Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat controversata reformă a directivei drepturilor de autor, un dosar sensibil negociat și încheiat cu președinția României la Consiliul UE

Published

on

©️ European Parliament

Parlamentul European a votat marți, în sesiune plenară, o reformă controversată a regulilor privind drepturile de autor în epoca internetului, după un acord negociat mai mulți ani și finalizat în timpul tratativelor recente dintre co-legislativul european și președinția română a Consiliului UE.

Potrivit Politico Europe, Parlamentul European a adoptat propunerea cu 348 voturi pentru, 274 împotrivă, iar propunerile de înlăturare a așa-numitului articol 13 nu au fost supuse la vot.

Articolul 13 responsabilizează marile plaftorme digitale, în principal GAFA, adică Google, Amazon, Facebook şi Apple, să filtreze conţinutul încărcat de utilizatori şi să-l elimine în cazul identificării unor încălcări ale drepturilor de autor.

Negocierea propunerii de directivă privind dreptul de autor în Piața Unică Digitală a durat aproape trei ani, timp în care instituțiile europene au fost sub presiunea unui lobby intens din partea editurilor, industriilor culturale, marilor giganți IT și a activiștilor în domeniul drepturilor digitale.

Ce prevede acordul votat?

În cadrul înțelegerii finale, giganții americani tehnologici precum Google vor trebui să negocieze acorduri de licențiere cu deținătorii de drepturi – cum ar fi companiile de înregistrări, societățile de gestiune colectivă și companiile media – pentru a-și publica conținutul pe YouTube și Google News și să scaneze platforma de distribuire a videoclipurilor pentru a elimina conținutul protejat prin dreptul de autor care intră sub incidența acestor oferte.

Textul are nevoie acum de o aprobare oficială de către miniștrii europeni și va trebui să fie transpus în legislația națională de către țările UE.

Ce a propus Comisia Europeană în 2016

Directiva a fost propusă inițial de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016 și are ca obiectiv principal modernizarea sistemului drepturilor de autor în epoca revoluției digitale.

Reforma vizează stimularea platformelor de Internet, precum Youtube, pentru a plăti mai bine creatorii de conținuturi, dar și crearea unui nou „drept conex” pentru editorii de presă care să permită agenţiilor de presă şi ziarelor să fie de asemenea mai bine plătite pentru a retransmite pe Internet producțiile lor editoriale.

Parlamentul European a votat asupra acestei reforme în septembrie 2018

În septembrie 2018, Parlamentul European a votat asupra reformei drepturilor de autor, proiect ce a stârnit numeroase controverse și dispute cu giganții Internetului și cu aparătorii drepturilor utilizatorilor de Internet.

La acel moment, două articole au fost dezbătute intens: 11 şi 13. Articolul 11 nu permite citarea sau crearea de legături la conţinut fără acordul autorului şi poate obliga giganţi IT precum Facebook şi Google să plătească pentru fragmentele de ştiri difuzate. Articolul 13 responsabilizează marile plaftorme digitale, în principal GAFA, adică Google, Amazon, Facebook şi Apple, să filtreze conţinutul încărcat de utilizatori şi să-l elimine în cazul identificării unor încălcări ale drepturilor de autor.

Tratativele vor avea loc în cadrul procedurii de „trilog” , înainte de a se conveni asupra unui text comun care va trebui apoi să fie supus din nou votului Parlamentului European.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Renew Europe reacționează: Afilierea Pro România la grupul nostru politic nu a fost aprobată. Avem o delegație română puternică formată din Alianța 2020 USR PLUS

Published

on

© Guy Verhofstadt/ Facebook

Renew Europe, noul grup din Parlamentul European format în principal din ALDE, partidul lui Emmanuel Macron și Alianța 2020 USR PLUS, a afirmat vineri că afilierea Pro România, formațiunea lui Victor Ponta, la noul grup centrist din PE nu a fost aprobată, într-o reacție la mai multe articole apărute în mass-media.

În urma mai multor articole apărute în presă privind afilierea PRO-România la grupul nostru politic, Grupul Renew Europe subliniază că o astfel de apartenență nu a fost aprobată. Renew Europe are o delegație română puternică formată din 8 europarlamentari ai Alianței USR – PLUS”, au scris reprezentanții celui de-al treilea grup politic din Parlamentul European pe contul de Twitter.

Reacția grupului Renew Europe apare în contextul în care fostul prim-ministru Victor Ponta a anunțat că a primit invitații de afiliere atât din partea Socialiștilor Europeni, cât și din partea noului grup format din ALDE, En Marche și USR PLUS. Afilierea la grupul S&D a fost însă imposibilă în contextul în care Pro România s-a format ca o alternativă la PSD, singurul partid din România care aparține familiei socialiștilor europeni și care va da grupului S&D opt membri și un al nouălea după Brexit.

În ce ține de afilierea la Renew Europe, formațiunea lui Ponta nu a aderat formal la noul grup în care Alianța USR PLUS reprezintă principala forță din România.

Partidul Pro România al fostului premier Victor Ponta a aderat la începutul acestei săptămâni la Partidul Democrat European, o formațiunea centristă în favoarea integrării europene creată în 2004 și care încă de la înființare a constituit un grup comun în Parlamentul European cu Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), numit Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa.

Deși deputații ALDE și PDE au activat până în prezent în același grup parlamentar, cele două partide politice europene rămân entități separate.

Potrivit Politico Europe, noul grup Renew Europe va avea 110 mandate din cele 751 ale Parlamentului European, fiind în consecință a treia forță politică din hemiciclu. Din cele 110 mandate avute în vedere de Politico, două sunt ale membrilor Pro România.

Cele mai multe mandate în cadrul grupului de centru le are Franța (21 de eurodeputați), urmată de Marea Britanie (17), până la producerea Brexit. Alianța USR PLUS are opt locuri, ceea ce situează delegația română din Renew Europe pe locul al treilea acum și pe al doilea, după retragerea Marii Britanii.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

UPDATE Reacția noului grup liberal din Parlamentul European cu privire la afilierea formațiunii lui Victor Ponta la grupul ALDE – En Marche – USR PLUS

Published

on

© Pro Romania/Facebook

UPDATE Renew Europe reacționează: Afilierea Pro România la grupul nostru politic nu a fost aprobată. Avem o delegație română puternică formată din Alianța 2020 USR PLUS


Eurodeputații partidului Pro România al fostului premier Victor Ponta vor face parte din Renew Europe (Reînnoim Europa), al treilea cel mai puternic grup politic din Parlamentul European, în care forțele dominante sunt partidul En Marche al președintelui francez Emmanuel Macron, ALDE european și Alianța 2020 USR PLUS condusă de fostul prim-ministru Dacian Cioloș și de liderul USR Dan Barna.

Corina Crețu și Mihai Tudose, cei doi europarlamentari aleși pe lista Pro România, vor activa alături de cei opt eurodeputați ai Alianței 2020, unde vor forma a treia cea mai mare delegație națională din grupul Renew Europe, după Franța (21 membri) și Marea Britanie (17), grupul urmând să aibă 110 eurodeputați.

Situația pare surprinzătoare în contextul în care Victor Ponta a anunțat că a fost invitat să facă parte atât din grupul social-democraţilor europeni, cât şi din cel nou format de ALDE, En Marche şi Alianța USR PLUS din Parlamentul European. Afilierea la grupul S&D a fost însă imposibilă în contextul în care Pro România s-a format ca o alternativă la PSD, singurul partid din România care aparține familiei socialiștilor europeni și care va da grupului S&D opt membri și un al nouălea după Brexit.

În ce ține de afilierea la Renew Europe, formațiunea lui Ponta nu a aderat formal la noul grup în care Alianța USR PLUS reprezintă principala forță din România, ci va activa în cadrul acestei grupări ca a urmare a afilierii la Partidul Democrat European, o formațiune politică europeană înființată în 2004 și care, în Parlamentul European, face parte din grupul ALDE, viitor Renew Europe.

Citiți și Victor Ponta renunță la mandatul de europarlamentar. Reprezentanții PRO România în Parlamentul European vor fi Corina Crețu și Mihai Tudose

Pro România aderat la 11 iunie la Partidul Democrat European, o formațiunea centristă în favoarea integrării europene și alcătuită din parte din Cehia, Cipru, Croația, Franța, Germania, Italia, Portugalia, România Slovacia sau Ungaria.

Partidul Democrat European (EDP) a fost inițiat la 16 aprilie 2004 și înființat oficial la 9 decembrie 2004 la Bruxelles. 

EDP ​​a fost fondat ca reacție la influența crescândă a partidelor eurosceptice în cadrul instituțiilor europene. El a atras partidele centrale pro-europene din grupul Partidului Popular European (PPE) pentru a forma un nou bloc multinațional centrist.

De la începutul celui de-al 6-lea Parlament European din 2004-2009, PDE a constituit un grup parlamentar comun cu Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), numit Grupul Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa. Deși deputații ALDE și PDE activează în același grup parlamentar, cele două partide politice europene rămân entități separate.

Noul grup Renew Europe va avea 110 mandate din cele 751 ale Parlamentului European, fiind în consecință a treia forță politică din hemiciclu. Cele mai multe mandate în cadrul grupului de centru le are Franța (21 de eurodeputați), urmată de Marea Britanie (17), până la producerea Brexit.

Alianța USR PLUS are opt locuri, iar venirea celor doi eurodeputați de la ProRomânia situează delegația română din Renew Europe pe locul al treilea acum și pe al doilea, după retragerea Marii Britanii.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Sprijin guvernul Maia Sandu și determinarea acestuia de a menține Republica Moldova pe un traseu pro-european

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a salutat poziția oficială a Partidului Popular European, formațiunea din care face parte, privind sprijinirea guvernului Maia Sandu în Republica Moldova, transmițând că respectă curajul noului prim-ministru și a partenerului său politic, Andrei Năstase, de a menține Republica Moldova pe un traseu democratic și pro-european.

”Cunosc în mod direct situația politică din Republica Moldova. Am fost, în mai multe rânduri, unul dintre reprezentanții Parlamentului European în delegațiile de observare a alegerilor, și nu îmi este străin efortul fraților noștri pentru democratizarea țării”, a scris eurodeputatul PNL&PPE, cel care a făcut parte, în perioada 22-25 februarie, din Delegaţia comună a OSCE, a Parlamentului European şi a Consiliului Europei pentru observarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, din data de 24 februarie 2019.

”Sprijin guvernul Maia Sandu și respect curajul și determinarea domniei sale și a domnului Andrei Nastase de a menține Republica Moldova pe un traseu democratic și pro-european. (…) Salut poziția oficială a Partidului Popular European, familia europeană din care PNL face parte la nivel european, care sprijină fără echivoc deciziile Parlamentului de la Chișinău și guvernul de coaliție condus de Maia Sandu, format în mod legitim și legal și care asigură respectarea voinței cetățenilor moldoveni”, a mai arătat Marinescu, proaspăt reales pentru un nou mandat în Parlamentul European.

În 2009, eurodeputatul liberal a fost şeful delegaţiei de monitorizare a alegerilor din Republica Moldova. Marinescu, actual vicepreşedinte al grupului PPE, a fost şi raportorul Parlamentului European în dosarul de eliminare a vizelor pentru cetăţenii moldoveni, adoptat în 2014. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending