Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a aprobat un nou sistem de verificări intrare-ieșire în Spațiul Schengen la care vor participa și România și Bulgaria

Published

on

Parlamentul European a aprobat miercuri, în sesiune plenară la Strasbourg, un sistem electronic comun pentru verificări mai rapide la granițele externe ale zonei Schengen și pentru înregistrarea tuturor călătorilor din afara UE, un sistem intrare/ieșire (EES) la care vor participa inclusiv România și Bulgaria, chiar dacă cele două țări nu sunt încă membre ale spațiului de liberă circulație.

FOTO: European Parliament

”Noul sistem Entry/Exit (intrare/ieșire – EES) va înregistra informații privind cetățenii non-UE – nume, document de călătorie, amprente, imagini faciale, data și locul intrării, ieșirii sau respingerii cererii de intrare în spațiul Schengen. Acest sistem se va aplica atât călătorilor care au nevoie de vize, cât și celor care nu au nevoie pentru o perioadă de 90 de zile, care trec granițele externe ale spațiului Schengen. EES va facilita verificarea respectării duratei de ședere aprobate – 90 sau 180 de zile. Sistemul va înlocui ștampilarea manuală a pașapoartelor și va accelera trecerea frontierelor, facilitând și identificarea celor care depășesc duratele legale, precum și furturile de documente și identități”, informează Parlamentul European într-un comunicat.

Noul sistem are în vedere și arhivarea datelor. Acestea vor fi păstrate timp de trei ani, iar pentru cei care depășesc perioadele legale – cinci ani. Datele arhivate în EES pot fi consultate în scopuri de prevenire, detectare sau investigare a infracțiunilor de terorism sau alte fapte grave.

Noul sistem va înregistra diferite date și va pune la dispoziția punctelor de control la granițele externe informații necesare pentru a opri intrări ilegale și a identifica depășirea perioadelor legale.

“Sistemul Entry/Exit va permite trecerea mai rapidă și mai sigură a frontierelor, ajutând și la identificarea teroriștilor și a altor criminali care se ascund în spatele unor identități false.”, a spus Agustin Diaz de Mera, raportorul Parlamentului European pe acest subiect.

Informațiile arhivate în noul sistem vor fi accesibile autorităților de frontieră și celor care administrează vizele, iar datele vor fi disponibile și pentru Europol. În schimb Autoritățile naționale pentru probleme de azil nu vor avea acces la EES.

Bulgaria și România participă la EES

EES va fi aplicat de statele membre care aplică deplin regulile Schengen sau de statele care nu se află în această situație dar pentru care, printre altele, evaluarea Schengen a fost definitivată și a fost conferit acces pasiv la sistemul de informații privind vizele (VIS).

FOTO: Frontex

Participarea României și a Bulgariei la acest sistem are loc în condițiile în care la precedenta sesiune plenară, eurodeputații au votat în favoarea unei rezoluții pentru a acorda Bulgariei și României acces la Sistemul de informații Schengen privind vizele.

Practic, Parlamentul a votat atunci propunerea Consiliului de a acorda Bulgariei și României acces la Sistemul de informații privind vizele (Visa Information System).

Decizia Consiliului va permite Bulgariei și României să consulte și să verifice datele, dar fără dreptul de a intra în sistem, de a le modifica sau de a le șterge.

Propunerea de decizie a Consiliului avea ca obiectiv să acorde Bulgariei și României un acces pasiv la Sistemul de Informații privind Vizele (VIS) și, în conformitate cu acordul la care au ajuns colegiuitorii cu privire la un proiect de regulament de instituire a sistemului de intrare/ieșire (EES), constituie o condiție prealabilă pentru aplicarea EES în statele membre respective.

Operaționalizarea noului sistem EES

Propunerea legislativă agreată deja informal cu Consiliul a fost aprobată cu 477 de voturi pentru la 139 împotrivă și 50 de abțineri. 

EES va fi operațional în 2020.

Miercuri, deputații au adoptat și amendamentele necesare pentru a integra acest sistem în Codul Schengen pentru frontiere, cu 496 de voturi la 137 și 32 de abțineri.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk s-a întâlnit cu Manfred Weber, Dacian Cioloș și ceilalți lideri politici din Parlamentul European pentru a depăși criza numirilor în fruntea instituțiilor UE

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Consiliului European Donald Tusk a reînceput luni consultările politice cu liderii grupurilor pro-europene din Parlamentul European ca urmare a negocierilor fără rezultat de la Consiliul European din 20-21 iunie privind numirile în funcțiile de conducere ale instituțiilor UE și care vor fi reluate între șefii de stat sau de guvern la summitul de criză din 30 iunie.

Potrivit imaginilor publicate pe pagina de internet a Consiliului, Tusk a avut luni întrevederi cu Manfred Weber, liderul grupului PPE, cu Iratxe Garcia, șefa grupului S&D, cu Dacian Cioloș și Guy Verhofstadt, liderul Renew Europe și ex-liderul ALDE și cu co-liderii grupului Verzilor, Ska Keller și Phillipe Lamberts.

Liderii europeni au eșuat în a ajunge la un acord după ce în urma summitului informal din 28 mai au avut la dispoziție trei săptămâni pentru a-și armoniza pozițiile și a identifica un compromis viabil în direcția acestor numiri în care sunt în joc posturile celor patru președinți – Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European, Banca Centrală Europeană – și funcția de Înalt Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate.

După prima zi a summitului Consiliului European de săptămâna trecută, în care tratativele pentru adoptarea Agendei Strategice și pentru desemnarea liderilor instituțiilor UE au durat peste zece ore, liderii au decis să se întâlnească pe 30 iunie într-un nou summit la Bruxelles, dedicat exclusiv acestui proces al numirilor în funcțiile de top ale administrației UE.

Impasul în tratative a fost previzibil după ce grupurile S&D și Renew Europe din Parlamentul European, care împreună totalizează 261 din membrii hemiciclului (376 fiind necesari pentru o majoritate), nu îl vor sprijini pe liderul PPE Manfred Weber la președinția Comisiei Europene, un anunț în acest sens fiind făcut chiar de Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European.

Social-democrații europeni și-au reafirmat sprijinul pentru ca prim-vicepreședintele Comisiei Frans Timmermans să devină viitorul președinte al executivului european, în timp ce Renew Europe a readus în discuție numele comisarului Margrethe Vestager. În replică, liderii PPE și-au reconfirmat, pentru a treia oară, susținerea de neclintit pentru candidatura lui Manfred Weber la șefia Comisiei Europene, candidat căruia președintele Franței, liderii social-democrați și cei liberali îi impută lipsa de experiență guvernamentală la nivel înalt.

Citiți pe larg despre negocierile de la Consiliul European din 20-21 iunie

Cu toate acestea, în conferința de presă de la finalul primei zi a summitului, președintele Consiliului European a afirmat că niciun candidat nu a întrunit o majoritate în discuțiile dintre lideri.

”Nu a fost întocmită nicio majoritate în jurul niciunui candidat. Consiliul European a fost de acord că este nevoie de un pachet care să reflecte diversitatea UE. Ne vom întâlni din nou pe 30 iunie. Între timp, voi continua consultările, inclusiv Parlamentul European”, a anunțat Donald Tusk.

În context, președintele francez Emmanuel Macron, cel care se opune unei numiri a lui Manfred Weber în funcția de președinte al Comisiei Europene, dar și procedurii care i-ar facilita o astfel de numire politicianului german, a anunțat eliminarea candidaților propuși și relansarea procesului de numiri în fruntea instituțiilor UE. 

Într-o declarație separată, cancelarul german Angela Merkel a spus că liderii l-au însărcinat pe Donald Tusk să se consulte cu Parlamentul European cu liderii de grupuri pentru a găsi o soluție acceptabilă de ambele părți.

În acest context politic tulbure, șefii de stat sau de guvern i-au extins lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, mandatul de a purta discuții politico-instituționale cu Parlamentul European și cu liderii grupurilor politice pentru a găsi un numitor comun: un ”pachet de nume” pentru a conduce instituțiile UE, respectând o ”ambiție autentică” a criteriilor paritare de gen, de geografie, de populație și de afiliere politică.

 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu solicită Comisiei Europene să prezinte planurile pentru depistarea și diagnosticarea cancerului colorectal

Published

on

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, alături de alți patru colegi din grupurile PPE, S&D și ALDE, a solicitat Comisiei Europene să prezinte planurile executivului european pentru punerea în aplicare a orientărilor europene pentru asigurarea calității în depistarea și diagnosticarea cancerului colorectal.

”146.000 de cetățeni europeni mor în fiecare an de cancer colorectal (CRC). Iar numărul acestora va crește ajungând la peste 206.000 de decese pe an până în 2035. Acest tip de cancer poate fi prevenit, iar accesul la programe de depistare ar putea duce la economii de până la 8 miliarde de euro în costuri medicale directe în cazul în care toate persoanele ar fi diagnosticate în faza incipientă”, a scris Marinescu, pe Facebook.

Cei cinci eurodeputați solicită Comisiei Europene să prezinte în scris planurile sale pentru punerea în aplicare a orientărilor europene pentru asigurarea calității în depistarea și diagnosticarea CRC, încurajarea statelor membre să instituie programe de depistare a CRC destinate populației precum și generarea de date paneuropene privind povara economică și clinică reprezentată de CRC asupra persoanelor și asupra societății în general.

Cu toate acestea, eradicarea CRC este subminată de diferențe importante de calitate, acces și informare cu privire la măsurile preventive de depistare, în special colonoscopia, măsura preventivă considerată standard de bază.

Comisia Europeană a recunoscut existența inegalităților de sănătate în prevenirea CRC, în raportul său din 2017 intitulat „Depistarea cancerului în Uniunea Europeană” și în orientările europene din 2010 pentru asigurarea calității în depistarea și diagnosticarea CRC.

În cadrul unei mese rotunde privind politica Parlamentului din noiembrie 2018, părțile interesate au subliniat faptul că eradicarea CRC presupune eforturi de colaborare între toate părțile interesate, inclusiv Comisia.

 

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Dan Barna: USR aderă la partidul european ALDE, pentru că împărtăşim valori şi idei comune

Published

on

©️ Uniunea Salvați România - USR/ Facebook

Dan Barna, președintele USR, a anunțat în cadrul Comitetului politic al partidului că Uniunea Salvaţi România va adera la partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) potrivit deciziei luate sâmbătă, 22 iunie. Acest anunț a fost făcut într-o conferință de presă după întâlnirea partidului USR din această dimineață.

Decizia de aderare a fost luată cu 82 de voturi “pentru”, patru abţineri.

“După ce am contribuit la formarea unui grup parlamentar nou, al treilea ca mărime din Parlamentul European, USR aderă la partidul european ALDE, pentru că împărtăşim valori şi idei comune şi pentru că doar în acest mod, în perspectiva unor negocieri politice care vor excede cadrul Parlamentului European, vom putea împinge subiecte care ţin atât de interesul României, cât şi de cel al USR. Vom putea participa la elaborarea politicilor familiei politice şi vom avea susţinere pentru a ne promova, vom beneficia de schimburi de bune practici în domenii cum ar fi managementul campaniilor. Vom beneficia de training-uri şi sprijin metodologic prin diferitele organizaţii sau fundaţii care depind de partid sau sunt aliate acestuia. Totodată, calitatea de membri într-un partid european precum ALDE Europe va permite o aliniere a partidelor componente pe subiecte externe sau europene de interes, un exemplu în acest sens fiind un eventual sprijin pe subiecte privind Republica Moldova”, a precizat pe Facebook preşedintele USR, Dan Barna, infromează Agerpres.

Potrivit acestuia, ALDE Europe are o puternică reţea de reprezentare la nivel european: 108 eurodeputaţi din grupul Renew Europe, a treia cea mai mare forţă politică din Europa, iar în prezent cinci din 28 de comisari europeni reprezintă ALDE Europe. “Nu în ultimul rând, şase din actualii prim-miniştri din state membre UE aparţin partidelor membre ALDE”, adaugă liderul USR.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending