Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat reforma drepturilor de autor, proiect ce a stârnit numeroase controverse și nemulțumiri din partea giganților Internetului

Published

on

Parlamentarul European a aprobat reforma drepturilor de autor, proiect ce a stârnit numeroase controverse și dispute cu giganții Internetului și cu aparătorii drepturilor utilizatorilor e Internet, potrivit Politico Europe.

Aceeași publicație notează că 438 de europarlamentari au votat pentru, 226 împotrivă și 39 de abțineri în condițiile în care, în iulie, majoritatea respinseseră o abordare dură propusă de comitetul însărcinat de PE să se ocupe de acest subiect.

Două articole au fost dezbătute intens: 11 şi 13. Articolul 11 nu permite citarea sau crearea de legături la conţinut fără acordul autorului şi poate obliga giganţi IT precum Facebook şi Google să plătească pentru fragmentele de ştiri difuzate. Articolul 13 responsabilizează marile plaftorme digitale, în principal GAFA, adică Google, Amazon, Facebook şi Apple, să filtreze conţinutul încărcat de utilizatori şi să-l elimine în cazul identificării unor încălcări ale drepturilor de autor.

Directiva a fost propusă inițial de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016 și are ca obiectiv principal modernizarea sistemului drepturilor de autor în epoca revoluției digitale.

Reforma vizează stimularea platformelor de Internet, precum Youtube, pentru a plăti mai bine creatorii de conținuturi, dar și crearea unui nou „drept conex” pentru editorii de presă care să permită agenţiilor de presă şi ziarelor să fie de asemenea mai bine plătite pentru a retransmite pe Internet producțiile lor editoriale.

Europarlamentarii vor putea începe negocierile cu Consiliul UE – reprezentanţii celor 28 de state membre, care pe 25 mai au ajuns la un compromis pe acest dosar – , dar și cu Comisia Europeană, pentru a ajunge la un acord asupra unui text definitiv.

Discuțiile ar urma să aibă loc cu ușile închise. Tratativele denumite „trilog” în jargonul UE pot dura mai multe luni, înainte de a se conveni asupra unui text comun care va trebui apoi să fie supus din nou votului Parlamentului European.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European atrage atenția că blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19 au afectat considerabil bolnavii de cancer și că există un risc ridicat să crească numărul de victime în următorii doi ani.

În acest context, Cristian Bușoi, care a fost responsabil al Parlamentului European pentru EU4Health, a amintit că 1,25 miliarde de euro din cele 4 miliarde alocate Planului european de combatere a Cancerului vin din programul de sănătate al UE.

”Decizia de ai ține pe bolnavii de cancer, pe cât posibil, în afara spitalelor afectate de valul brusc de pacienți COVID – 19 a stârnit, pe bună dreptate, multe discuții, însă a avut un raționament medical impus de consecințele pe care un virus, atunci complet necunoscut, l-ar fi putut avea asupra pacienților oncologici, cu sistemele imunitare deja slăbite de boală”, a explicat eurodeputatul român.

Acesta a atras însă atenția că ”decizia de atunci – și am în vedere situație la nivelul tuturor statelor UE – poate să ducă însă pe termen scurt și mediu la o creștere a numărului de pacienți în stare gravă. Vorbim despre sute de mii de bolnavi de cancer, care au avut de suferit din cauza întreruperilor și blocajelor în buna desfășurare a tratamentului, în toate statele UE”, și-a exprimat îngrijorarea Bușoi.

Eurodeputatul român a detaliat că reacția față de bolnavii de cancer a fost similară în toate statele europene, dând în acest sens exemple.

”Marea Britanie a suspendat temporar chimioterapia, Olanda a redus numărul de ședințe de chimioterapie. Iar în primele luni ale pandemiei, în multe state, a fost diminuat numărul de operații. Așa s-a ajuns la acumularea unor probleme, a căror dimensiune se va vedea în următoarele 12-24 de luni. Ne confruntăm cu o tragedie la nivel european și în state cu sisteme medicale mult mai bune decât în România. Din datele Organizației Europene a Bolnavilor de Cancer, efectele vor fi resimțite de toate statele, dar mai ales de țările cu rate mici de supraviețuire. Olanda, de exemplu, are o rată de supraviețuire la cancerul de colon în jur de 70%, în primii cinci ani, în timp ce România nu atinge 50%”, a mai spus Cristian Bușoi.

Pentru a crește rata de supraviețuire a bolnavilor de cancer din România în următorii 9 ani, de la 47% acum la 75%, în 2030, președintele Comisiei ITRE din Parlamentul European a îndemnat autoritățile să folosească banii alocați prin PNRR.

”UE a alocat 4 miliarde de euro Planului de Combatere a Cancerului la nivel european. Sunt bani pentru atragerea cărora suntem în competiție și cu alte țări, însă pentru lupta noastră avem la dispoziție și alocări din PNRR, care să ne ajute la atingerea unui obiectiv concret: creșterea ratei de supraviețuire a bolnavilor de cancer în următorii 9 ani, de la 47% acum la 75%, în 2030. Amintesc că 1,25 miliarde euro, din cele 4 miliarde alocate Planului European de Combatere a Cancerului vin din EU4Health, Programul de Sănătate al Uniunii Europene, pentru care am fost responsabil și care a fost aprobat cu o majoritate largă în Parlamentul European”, a explicat europarlamentarul.

În încheiere, acesta a dat asigurări că ”dincolo de activitatea birocratică din PE, există și beneficii concrete, clare pentru români, care să ajute la rezolvarea unor probleme grave, cum este situația pacienților cu cancer”.

Emblematicul program al Uniunii Europene EU4Helath, un pilon al Uniunii Sănătății, a intrat în vigoare la 26 martie, după ce a primit avizul pozitiv din partea Consiliului Uniunii Europene, la 17 martie, și din partea Parlamentului European, la 9 martie.

Acesta este pus în aplicare de noua Agenție Executivă pentru domeniile Sănătății și Digital, a cărei activitate a început la 1 aprilie. 

Cu un buget de 5,1 miliarde de euro, EU4Health va contribui la consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, urmărind, în egală măsură, să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății umane în toate politicile și activitățile Uniunii, în conformitate cu abordarea ”O singură sănătate” (One Health).

Propus de Comisie la 28 mai 2020, programul este răspunsul UE la pandemia de COVID-19, care a avut un impact major asupra personalului medical, a pacienților și a sistemelor de sănătate din Uniune.

”UE pentru sănătate” este, din punct de vedere financiar, cel mai mare program al UE în domeniul sănătății și va oferi finanțare țărilor UE, organizațiilor din domeniul sănătății și ONG-urilor.

Programul ”UE pentru sănătate” își propune:

  • să îmbunătățească și să promoveze sănătatea în Uniune;
  • să protejeze cetățenii Uniunii împotriva amenințărilor transfrontaliere grave la adresa sănătății;
  • să amelioreze disponibilitatea, accesibilitatea și caracterului abordabil al medicamentelor, al dispozitivelor medicale și al produselor relevante în situații de criză;
  • să consolideze sistemele de sănătate, reziliența acestora și utilizarea eficientă a resurselor.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

Published

on

© European Commission/ Twitter

Negociatorii Parlamentului European și președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu cu privire la Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, din care România va primi 25,8 milioane de euro.

”Acordul de astăzi transmite un semnal puternic că domeniile, companiile și lucrătorii care riscă să fie afectați de ieșirea Regatului Unit din UE vor primi sprijinul urgent în timp util. Adoptăm măsuri rapide pentru a-i ajuta să facă față oricăror consecințe negative și neprevăzute”, a transmis Augusto Santos Silva, ministrul de stat și al afacerilor externe al Portugaliei, potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene remis CaleaEuropeană.ro. 

Cele cinci miliarde de euro din fondul destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană vor fi alocate după cum urmează:

  • O prefinanțare de 4 miliarde de euro, adică 80% din totalul acestui instrument, va fi achitată în trei tranșe; 1,6 miliarde de euro în 2021, 1,2 miliarde de euro în 2022 și 1,2 miliarde de euro în 2023;
  • Restul de un miliard va fi pus la dispoziție în 2025. Acesta va fi împărțit între statele membre în funcție de modul în care a fost cheltuită finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Având în vedere că Brexit-ul a afectat în mod diferit statele membre, negociatorii celor două instituții cu rol de co-legislator au stabilit care va fi metoda de alocare a acestor fonduri: 

  • ponderea comerțului cu Regatul Unit;
  • ponderea pescuitului în zona economică exclusivă a Regatului Unit;
  • ponderea populației care locuiește în regiunile maritime ce se învecinează cu Regatul Unit.

În total, 600 de milioane de euro vor fi alocate în conformitate cu factorul legat de pescuit, 4,150 miliarde de euro pe baza schimburilor comerciale și 250 milioane de euro în cadrul factorului legat de regiunile frontaliere maritime.

Acest acord provizoriu între președinția portugheză a Consiliului Uniunii Europene și negociatorii Parlamentului European a fost posibil datorită adoptării poziției celor două instituții, la 9 iunie, respectiv 30 aprilie.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi depinde de aprobarea Consiliului. Acesta urmează acum să fie înaintat Comitetului Reprezentanților Permanenți (Coreper) al Consiliului în vederea aprobării.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, face apel la statele membre să dea dovadă de ambiție pentru a crea o nouă arhitectură a spațiului aerian

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul Parlamentul European pentru Cerul Unic European și președinte al Integrului Cer și Spațiu, face apel la statele membre să fie ambițioase pentru crea o nouă arhitectură a spațiului aerian bazată pe eficiență și nu pe frontiere.

”Arhitectura actuală a spațiului aerian se fundamentează pe frontierele naționale. Acest lucru duce la zboruri mai lungi, la mai multe întârzieri, la emisii ridicate și la costuri suplimentare pentru pasageri, ceea ce înseamnă că naționalismul provoacă mai multă poluare. Printr-un veritabil Cer Unic European și printr-o gestionare europeană unificată a traficului aerian am putea crea o arhitectură a spațiului aerian bazată pe eficiență și nu pe frontiere. Din păcate, recenta poziție adoptată de Consiliul Uniunii Europene este una naționalistă. Prin urmare, îndemnăm statele membre să își stabilească ținte înalte pentru a soluționa problema costurilor, a fragmentării și a emisiilor”, a precizat Marian-Jean Marinescu înainte de un vot în Comisia pentru transport și turism (TRAN) din Parlamentul European care consfințește poziția acesteia cu privire la Cerul Unic European.

Astfel, eurodeputații acestei comisii, printre care se numără și Marian-Jean Marinescu, vor vota astăzi în favoarea unei abordări mai europene a managementului traficului aerian, pentru a-l face mai sigur și mai eficient din punct de vedere al costurilor și zborurilor.

Pentru a fi posibil acest lucru, europarlamentarii vor solicita crearea unui organism independent de evaluare a performanțelor sub umbrela administrativă a Agenției Uniunii Europene pentru Siguranță a Aviației (AESA).

De asemenea, eurodeputații vor sublinia că Cerul Unic European ar trebui să contribuie cu până la 10% la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, aducând astfel neutralitatea climatică a UE mai aproape de realitate.

Amintim că statele membre au convenit la 3 iunie asupra poziției lor  referitoare la reforma Cerului Unic European (SES).

Scopul reformei este de a îmbunătăți sistemul de management al spațiului aerian european și de servicii de navigație aeriană, în vederea sporirii capacității, a creșterii eficienței din punctul de vedere al costurilor și a sporirii posibilităților sistemului de a se adapta la variațiile traficului, încercându-se totodată reducerea amprentei de CO2 a aviației.

Pachetul constă într-o propunere modificată de reformare a Regulamentului privind Cerul unic european (SES 2+) și o propunere de regulament de modificare a regulamentului de bază al Agenției UE pentru Siguranța Aviației (AESA).

Comisia a lansat în 1999 inițiativa Cerul unic european pentru a îmbunătăți performanța managementului traficului aerian și a serviciilor de navigație aeriană printr-o mai bună integrare a spațiului aerian european. Ultima inițiativă legislativă majoră din cadrul SES, și anume SES 2, a fost încheiată în 2009.

Actuala propunere modificată datând din septembrie 2020 vine ca urmare a unei actualizări intermediare a normelor SES, denumită SES 2+, care a fost propusă de Comisie în 2013, dar nu a fost niciodată finalizată.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi3 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru EU4Health, atrage atenția că ”blocajele în asistența medicală din cauza COVID-19” au afectat bolnavii de cancer: România are bani în PNRR pentru combaterea cancerului

POLITICĂ3 hours ago

Marcel Ciolacu: Declinul și îmbătrânirea populației, cea mai mare problemă pe care o avem ca stat

ROMÂNIA3 hours ago

Eurobarometru: România, spre coada clasamentului UE privind vaccinarea sau intenția de vaccinare cât mai rapidă anti-COVID

CONSILIUL UE4 hours ago

Consiliul UE și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu privind Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro

U.E.5 hours ago

Eurostat: Rata anuală a inflației a crescut în luna mai până la 2,3% în UE. România, printre statele cu cea mai ridicată rată

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Estoniei au discutat despre îmbunătățirea conectivității europene nord-sud prin proiectele Rail2Sea și Via Carpathia

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Anca Dragu a susținut aderarea „cât mai curând” a României la Schengen în întâlnirea de la Bruxelles cu Valdis Dombrovskis

U.E.6 hours ago

Cel mai curat aer din Europa se respiră în două orașe din Suedia și Finlanda. Bucureștiul, pe locul 263 din 323 de orașe în care a fost evaluată calitatea aerului

NATO7 hours ago

România trimite 45 de militari în Africa sub egida unei misiuni europene conduse de Franța. Ministrul francez al apărării mulțumește “prietenilor români”

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea lucrărilor în construcții

ROMÂNIA9 hours ago

Klaus Iohannis: Estonia este un campion al digitalizării și e-guvernării de la care avem foarte mult de învățat

INTERNAȚIONAL1 day ago

Summitul SUA-Rusia: Joe Biden și Vladimir Putin au convenit să înceapă consultări privind securitatea cibernetică și ca ambasadorii celor două țări să revină la post

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să pună capăt diferențelor ”impardonabile” de plăți directe între fermierii din Estul Europei și cei din Vest

S&D2 days ago

With Courage. For Europe: Partidul Socialiștilor Europeni organizează pe 26 iunie o nouă conferință la nivel înalt dedicată viitorului Europei

NATO3 days ago

Klaus Iohannis anunță că România și-a îndeplinit obiectivele la Summitul NATO: Prin deciziile luate, securitatea României și a cetățenilor săi este mai bine asigurată

NATO4 days ago

Începe summitul NATO: Ce decizii majore vor lua astăzi Joe Biden, Klaus Iohannis și ceilalți 28 de lideri aliați la un summit crucial pentru viitorul Alianței și securitatea celor 30 de națiuni aliate

Marian-Jean Marinescu6 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE1 week ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE2 weeks ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

Team2Share

Trending