Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat reforma drepturilor de autor, proiect ce a stârnit numeroase controverse și nemulțumiri din partea giganților Internetului

Published

on

Parlamentarul European a aprobat reforma drepturilor de autor, proiect ce a stârnit numeroase controverse și dispute cu giganții Internetului și cu aparătorii drepturilor utilizatorilor e Internet, potrivit Politico Europe.

Aceeași publicație notează că 438 de europarlamentari au votat pentru, 226 împotrivă și 39 de abțineri în condițiile în care, în iulie, majoritatea respinseseră o abordare dură propusă de comitetul însărcinat de PE să se ocupe de acest subiect.

Două articole au fost dezbătute intens: 11 şi 13. Articolul 11 nu permite citarea sau crearea de legături la conţinut fără acordul autorului şi poate obliga giganţi IT precum Facebook şi Google să plătească pentru fragmentele de ştiri difuzate. Articolul 13 responsabilizează marile plaftorme digitale, în principal GAFA, adică Google, Amazon, Facebook şi Apple, să filtreze conţinutul încărcat de utilizatori şi să-l elimine în cazul identificării unor încălcări ale drepturilor de autor.

Directiva a fost propusă inițial de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016 și are ca obiectiv principal modernizarea sistemului drepturilor de autor în epoca revoluției digitale.

Reforma vizează stimularea platformelor de Internet, precum Youtube, pentru a plăti mai bine creatorii de conținuturi, dar și crearea unui nou „drept conex” pentru editorii de presă care să permită agenţiilor de presă şi ziarelor să fie de asemenea mai bine plătite pentru a retransmite pe Internet producțiile lor editoriale.

Europarlamentarii vor putea începe negocierile cu Consiliul UE – reprezentanţii celor 28 de state membre, care pe 25 mai au ajuns la un compromis pe acest dosar – , dar și cu Comisia Europeană, pentru a ajunge la un acord asupra unui text definitiv.

Discuțiile ar urma să aibă loc cu ușile închise. Tratativele denumite „trilog” în jargonul UE pot dura mai multe luni, înainte de a se conveni asupra unui text comun care va trebui apoi să fie supus din nou votului Parlamentului European.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European: Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria UE, își poate începe mandatul de șapte ani. Parchetul European trebuie să devină operațional la finalul lui 2020

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

Laura Codruţa Kövesi, primul procuror-șef din istoria Uninii Europene, își poate începe mandatul în fruntea Biroului Procurorului Public European, o instituție așteptată să devină operațională la finalul anului 2020, a anunțat Parlamentul European într-un comunicat în care publică decizia de validare a numirii lui Kövesi în funcție.

Liderii deputaților europeni au aprobat astăzi numirea Laurei Codruța Kövesi ca prim șef al noului Parchet European. După confirmarea de astăzi, doamna Kövesi își poate începe mandatul de șapte ani”, se arată în comunicatul citat.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia. Laura Codruţa Kövesi, în calitate de primul procuror-şef european, va avea un mandat de şapte ani care va consta în special în construirea structurii operaţionale şi administrative a EPPO şi în stabilirea de bune relaţii de lucru cu autorităţile judiciare naţionale.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ultimul pas pentru Laura Codruța Kövesi: Parlamentul European a validat-o pentru funcția de procuror șef european

Published

on

© Harvard University

Conferința Președinților din Parlamentul European, organismul care reunește pe președintele instituției și pe liderii grupurilor politice, a făcut ultimul pas pentru numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef european.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europen, într-o postare Facebook în care a precizat că ”am hotărât împreună cu președintele Parlamentului și cu președinții celorlalte grupuri politice să validăm numirea doamnei Kövesi ca șefă a Parchetului European după ce și Consiliul a convenit să o susțină”.

Decizia Conferinței Președinților vine după ce Consiliul Uniunii Europene a convenit luni numirea Laurei Codruța Kövesi în funcția de procuror șef european.

Echipele de negociere ale Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene au ajuns, la 24 septembrie, la un acord final pentru ca Laura Codruța Kövesi să devină primul procuror-șef al Biroului Procurorului Public European.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), discuții la Bruxelles cu aleșii locali PNL din Brăila și Ialomița privind accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea comunităților

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Cristian Bușoi (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei de mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, a fost gazda aleșilor locali din județele Ialomița, care s-au aflat miercuri la Bruxelles la invitația eurodeputatului PNL pentru discuții privind accesarea fondurilor europene pentru dezvoltarea comunităților pe care la administrează, potrivit unui mesaj pe Facebook.

 

Primarii care au vizitat Parlamentul European fac parte din familia liberală și reprezintă comunitățile din județele Brăila și Ialomița.

,,Întotdeauna primesc cu plăcere în vizită la Parlamentul European primari liberali preocupați de dezvoltarea comunităților pe care le conduc, prin accesarea fondurilor europene.
Respect și mult succes, domnilor primari din județele Brăila și Ialomița. A fost o bucurie să vă reîntâlnesc!”, este mesajul transmis de Cristian Bușoi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending