strict care ar fragmenta UE

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Premierul Dorin Recean conduce delegația R. Moldova la prima Conferință Interguvernamentală cu UE, unde vor fi lansate negocierile de aderare

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Eurobarometru: 74% dintre europeni consideră că UE este mai eficientă în apărarea intereselor comerciale ale statelor membre decât dacă acestea ar acționa pe cont propriu

ROMÂNIA6 hours ago

România primește peste 1 miliard de euro prin Fondul de Modernizare al UE pentru producția de energie electrică din surse regenerabile

U.E.6 hours ago

Alegeri Franța: Liderul extremei-drepte, Jordan Bardella, promite că va menține sprijinul pentru Ucraina și consideră “Rusia o amenințare pentru Franța și Europa”

CONSILIUL UE7 hours ago

Șase persoane au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE pentru activități cibernetice malițioase împotriva statelor membre și a Ucrainei

U.E.8 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

U.E.8 hours ago

Reglementările Apple privind App Store încalcă Regulamentul privind piețele digitale, este concluzia preliminară a Comisiei Europene, care deschide o nouă anchetă de neconformitate împotriva companiei

U.E.9 hours ago

UE trage un nou semnal de alarmă privind situația umanitară critică din Gaza și cere „măsuri urgente” pentru a evita prăbușirea operațiunilor de furnizare a asistenței

CONSILIUL UE9 hours ago

UE dă o nouă lovitură regimului lui Putin și adoptă un nou pachet de sancțiuni care vizează sectoare importante pentru economia rusă. Alte 116 persoane și entități au fost incluse pe lista măsurilor punitive

U.E.8 hours ago

Borrell avertizează guvernul din Georgia privind perspectivele europene: „Ușa pentru aderare este deschisă, dar se poate închide rapid”

NATO3 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO3 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA6 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA1 week ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G72 weeks ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

Trending