Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat “condiționalitatea statului de drept” pentru accesarea fondurilor europene. Mecanismul va fi aplicat de la 1 ianuarie 2021

Published

on

Guvernele statelor membre ale Uniunii Europene care încalcă statul de drept riscă să piardă accesul la fondurile UE, au decis miercuri membrii Parlamentului European, care au aprobat regulamentul menit să protejeze fondurile UE împotriva utilizării abuzive de către guvernele UE care încalcă principiile statului de drept, mecanismul urmând să fie aplicat de la 1 ianuarie 2021.

Prin noul regulament, plățile din bugetul UE pot fi blocate pentru țările în care încălcările constatate ale statului de drept compromit gestionarea fondurilor europene, iar în același timp UE se asigură că beneficiarii finali nu vor fi afectați, informează Parlamentul European într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Votul Parlamentului European a fost posibil după ce președinția germană a Consiliului UE a negociat un compromis cu Ungaria și cu Polonia, țări care își exprimaseră anterior dreptul de veto. Astfel, concluziile adoptate de liderii europeni la summitul Consiliului European din 10-11 decembrie în baza compromisului identificat de Germania subliniază că aplicarea mecanismului de condiționalitate va fi “obiectivă, echitabilă și imparțială” și va asigura un “proces non-discriminatoriu și bazat pe tratament egal între statele membre”. Potrivit declarației negociate de președinția germană, nu va fi luată nicio hotărâre de blocare a fondurilor înainte ca CJUE (Curtea de Justiţie a UE) să se pronunţe în cazul în care o ţară decide să conteste reglementare în cauză.

„Am reușit. Acum este lege. Nicio declarație unilaterală nu poate schimba acest fapt. Regimul condiționalității ne va permite să examinăm planurile suspecte de aplicare a fondurilor UE împotriva valorilor UE”, a declarat coraportorul Petri Sarvamaa (PPE, Finlanda).

„Din partea Parlamentului, ne-am asigurat că toate aspectele necesare au fost incluse în regulament și că textul rămâne intact. Așteptăm ca Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să înceapă în mod independent punerea în aplicare a acestui regulament de la 1 ianuarie 2021. Europenii așteaptă acest lucru”, a adăugat acesta.

„UE nu este o instituție à la carte, unde vă puteți păstra drepturile, dar nu vă îndepliniți obligațiile. Este o comunitate bazată pe valori comune pe care statele membre și cetățenii trebuie să le susțină. Mecanismul care leagă bugetul UE de respectarea statului de drept, adoptat astăzi, reprezintă o realizare majoră pentru Parlament”, a declarat coraportorul Eider Gardiazabal Rubial (S&D, Spania).

„Parlamentul European s-a asigurat că sancțiunile bugetare în temeiul acestui regulament vizează în mod direct infractorii, și nu beneficiarii finali. Studenții, cercetătorii, întreprinderile și ONG-urile nu vor fi afectați, pentru că am introdus o plasă de siguranță pentru a-i proteja”, a conchis aceasta.

Cum va funcționa?

După ce va stabili existența unei încălcări a statului de drept, Comisia va propune ca mecanismul de condiționalitate să fie declanșat împotriva guvernului din stault membru respectiv. Ulterior, Comisia va propune fie să fie reduse, fie să fie înghețate plățile din bugetul UE către țara respectivă.

Consiliul va avea apoi la dispoziție o lună pentru a vota măsurile propuse (sau trei luni în cazuri excepționale), prin majoritate calificată.

Eurodeputații au reușit să reducă la maximum (de la 12-13 luni la 7-9 luni) perioada în care instituțiile UE vor trebui să adopte măsuri împotriva unui stat membru, în cazul în care sunt identificate riscuri de încălcare a statului de drept.

Legislația se va aplica încălcărilor individuale sau sistemice

Datorită Parlamentului, noua lege nu se aplică numai atunci când fondurile UE sunt utilizate în mod abuziv în mod direct, cum ar fi cazurile de corupție sau fraudă. Aceasta se va aplica, de asemenea, încălcărilor sistemice ale valorilor fundamentale pe care toate statele membre trebuie să le respecte, cum ar fi democrația sau independența sistemului judiciar, atunci când aceste încălcări afectează — sau riscă să afecteze — gestionarea fondurilor UE.

În cadrul negocierilor, eurodeputații au reușit, de asemenea, să asigure o dispoziție specifică care să clarifice posibilul domeniu de aplicare al încălcărilor statului de drept, enumerând exemple de cazuri, cum ar fi amenințările la adresa independenței sistemului judiciar, incapacitatea de a corecta deciziile arbitrare/ilegale și limitarea căilor de atac.

Beneficiarii finali vor fi protejați

Pentru a se asigura că beneficiarii finali care depind de sprijinul UE — cum ar fi studenții, fermierii sau ONG-urile — nu sunt sancționați pentru acțiunile guvernelor lor, aceștia vor putea depune o plângere către Comisie prin intermediul unei platforme web, care îi va ajuta să se asigure că primesc sumele prevăzute. Comisia va putea, de asemenea, să efectueze o corecție financiară prin reducerea următoarei tranșe a sprijinului UE pentru țara în cauză.

Următorii pași

Votat astăzi de Parlament, noul regulament se aplică tuturor fondurilor UE care fac obiectul gestiunii partajate începând cu 1 ianuarie 2021.

De asemenea, Parlamentul va vota o rezoluție cu recomandări adresate Consiliului și Comisiei în vederea aplicării regulamentului privind condiționalitatea — a se vedea aici proiectul de rezoluție.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații pun presiune pe Ursula von der Leyen și îi cer acesteia să anuleze o numire controversată într-un post de rang înalt în Comisia Europeană și să reia procesul de selecție într-un mod transparent

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Mai mult de jumătate dintre membrii Parlamentului European i-au solicitat joi președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să revină asupra deciziei de a alege un aliat politic pentru un post profitabil în instituția pe care o conduce, informează Politico Europe.

Reunit într-o sesiune plenară de două zile, Parlamentul European a votat cu 382 de voturi pentru și 144 de voturi împotrivă în favoarea unui un amendament prin care i se cere lui von der Leyen să reia procedura de selecție pentru post, după ce aceasta i-a acordat rolul foarte bine plătit de reprezentant al întreprinderilor mici și mijlocii deputatului european Markus Pieper, care provine din același partid conservator german din care face parte și președinta executivului european.

El a semnat contractul la 31 martie, în ciuda faptului că alți doi candidați preselectați pentru acest post, amândoi femei, ar fi obținut note mai mari la probe în timpul procesului de selecție.

Citiți și: Mai mulți comisari europeni și eurodeputați îi cer Ursulei von der Leyen explicații după o numire controversată. Cazul apare după ce Parchetul European a preluat ancheta asupra ”Pfizergate”

Acest scandal vine după ce procurori europeni au demarat procedurile de investigare a acuzațiilor de infracțiuni în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, informează Politico Europe.

Parlamentarul german Daniel Freund, de la Verzi, a propus amendamentul – la un raport bugetar, care a fost sprijinit de colegii Verzi, de doi politicieni din grupul Socialiștilor și Democraților și de trei parlamentari de la Renew.

Amendamentul a venit după ce Comisia nu a reușit să răspundă la o întrebare parlamentară privind modul în care Pieper a fost selectat în detrimentul celor două femei concurente.

Textul propus de Freund solicită Comisiei să anuleze numirea lui Pieper și să inițieze ”un proces cu adevărat transparent și deschis pentru selectarea reprezentantului UE pentru IMM-uri”.

Deși votul nu are niciun efect juridic obligatoriu, este posibil să o pună într-o situație jenantă pe von der Leyen, după ce aceasta a respins criticile comisarilor în cadrul unei reuniuni de miercuri.

Înainte de aceasta, într-un semn că politica începe să se amestece în activitățile executivului european înainte de alegerile din 6-9 iunie, patru comisari de rang înalt au cerut răspunsuri privind transparența numirii, într-o scrisoare datată 8 aprilie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat noi reforme pentru o piață UE a gazelor și energiei electrice mai sustenabilă și rezilientă

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Parlamentul European, reunit în mini-sesiune plenară la Strasbourg, a adoptat reforme pentru o piață UE a gazelor și energiei electrice mai sustenabilă și rezilientă. 

Noua directivă și noul regulament privind piețele gazelor și hidrogenului vizează decarbonizarea sectorului energetic al UE, consolidând producția și integrarea gazelor din surse regenerabile și a hidrogenului. De asemenea, reforma adoptată joi va face piața energiei electrice din UE mai stabilă, mai accesibilă și mai sustenabilă.

Aceste măsuri sunt menite să asigure aprovizionarea cu energie, perturbată de tensiunile geopolitice, în special de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, și să abordeze schimbările climatice. În negocierile cu Consiliul privind directiva, deputații s-au concentrat pe asigurarea unor dispoziții privind transparența, drepturile consumatorilor și sprijinul pentru persoanele expuse riscului de sărăcie energetică. Plenul a adoptat directiva cu 425 voturi pentru, 64 împotrivă și 100 de abțineri.

Noul regulament, adoptat cu 447 voturi pentru, 90 împotrivă și 54 abțineri, va consolida mecanismele de stabilire a prețurilor echitabile și de aprovizionare stabilă cu energie și va permite statelor membre să limiteze importurile de gaze din Rusia și Belarus. Legislația va introduce un sistem comun de achiziții de gaze pentru a evita concurența între statele membre și un proiect-pilot de consolidare a pieței de hidrogen a UE pentru o perioadă de cinci ani.

Regulamentul se concentrează, de asemenea, pe creșterea investițiilor în infrastructura de hidrogen, în special în regiunile carbonifere, promovând tranziția către surse de energie sustenabile, cum ar fi biometanul și hidrogenul cu emisii scăzute de dioxid de carbon.

Măsurile privind piața energetică (un regulament și o directivă), deja convenite cu Consiliul, au fost adoptate cu 433 voturi pentru, 104 împotrivă și 13 abțineri, și respectiv 473 voturi pentru, 80 împotrivă și 27 abțineri și sunt menite să protejeze consumatorii împotriva prețurilor volatile. Eurodeputații s-au asigurat că aceștia vor putea avea acces la contracte cu preț fix sau cu prețuri dinamice și că vor primi informații importante cu privire la opțiunile pe care le aleg. Furnizorilor nu li se va permite să modifice unilateral termenii unui contract.

Eurodeputații au asigurat, de asemenea, că țările UE pot interzice furnizorilor să întrerupă aprovizionarea cu energie electrică pentru clienții vulnerabili, inclusiv în timpul disputelor dintre furnizori și clienți.

Legislația prevede așa-numitele „contracte pentru diferență” sau scheme echivalente cu aceleași efecte, pentru a încuraja investițiile în energie. Într-un contract pentru diferență, o autoritate publică compensează producătorii de energie în cazul în care prețurile de pe piață scad prea mult, dar colectează plăți de la aceștia în cazul în care prețurile sunt prea mari. Utilizarea contractelor pentru diferență va fi permisă în toate investițiile noi în producția de energie electrică, fie din surse regenerabile, fie din energie nucleară.

Textul stabilește un mecanism de declarare a unei crize a prețurilor energiei electrice. În cazul existenței unor prețuri foarte ridicate și în anumite condiții, UE poate declara o criză regională sau la nivelul UE a prețurilor energiei electrice, permițând statelor membre să ia măsuri temporare pentru a stabili prețurile la energie electrică pentru IMM-uri și marii consumatori industriali de energie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European și-a adoptat poziția privind revizuirea legislației farmaceutice a UE, solicitând stimularea inovării și accesul la medicamente

Published

on

© CaleaEuropeana/ Zaim Diana

Deputații europeni au adoptat miercuri propunerile lor de revizuire a legislației farmaceutice a UE, pentru a promova inovarea și a spori securitatea aprovizionării cu medicamente și accesul și accesibilitatea la acestea.

Pachetul legislativ, care acoperă medicamentele de uz uman, constă într-o nouă directivă (adoptată cu 495 de voturi pentru, 57 împotrivă și 45 de abțineri) și un regulament (adoptat cu 488 de voturi pentru, 67 împotrivă și 34 de abțineri).

Stimulente pentru inovare

Deputații europeni doresc să introducă o perioadă minimă de protecție a datelor de reglementare (în timpul căreia alte companii nu pot avea acces la datele produselor) de șapte ani și jumătate, pe lângă cei doi ani de protecție a pieței (în timpul cărora produsele generice, hibride sau biosimilare nu pot fi vândute), după o autorizație de introducere pe piață.

Companiile farmaceutice ar fi eligibile pentru perioade suplimentare de protecție a datelor dacă produsul lor special răspunde unei nevoi medicale nesatisfăcute (+12 luni), dacă se efectuează studii clinice comparative asupra produsului (+6 luni) și dacă o parte semnificativă a cercetării și dezvoltării produsului are loc în UE și cel puțin parțial în colaborare cu entități de cercetare din UE (+6 luni). Deputații europeni doresc, de asemenea, un plafon pentru perioada combinată de protecție a datelor de opt ani și jumătate.

O prelungire unică (+12 luni) a perioadei de protecție a pieței de doi ani ar putea fi acordată dacă compania obține autorizația de introducere pe piață pentru o indicație terapeutică suplimentară care oferă beneficii clinice semnificative în comparație cu terapiile existente.

Medicamentele orfane (medicamente dezvoltate pentru tratarea bolilor rare) ar putea beneficia de până la 11 ani de exclusivitate pe piață dacă răspund unei “nevoi medicale mari nesatisfăcute”.

Combaterea rezistenței antimicrobiene (AMR)

Pentru a stimula cercetarea și dezvoltarea de noi antimicrobiene, deputații europeni doresc să introducă recompense pentru intrarea pe piață și scheme de recompensare a plăților de etapă (de exemplu, sprijin financiar în stadiul incipient atunci când anumite obiective de cercetare și dezvoltare sunt atinse înainte de aprobarea pieței). Acestea ar fi completate de o schemă de model de abonament prin intermediul unor acorduri voluntare de achiziții comune, pentru a încuraja investițiile în antimicrobiene.

Aceștia susțin introducerea unui “voucher transferabil de exclusivitate a datelor” pentru antimicrobienele prioritare, care să ofere maximum 12 luni suplimentare de protecție a datelor pentru un produs autorizat. Voucherul nu ar putea fi utilizat pentru un produs care a beneficiat deja de o protecție maximă a datelor de reglementare și ar fi transferabil o singură dată unui alt titular de autorizație de introducere pe piață.

Raportorul pentru directivă, Pernille Weiss (PPE, Danemarca), a declarat că “revizuirea legislației farmaceutice a UE este vitală pentru pacienți, industrie și societate”.

“Votul reprezintă un pas înainte în direcția furnizării instrumentelor necesare pentru a face față provocărilor actuale și viitoare din domeniul sănătății, în special în ceea ce privește atractivitatea pieței noastre și accesul la medicamente în toate țările UE. Sperăm că Consiliul ia act de ambiția și angajamentul nostru de a crea un cadru legislativ solid, pregătind terenul pentru negocieri eficiente”, a subliniat ea.

Raportorul pentru regulament, Tiemo Wölken (S&D, Germania),  a indicat că “această revizuire deschide calea către abordarea unor provocări critice, cum ar fi penuria de medicamente și rezistența antimicrobiană.

“Ne consolidăm infrastructura de asistență medicală și ne sporim rezistența colectivă în fața viitoarelor crize din domeniul sănătății – o etapă importantă în demersul nostru pentru o asistență medicală mai echitabilă și mai accesibilă pentru toți europenii. Măsurile care îmbunătățesc accesul la medicamente, stimulând în același timp domeniile în care există nevoi medicale nesatisfăcute, sunt părți esențiale ale acestei reforme”, a adăugat el.


Citiți și

Realitatea pacientului din România. 918 zile de așteptare pentru a beneficia de un medicament inovativ (Studiu W.A.I.T 2022)

Accesul românilor la medicamentele inovative nu este opțional. Revizuirea legislației UE în domeniul farmaceutic, o nouă oportunitate pentru România


Dosarul va fi urmărit de noul Parlament după alegerile europene din 6-9 iunie.

La 26 aprilie 2023, Comisia a prezentat un “pachet farmaceutic” pentru a revizui legislația farmaceutică a UE. Acesta include propuneri pentru o nouă directivă și un nou regulament, care au ca scop să facă medicamentele mai disponibile, mai accesibile și mai accesibile, sprijinind în același timp competitivitatea și atractivitatea industriei farmaceutice din UE, cu standarde de mediu mai ridicate.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL10 hours ago

Volodimir Zelenski cere ”lumii libere” un ”răspuns unit și hotărât” împotriva Iranului și Rusiei pentru a ”preveni răspândirea terorii în întreaga lume”

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Germania va furniza Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot suplimentar, în contextul ”intensificării atacurilor aeriene ruse”

NATO11 hours ago

NATO ”condamnă” atacul Iranului asupra Israelului și ”îndeamnă la reținere”: ”Este esenţial ca actualul conflict din Orientul Mijlociu să nu devină incontrolabil”

CHINA12 hours ago

Cancelarul german Olaf Scholz a început o vizită de trei zile în China, pe fondul tensiunilor economice și războiului rus din Ucraina

ROMÂNIA13 hours ago

România a absorbit 97% din fondurile alocate în cadrul Politicii de Coeziune 2014-2020, anunță ministrul Adrian Câciu: Țara noastră a primit până în acest moment 23,2 miliarde de euro

G714 hours ago

UE condamnă ferm atacul Iranului asupra Israelului și cere evitarea escaladării situației în regiune. Liderii G7 se reunesc prin videoconferință

ROMÂNIA16 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu: Suntem pe deplin solidari cu poporul israelian în fața atacului Iranului. Condamnăm cu fermitate acest atac

ROMÂNIA16 hours ago

România este alături de Israel în fața atacului Iranului, subliniază președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Facem apel la evitarea escaladării situației de securitate din regiune deja extrem de dificilă

ROMÂNIA16 hours ago

Președintele Klaus Iohannis: România condamnă cu fermitate atacul Iranului împotriva Israelului. Facem apel la evitarea unei noi escaladări în regiune

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Joe Biden condamnă ”în cei mai fermi termeni” atacul Iranului asupra Israelului și îl asigură pe Netanyahu de sprijinul de ”neclintit” al SUA față de securitatea Israelului

NATO3 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN4 days ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

NATO5 days ago

“România – NATO, 20 ani”. Premierul Marcel Ciolacu: Ancorată ireversibil în comunitatea euro-atlantică, România este o ancoră strategică a NATO pe flancul estic

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că institutele de la Fundeni reprezintă priorități pentru investițiile în sănătate: Nu putem face sănătate performantă în clădiri de 65 de ani

ALEGERI EUROPENE 20241 week ago

Ciolacu, întâlnire cu Scholz la Palatul Victoria: România mizează pe susținerea Germaniei pentru aderarea completă la Schengen și dezvoltarea economiei

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la depunerea listei alianței PSD-PNL la europarlamentare: Venim cu o ofertă europeană de stabilitate și de construcție

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Bogdan Ivan: Prin mințile geniale ale tinerilor cercetători, Romania devine una din cele mai importante țări din regiune și chiar un potențial hub pentru tehnologii emergente, cercetare și inovare

NATO2 weeks ago

Un discurs cât pentru istoria de 75 ani a NATO. Stoltenberg: Europa are nevoie de SUA pentru securitatea sa. Influența aliaților europeni multiplică puterea Americii

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Klaus Iohannis: Viitoarea agendă strategică UE trebuie să se concentreze pe “consolidarea construcţiei europene” privind securitatea, apărarea și extinderea Uniunii

NATO2 weeks ago

Klaus Iohannis apreciază că șansele sale la șefia NATO sunt “rezonabile”: Nu intenţionez nici să mă retrag, nici să negociez altceva

Trending