Angajații Parlamentului European sunt furioși din cauza creșterii prețurilor din cantina instituției europene, despre care aceștia spun că au lăsat cel mai democratic organism al Uniunii Europene cu cel mai puțin democratic meniu, informează Politico Europe, citat de Adevărul.ro.

Creșterile, operate în ultimele zile, în perioada în care europarlamentarii și staff-ul Parlamentului European se află în vacanță sau își continuă activitatea în afara Bruxelles-ului, au dus la majorarea prețurile unor mâncăruri cu 25% şi chiar mai mult şi au determinat uniunile de angajaţi să formuleze o plângere oficială.

O garnitură de cartofi prăjiţi, care înainte costa 2 euro, potrivit angajaţilor, acum costă 2,50 de euro, o creştere de 25%, în timp ce preţul supei zilei a crescut de la 80 de eurocenţi la 1 euro, tot cu 25%. 

Creşterile includ TVA-ul belgian, care înainte nu era inclus, precum şi măriri de preţuri care au coincis cu noi contracte încheiate cu furnizorin privaţi, care au intrat în vigoare pe 5 august.

O purtătoare de cuvânt a Parlamentului European a declarat că schimbările, inclusiv noul TVA din Bruxelles și planul de a încheia noi contracte cu noi furnizori, le-au fost comunicate europarlamentarilor și personalului atât înainte, cât și după licitația care a avut loc în luna decembrie a anului trecut.

Angajații Legislativului european s-au plâns că prețurile mari, care coincid cu contractele încheiate cu noii furnizori, nu au fost niciodată anunțate în avans.

Roșu, albastru, roz, turcoaz… Nu sunt culorile curcubeului, ci culorile care arată tipul de activitate în Parlamentul European. Calendarul Parlamentului are un cod al culorilor, care arată ce activitate desfășoară deputații.  

Albastru – grupuri politice

În timpul săptămânilor albastre, eurodeputații se întâlnesc în cadrul grupurilor lor politice, pentru a analiza legislația care va fi prezentată în plen. Grupurile politice din Parlament reunesc europarlamentari din diferite partide politice naționale, care împărtășesc aceeași poziție politică și afilieri. Pentru a forma un grup politic este nevoie de minimum 25 de deputați din cel puțin șapte țări UE.

Citiți și: Parlamentul European își începe noua legislatură cu șapte grupuri politice

©European Parliament

Roz – comisii

În timpul săptămânilor roz, deputații europeni participă la ședințele comisiilor, care sunt deschise publicului și sunt transmise în direct.

Fiecare eurodeputat este membru al uneia sau al mai multor comisii parlamentare, dedicate unui anumit domeniu din politica europeană, de la afaceri externe la probleme economice, egalitate, educație și cultură. Fiecare comisie are reprezentanți din întregul spectru politic.

Comisiile oferă eurodeputaților proveniți din diferite grupuri politice un forum pentru a discuta proiectele de lege, pentru a propune modificări, pentru a lua în considerare propunerile Comisiei și ale Consiliului în întocmirea unor rapoarte care vor fi prezentate în plen.

Există 20 de comisii parlamentare. O comisie este alcătuită din 25 până la 73 de deputați și are un președinte, un birou și un secretariat. Componența politică a comisiilor o reflectă pe cea a ședinței plenare.

Roșu – ședințe plenare

Toată munca depusă în timpul săptămânilor albastre și roz culminează cu săptămânile roșii, care marchează sesiunile plenare ale Parlamentului, la Strasbourg și Bruxelles.

În timpul sesiunilor plenare, deputații europeni dezbat chestiuni importante și votează aspecte care variază de la comerț și migrație la mediul înconjurător. În plen, deputații adoptă, modifică și pot chiar respinge legislația.

Turcoaz – activități în afara Parlamentului

În săptămânile turcoaz, eurodeputații lucrează în afara Parlamentului. Aceștia pot organiza reuniuni în circumscripțiile lor sau pot participa la reuniuni ale delegațiilor Parlamentului, în cadrul cărora se reunesc eurodeputați și parlamentarii din țări din afara UE.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, critică rectificarea bugetară adoptată de Guvernul României, care ”sacrifică educația, sănătatea și proiectele de infrastructură”.

”Guvernul României să spună adevărul despre situația economică și despre buget. Faptul că la această rectificare bugetară nu se adăugă nimic în bugetul Sănătății și mai ales la cel al CNAS, pune grav în pericol sănătatea pacienților din Programele de sănătate și arată cât preț pune PSD pe viața românilor. Guvernul României a prezentat încă de la început un buget nerealist, cu venituri supraestimate și previziuni privind cheltuielile mult reduse. Ajuns la un prim moment al adevărului, odată cu rectificarea, Guvernul sacrifică Educația, Sănătatea și proiectele de investiții în transport. Probabil, s-a ajuns la fundul sacului. Măsurile economice luate în ultimii doi ani de PSD, cheltuielile enorme pe care le-au făcut au ajuns, acum, să își spună cuvântul”, scrie Bușoi, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, rectificarea adoptată de Executiv reprezintă o măsură destinată să ascundă realitățile economice și acuză PSD că încearcă tragă de timp.

”Cea mai gogonată minciună, care acum își arată fața, a fost aceea privind atragerea de fonduri europene, unde încasările sunt mult sub nivelul preconizat. Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare 2014-2020 se diminuează cu 1.8 miliarde de lei; iar creditele bugetare are Ministerului Fondurilor Europene se reduc cu aproximativ 682 milioane lei”, mai scrie Bușoi.

Europarlamentarul liberal menționează că tăierile bugetare de la educație, de la proiectele de infrastructură și transport, precum și prezentarea unor cifre vădit eronate sunt semnele clare ale faptului că situația economică a țării este diferită de cea pe care Guvernul o prezintă.

Mai mult, vicepreședintele Comisiei pentru sănătate din PE precizează că în acest domeniu ”situația este foarte gravă”.

”De la bun început s-a mers pe un buget subestimat, atât în ceea ce privește funcționarea spitalelor, cât și a programelor de sănătate. Faptul că la această rectificare nu se adăugă nimic în bugetul Sănătății, și mai ales la bugetul Programelor naționale de sănătate, în special a celor bolnavi de cancer, arată cât preț pune PSD pe sănătatea românilor”, a mai spus Cristian Bușoi.

”Îi solicit doamnei Dăncilă să prezinte românilor situația reală a bugetului României. Nu mai ascundeți adevărul! România are nevoie de o bună guvernare. O bună guvernare se poate realiza doar dacă se proiectează un buget corect, se trasează și se bugetează prioritățile reale. Nu poți guverna bine, încercând să ascunzi gunoiul sub preș, venind cu cifre din burtă, fabricând date”, a conchis acesta.

Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.