Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat controversata reformă a directivei drepturilor de autor, un dosar sensibil negociat și încheiat cu președinția României la Consiliul UE

Published

on

©️ European Parliament

Parlamentul European a votat marți, în sesiune plenară, o reformă controversată a regulilor privind drepturile de autor în epoca internetului, după un acord negociat mai mulți ani și finalizat în timpul tratativelor recente dintre co-legislativul european și președinția română a Consiliului UE.

Potrivit Politico Europe, Parlamentul European a adoptat propunerea cu 348 voturi pentru, 274 împotrivă, iar propunerile de înlăturare a așa-numitului articol 13 nu au fost supuse la vot.

Articolul 13 responsabilizează marile plaftorme digitale, în principal GAFA, adică Google, Amazon, Facebook şi Apple, să filtreze conţinutul încărcat de utilizatori şi să-l elimine în cazul identificării unor încălcări ale drepturilor de autor.

Negocierea propunerii de directivă privind dreptul de autor în Piața Unică Digitală a durat aproape trei ani, timp în care instituțiile europene au fost sub presiunea unui lobby intens din partea editurilor, industriilor culturale, marilor giganți IT și a activiștilor în domeniul drepturilor digitale.

Ce prevede acordul votat?

În cadrul înțelegerii finale, giganții americani tehnologici precum Google vor trebui să negocieze acorduri de licențiere cu deținătorii de drepturi – cum ar fi companiile de înregistrări, societățile de gestiune colectivă și companiile media – pentru a-și publica conținutul pe YouTube și Google News și să scaneze platforma de distribuire a videoclipurilor pentru a elimina conținutul protejat prin dreptul de autor care intră sub incidența acestor oferte.

Textul are nevoie acum de o aprobare oficială de către miniștrii europeni și va trebui să fie transpus în legislația națională de către țările UE.

Ce a propus Comisia Europeană în 2016

Directiva a fost propusă inițial de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016 și are ca obiectiv principal modernizarea sistemului drepturilor de autor în epoca revoluției digitale.

Reforma vizează stimularea platformelor de Internet, precum Youtube, pentru a plăti mai bine creatorii de conținuturi, dar și crearea unui nou „drept conex” pentru editorii de presă care să permită agenţiilor de presă şi ziarelor să fie de asemenea mai bine plătite pentru a retransmite pe Internet producțiile lor editoriale.

Parlamentul European a votat asupra acestei reforme în septembrie 2018

În septembrie 2018, Parlamentul European a votat asupra reformei drepturilor de autor, proiect ce a stârnit numeroase controverse și dispute cu giganții Internetului și cu aparătorii drepturilor utilizatorilor de Internet.

La acel moment, două articole au fost dezbătute intens: 11 şi 13. Articolul 11 nu permite citarea sau crearea de legături la conţinut fără acordul autorului şi poate obliga giganţi IT precum Facebook şi Google să plătească pentru fragmentele de ştiri difuzate. Articolul 13 responsabilizează marile plaftorme digitale, în principal GAFA, adică Google, Amazon, Facebook şi Apple, să filtreze conţinutul încărcat de utilizatori şi să-l elimine în cazul identificării unor încălcări ale drepturilor de autor.

Tratativele vor avea loc în cadrul procedurii de „trilog” , înainte de a se conveni asupra unui text comun care va trebui apoi să fie supus din nou votului Parlamentului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președintele Parlamentului European: Viitoarea Comisie Europeană ar putea fi instalată la 1 decembrie. România, Ungaria și Franța trebuie să propună noi comisari

Published

on

© European Parliament

Preluarea de către viitoarea Comisie Europeană a atribuțiilor sale la 1 noiembrie este ”probabil imposibilă”, acest lucru urmând să se amâne cu treizeci de zile, până la 1 decembrie, a afirmat sâmbătă președintele Parlamentului European, David Sassoli, în ceea ce reprezintă prima voce oficială care confirmă un scenariu prefigurat în urma respingerii comisarilor desemnați din partea Franței, României și Ungariei.

“Parlamentul este implicat într-un mecanism transparent. În prezent, trei alţi comisari trebuie să fie propuşi de România, Ungaria şi Franţa şi vom începe în Parlament analiza candidaturilor lor”, a explicat Sassoli, citat de agenţiile de presă italiene, în timpul unei reuniuni la Cernobbio, în nordul Italiei.

Cred că nu va fi probabil posibil să respectăm data de 1 noiembrie, vom ajunge la 1 decembrie“, a adăugat el, citat de AFP și Agerpres.

Conform programului anunțat, votul de învestitură pentru noua Comisie Europeană este programat la 23 octombrie, în cadrul unei sesiuni plenare a Parlamentului European. Conform agendei oficiale a legislativului european, următoare sesiune plenară la care Comisia von der Leyen ar putea fi supusă votului are loc în perioada 25-28 noiembrie.

Sassoli a făcut aceste declarații în contextul în care Parlamentul European a încheiat săptămâna trecută procesul de audieri ale comisarilor europeni nominalizați de către țările UE și desemnați de președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să se ocupe de portofoliile alocate. 

Audierile în comisiile de specialitate din Parlamentul European s-au desfășurat pentru 24 de comisari desemnaţi, după ce candidații inițiali din partea României și a Ungariei, Rovana Plumb și László Trócsányi, au fost declarați incompatibili de Comisia pentru afaceri juridice a legislativului european din cauza unor potențiale conflicte de interese ce proveneau din declarațiile lor de avere.

Din cei 24 de comisari desemnați, 22 de candidați au fost aprobați după audieri, pentru candidatul din partea Poloniei a fost nevoie de o nouă audiere pentru aprobarea sa, iar candidata din partea Franței a fost respinsă după cea de-a doua audiere. Deși Sylvie Goulard, comisarul desemnat de președintele Emmanuel Macron, a fost audiată de două ori în cele două comisii de specialitate din Parlamentul European asociate portofoliului ei, aceasta nu i-a putut convinge pe eurodeputați tot din cauza unor probleme de integritate, atât în ce privește dosarul angajărilor fictive de la cabinetul său de eurodeputat, cât și referitor la colaborarea cu un think tank din California.

În context, Ursula von der Leyen a solicitat încă de joi completarea echipei sale de comisari, precizând că ”nominalizările din partea Ungariei, României şi Franţei sunt în continuare deschise”.

Amintim faptul că la 10 septembrie, președinta aleasă a Comisiei Europene a alocat candidaților celor trei menționate următoarele portofolii: Piață Internă (inclusiv industria de apărare și spațiu) pentru Sylvie Goulard (Franța, Renew Europe), Transporturi pentru Rovana Plumb (România, PES) și Vecinătate și Extindere pentru László Trócsányi (Ungaria, PPE).

În prezent, Parisul, Bucureștiul și Budapesta sunt așteptate să prezinte noi nominalizări, existând ecouri că ar putea surveni inclusiv modificări în atribuirea portofoliilor.

În ce privește Ungaria, premierul Viktor Orban l-a nominalizat deja pe Oliver Varhelyi, reprezentantul permanent al țării la UE, în locul László Trócsányi. În cazul României, președintele Klaus Iohannis a declarat joi, după ce guvernul PSD al premierului Viorica Dăncilă a căzut prin moțiune de cenzură, că țara noastră trebuie să facă în cel mai scurt timp ”o nominalizare de comisar european care să respecte standardele de profesionalism și credibilitate cerute de partenerii noștri din Uniunea Europeană, fiind așteptată ca noua propunere să apară din rândul Partidului Național Liberal, afiliat PPE. De partea sa, președintele francez Emmanuel Macron a reacționat în termeni duri după respingerea lui Sylvie Goulard, invocând un ”joc politic”, precizând că Ursula von der Leyen l-a încurajat să o propună pe Goulard și că aceasta l-a asigurat că liderii grupurilor politice o acceptă. În schimb, Macron a subliniat că miza importantă pentru Franța este portofoliul alocat, demonstrând că nu este dispus să renunțe la acesta, și nu persoana desemnată să fie comisar european.

Finalul procedurii prevede că întreaga Comisie, inclusiv președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, trebuie să fie apoi supusă votului unic de aprobare din partea Parlamentului European. Comisia completă trebuie să fie aleasă cu majoritatea simplă a voturilor exprimate în plen, prin apel nominal. 

În cele din urmă, noua Comisie Europeană este numită oficial de către Consiliul European, în urma unui vot cu majoritate calificată.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Traian Băsescu solicită Comisiei Europene un plan de acțiune privind migrația ilegală din statele terțe: ”Marea Mediterană a devenit cimitir pentru mii de oameni”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) a avut o intervenție în plenul Parlamentului European, în data de 9 octombrie, prin care a condamnat atitudinea Uniunii Europene privind modul în care gestionează migrația ilegală.

”Este inadmisibil ca statele Uniunii Europene să nu ia măsuri pentru protejarea vieţii acestor oameni, mulţumindu-se cel mult doar să facă statistici cu miile de copii, femeile şi bărbaţii pe care apele Mării Mediterane le înghit in fiecare an.”

Potrivit parlamentarului european, ”Marea Mediterană a devenit cimitir pentru mii de oameni”.

În intervenția sa din plen, Traian Băsescu explică ce măsuri pot fi luate ca mii de vieți care travesează Marea Mediterană să fie salvate.

”Trebuie să dobândim cunoaștere și să neutralizăm rețelele de traficanţi din ţările de origine şi din ţările de ambarcare pe nave, a migranţilor ilegali , prin colaborare cu guvernele ecestor țări.”

”Trebuie să utilizăm mijloacele navale de care dispun statele membre ale Uniunea Europeană pentru întoarcerea ambarcaţiunilor având la bord migranţi ilegali, încă de la limita apelor teritoriale a statelor unde are loc ambarcarea acestora .”

Totodată, Traian Băsescu solicită Comisiei Europene ca în ”regim de urgenţă” să elaboreze şi să prezinte Parlamentului un Plan de Acțiune dar și o propunere de reglementare în domeniul migratiei ilegale din state terţe, propunere care prin adoptare să devină aplicabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene.”


Fostul președinte al României Traian Băsescu, ales eurodeputat din partea PMP, ocupă două poziții cheie în noul Parlament European, conform rezultatelor negocierilor prezentate CaleaEuropeană.ro de liderul delegației române din grupul PPE, Rareș Bogdan.

Astfel, fostul șef al statului activează în Parlamentul European în calitate de vicepreședinte al Comisiei pentru afaceri externe (AFET), cea mai mare comisie parlamentară și condusă de eurodeputatul german David McAllister (PPE). În acest sens, numirea lui Băsescu într-o poziție de top în această comisie continuă tradiția prin care România a deținut poziția de vicepreședinte al acestei Comisiei, prin foștii eurodeputați Ioan Mircea Pașcu (2007-2017) și Andi Cristea (2017-2019).

Totodată, în calitate de membru al Comisiei AFET, Băsescu  face parte și din SEDE – Subcomisia pentru securitate și apărare a Parlamentului European.

Mai mult, Traian Băsescu este și vicepreședinte al Delegației la Comisia parlamentară de asociere UE – Ucraina.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu, un nou apel către statele UE: ”Adoptarea Cadrului Financiar Multianual în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes”

Published

on

© European Parliament

Adoptarea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, mai ales pentru România, este de părere eurodeputatul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, poziție din care a prezentat, anul trecut, propunerile de alocări financiare pentru viitoarea politică de coeziune.

Adoptarea Bugetului în forma propusă de Comisia Europeană ar fi un succes, cu precădere pentru statele care primesc mai mulți bani – printre care și țara noastră! Actuala propunere de Buget prevede o alocare cu 8% mai mare pentru România (alocare financiară multianuală de aproximativ 31 miliarde EUR, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare)”, a scris Corina Crețu (Pro România, S&D) pe Facebook.

Eurodeputatul român a făcut aceste precizări în condițiile în care Parlamentul European a votat joi, cu o largă majoritate, o rezoluție prin care solicită statelor membre să cadă de urgență la un acord asupra poziției de negociere pentru bugetul UE pe termen lung, în condițiile în care Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

”Din păcate, scenariul asupra căruia am atenționat în repetate rânduri încă de anul trecut riscă să prindă contur: adoptarea Bugetului UE pentru perioada 2021-2027 ar putea întârzia.  (…) Rezoluția Parlamentului European pe care am votat-o săptămâna aceasta urmărește urgentarea adoptării Cadrului Financiar Multianual 2021-2027 astfel încât acesta să intre în vigoare, așa cum ar fi firesc, la 1 ianuarie 2021. Sper ca această decizie să impulsioneze Consiliul European în adoptarea Bugetului UE, astfel încât beneficiarii finali ai banilor europeni, cetățenii, să nu aibă de suferit”, a mai spus Corina Crețu.

Săptămâna aceasta și Comisia Europeană i-a invitat pe liderii țărilor membre să ofere îndrumările strategice necesare impulsionării definitivării bugetului UE 2021-2027 până la finele anului.

Comisia Europeană a propus în luna mai a anului 2018 un buget pentru perioada 2021-2027, un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro, echivalentul a 1,11% din venitul național brut al UE27 și care conține, între altele, diminuarea cu 7%, respectiv 5%, a alocărilor financiare pentru politica de coeziune și pentru cea agricolă comună.

În total, România ar urma să beneficieze de o alocare financiară multianuală de aproximativ 30-31 de miliarde de euro, echivalentul celui de-al patrulea cel mai mare buget pentru dezvoltare, după Polonia, Spania și Italia.

Care este poziția statelor membre?

La ultimul Consiliu European – din iunie 2019 – liderii statelor membre au decis că vor reveni asupra subiectul la lucrărilor Consiliului European de iarnă, din decembrie.

Consiliul European a salutat munca realizată sub Președinția Română și a luat notă de variile elemente ale pachetului CFM”, se arată în concluziile liderilor europeni din luna iunie.

Cu toate acestea, șefii de stat sau de guvern au amânat obiectivul de a ajunge la un acord final privind bugetul european multianual până la sfârșitul anului.

Consiliul European a solicitat ”Președinției Finlandeze să continuă munca și să dezvolte documentul de negociere. În baza acestuia, Consiliul European va avea un schimb de opinii în octombrie 2019, țintind aprobarea unui acord până la finalul anului”.

Pe de altă parte, la nivel politic,  Germania, sprijinită de Olanda și de Suedia, ar dori să limiteze viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 la 1% din Venitul Naţional Brut al UE, sub nivelul de 1,11% (circa 1.100 de miliarde de euro) propus de Comisia Europeană.

Negocierea bugetului UE este mereu o chestiune dificilă, ce provoacă disensiuni între statele contributoare nete şi beneficiare nete, însă situația este complicată și mai mult de procesul de retragere a Marii Britanii din UE, un stat contributor net la bugetul Uniunii. Mai mult, statele beneficiare nete se tem că noile priorităţi pentru viitorul cadru financiar multianual – precum migraţia, apărarea sau mediul -, ceea ce ar diminua alocările pentru politicile tradiţionale, respectiv politica de coeziune şi politica agricolă comună.

Un alt obstacol este propunerea Comisiei Europene de a condiţiona accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept, propunere dezaprobată de unele ţări est-europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending