Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a dat undă verde noii reglementări care va proteja jurnaliștii și mass-media din UE de ingerințele politice sau economice

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Eurodeputații au dat miercuri undă verde noii legislații care va proteja jurnaliștii și mass-media din Uniune de ingerințele politice sau economice.

Conform noii legi, adoptate cu 464 voturi pentru, 92 împotrivă și 65 abțineri, statele membre vor avea obligația să protejeze independența mass-mediei, iar toate formele de intervenție în deciziile editoriale vor fi interzise, anunță Parlamentul European într-un comunicat.

Protejarea muncii jurnaliștilor

Autorităților le va fi interzis să facă presiuni asupra jurnaliștilor și editorilor pentru ca aceștia să își dezvăluie sursele, inclusiv prin mijloace ca plasarea lor în detenție, aplicarea de sancțiuni, percheziționarea birourilor sau instalarea unor softuri de supraveghere intruzive pe dispozitivele lor electronice.

Parlamentul a adăugat garanții semnificative pentru situațiile în care pot fi utilizate programele spion (spyware). Autorizarea lor se va face de la caz la caz de o autoritate judiciară în scopul anchetării unor infracțiuni grave pasibile de pedepse privative de libertate. Chiar și în astfel de situații, persoanele vizate vor avea dreptul de a fi informate după începerea supravegherii și o vor putea contesta în fața unei instanțe.

Independența editorială a furnizorilor publici de servicii mass-media

Pentru a împiedica folosirea în scopuri politice a mijloacelor publice de informare în masă, conducătorii lor și membrii consiliilor lor de administrație ar trebui aleși prin proceduri transparente și nediscriminatorii, pentru un mandat suficient de lung. Demiterea lor nu va fi posibilă înainte de încheierea contractului, cu excepția cazurilor în care nu mai îndeplinesc criteriile profesionale.

Furnizorii publici de servicii mass-media vor trebui să fie finanțați prin proceduri transparente și obiective, iar fondurile alocate ar trebui să fie sustenabile și previzibile.

Transparența structurilor de proprietate

Pentru ca publicul să știe cine controlează mass-media și ce interese ar putea influența relatările de presă, toate organizațiile de știri și afaceri curente, indiferent de dimensiunea lor, vor avea obligația să publice informații despre structura lor de proprietate. Informațiile vor fi incluse într-o bază de date națională. Organizațiile vor trebui să menționeze și dacă sunt deținute direct sau indirect de stat.

Alocarea echitabilă a publicității de stat

Furnizorii de servicii mass-media vor avea obligația să informeze publicul și despre fondurile primite ca publicitate de stat și despre ajutoarele financiare de stat, inclusiv de la țări din afara Uniunii.

Fondurile publice pentru presă sau platformele online vor trebui să fie alocate conform unor criterii transparente, proporționale și nediscriminatorii. Informațiile despre cheltuielile cu publicitatea de stat vor fi publice și vor include suma totală anuală și suma alocată fiecărei organizații mass-media în parte.

Protejarea libertății presei din Uniune în fața marilor platforme

Eurodeputații au prevăzut un mecanism care va împiedica platformele online foarte mari, ca Facebook, X (fostă Twitter) sau Instagram, să restricționeze arbitrar sau să elimine conținutul mass-media independent. Platformele vor trebui mai întâi să facă distincția între mass-media independentă și sursele neindependente.

Entitățile mass-media vor fi informate atunci când o platformă intenționează să le elimine sau să le restricționeze conținutul și vor avea la dispoziție 24 de ore pentru a răspunde. Doar după ce primește răspunsul, sau în lipsa unui răspuns, platforma va putea să elimine sau să restricționeze conținutul, dacă acesta nu îndeplinește în continuare condițiile.

Entitățile mass-media vor avea posibilitatea să se adreseze unui organism de soluționare extrajudiciară a litigiilor. Ele vor putea și să solicite un aviz din partea Comitetului european pentru servicii mass-media, un comitet nou la nivel european, alcătuit din autorități naționale de reglementare. Acesta va fi înființat în temeiul Legii privind libertatea mass-mediei.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2024

La ultimul summit UE înaintea alegerilor europene, liderii Belgiei și Cehiei cer noi sancțiuni pentru a contracara influența Rusiei în procesele electorale europene

Published

on

© European Union 2024

Prim-miniștrii Belgiei și Cehiei, Alexander de Croo și Petr Fiala, au pledat joi, în cadrul reuniunii Consiliului European, pentru adoptarea de noi sancţiuni pentru a contracara influenţa Rusiei în viitoarele alegeri europene, după ce mai multe ţări au descoperit interferenţe timpurii din partea Moscovei, guvernele de la Bruxelles și de la Praga demascând astfel de operațiuni.

Într-o scrisoare deschisă adresată conducerii UE și semnată de premierul belgian Alexander de Croo și de președintele ceh Peter Fiala, cele două țări solicită președinților Comisiei Europene, Consiliului European și Parlamentului European să stimuleze noi sancțiuni la adresa Moscovei.

Potrivit scrisorii, cei doi lideri afirmă că au fost deja descoperite cazuri de dezinformare și interferență pro-rusească în mai multe state membre. În special, serviciile de securitate belgiene au descoperit o rețea în interiorul Belgiei care implica transferuri de numerar care au avut loc în parte în Republica Cehă.

Rețeaua urmărea să creeze o cooperare între politicienii pro-ruși din Parlamentul European, să ajute la alegerea mai multor candidați pro-ruși și să numească “persoane active în cadrul acestei rețele ca angajați ai eurodeputaților nou aleși”.

“Interferența rusă în procesele electorale din Europa are loc chiar în acest moment. Ei intenționează să ne perturbe democrațiile”, a subliniat Alexander De Croo, premierul Belgiei, țara care deține președinția semestrială a Consiliului UE și care a organizat summitul extraordinar de la Bruxelles.

De altfel, concluziile adoptate de liderii UE debutează cu fraza “în contextul viitoarelor alegeri europene, Consiliul European subliniază hotărârea Uniunii și a statelor sale membre de a monitoriza îndeaproape și de a limita orice riscuri care rezultă din dezinformare, inclusiv prin intermediul inteligenței artificiale, precum și din acțiunile străine de manipulare a informațiilor și ingerințele străine în procesele electorale.

“Consiliul European invită instituțiile UE și autoritățile naționale să coopereze cu privire la aceste chestiuni”, au stabilit liderii.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Eurobarometru: 74% dintre români susțin că probabil vor vota la alegerile europene, iar 65% afirmă că au beneficiat de aderarea la UE. Securitatea și apărarea, principala preocupare pentru români și europeni

Published

on

© European Union 2023

Un sondaj Eurobarometru, ultimul realizat la comanda Parlamentului European înainte de alegerile europene din 6-9 iunie, surprinde o creștere până la 60% a interesului în întreaga UE pentru scrutinul europarlamentar, România situându-se în media europeană, cu exact 60% dintre respondenți precizând că sunt interesați. De asemenea, percepția europenilor asupra UE este una pozitivă, iar România, cu 50% dintre respondenți spunând că imaginea UE este pozitivă, se clasează în prima jumătate a mediei europene la acest capitol.

Sondajul conștientizarea și preocuparea cetățenilor față de contextul geopolitic actual, cu alegătorii europeni și români considerând că securitatea a devenit o temă principală.

Sondajul publicat astăzi relevă o tendință pozitivă, ascendentă în ceea ce privește principalii indicatori electorali, cu doar câteva săptămâni înainte de votul din iunie. Interesul pentru alegeri, cunoașterea datei alegerilor, precum și probabilitatea de a vota sunt toate în creștere de la ultimul sondaj din toamna anului 2023. Creșterile sunt semnificative în comparație cu sondajul din primăvara anului 2019 (cu trei luni înainte de alegerile europene anterioare).

60% dintre cetățenii europeni declară că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (+3 puncte procentuale față de toamna anului 2023 și +11 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019). 71% spun că este probabil să voteze (7-10 pe o scară de la 1-10), reprezentând +3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023 și +10 puncte procentuale în comparație cu februarie/martie 2019. Rezultatele sondajului sugerează că cetățenii UE sunt foarte conștienți de importanța alegerilor în contextul geopolitic actual, opt din zece respondenți (81%) fiind de acord că votul este și mai important acum.

În ceea ce privește respondenții din România, 60% dintre aceștia afirmă că sunt interesați de alegerile din iunie 2024 (la fel ca în toamna anului 2023 și cu 11 puncte procentuale mai mult față de februarie/martie 2019). 74% dintre cetățenii români spun că este probabil să voteze la următoarele alegeri europene (55% dintre români spuneau că este probabil să voteze înainte de alegerile din 2019), iar 68% cred că votul este mai important în actualul context geopolitic.

“Europenii sunt conștienți de faptul că mizele acestui tur de scrutin sunt mari și că votul este și mai important în contextul geopolitic actual. Îi îndemn pe cetățenii noștri să voteze la viitoarele alegeri europene, să consolideze democrația europeană și să modeleze viitorul Europei”, a declarat, în context, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, citată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

La finalul acestei legislaturi, 81% dintre cetățenii UE (80% dintre cetățenii din România) au o imagine pozitivă sau neutră față de Parlamentului European, în timp ce doar 18% au o imagine negativă (19% dintre respondenții români). În plus, majoritatea din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce numai 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul Parlamentului European așa cum este în prezent.

Președinta Metsola a adăugat că “Parlamentul și Uniunea Europeană au obținut rezultate fără precedent în ultimii ani. Ne-am confruntat cu circumstanțe și provocări excepționale, dar am devenit și mai puternici și mai uniți. Parlamentul a fost și va continua să fie vocea și avocatul cetățenilor în UE.”

Cetățenii europeni ar dori ca lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), precum și sprijinirea sănătății publice (32%) să fie principalele chestiuni discutate în timpul campaniei electorale. Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă, precum și apărarea și securitatea UE se află pe locul al treilea în rândul cetățenilor europeni (la 31%).

Temele indicate de cetățenii români pentru această campanie electorală sunt, în ordine: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) și lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%).

Importanța pe care cetățenii o acordă apărării și securității UE a crescut pe parcursul legislaturii parlamentare, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, apărarea și securitatea UE se menționează ca primă prioritate a campaniei electorale în nouă țări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) și Lituania (53%).

De asemenea, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial, urmate de aspectele energetice și securitatea alimentară/agricultura (ambele cu 30 %).

Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%), pe securitatea alimentară/agricultură (31%) și pe competitivitate, economie și industrie (29%) pentru a își întări poziția în plan global.

În timp ce patru din zece cetățeni europeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas același, iar 22% spun că s-a diminuat. La nivel național, majoritatea cetățenilor din 15 țări consideră că rolul UE în lume a devenit mai important de-a lungul anilor, proporțiile ajungând la 67 % în Suedia, 63% în Portugalia și 60% în Danemarca. Între timp, cetățenii sloveni și cehi sunt cei mai susceptibili să spună că rolul UE a devenit mai puțin important (32% și, respectiv, 30%).

În cazul României, 35% dintre respondenți cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas la fel, în timp ce 27% spun că rolul UE s-a diminuat.

Aproape trei sferturi dintre cetățeni europeni (73%, + 3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, incluzând o cincime (20%) pentru care au un impact „foarte mare”. 65% dintre cetățenii din România au răspuns că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor. În plus, marea majoritate a europenilor afirmă că țara lor beneficiază de apartenența la UE (71%). 65% dintre cetățenii din România afirmă că țara a beneficiat de apartenența la UE.

Rezultatele complete pot fi găsite aici.

Context

Sondajul Eurobarometru al Parlamentului European din primăvara anului 2024 a fost realizat de agenția de cercetare Verian (anterior Kantar) între 7 februarie și 3 martie 2024 în toate cele 27 de state membre ale UE. Sondajul a fost realizat față în față, cu interviuri video (CAVI) utilizate suplimentar în Cehia, Danemarca, Finlanda și Malta. În total, au fost efectuate 26,411 de interviuri. Rezultatele UE au fost ponderate în funcție de dimensiunea populației din fiecare țară.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputații pun presiune pe Ursula von der Leyen și îi cer acesteia să anuleze o numire controversată într-un post de rang înalt în Comisia Europeană și să reia procesul de selecție într-un mod transparent

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Mai mult de jumătate dintre membrii Parlamentului European i-au solicitat joi președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să revină asupra deciziei de a alege un aliat politic pentru un post profitabil în instituția pe care o conduce, informează Politico Europe.

Reunit într-o sesiune plenară de două zile, Parlamentul European a votat cu 382 de voturi pentru și 144 de voturi împotrivă în favoarea unui un amendament prin care i se cere lui von der Leyen să reia procedura de selecție pentru post, după ce aceasta i-a acordat rolul foarte bine plătit de reprezentant al întreprinderilor mici și mijlocii deputatului european Markus Pieper, care provine din același partid conservator german din care face parte și președinta executivului european.

El a semnat contractul la 31 martie, în ciuda faptului că alți doi candidați preselectați pentru acest post, amândoi femei, ar fi obținut note mai mari la probe în timpul procesului de selecție.

Citiți și: Mai mulți comisari europeni și eurodeputați îi cer Ursulei von der Leyen explicații după o numire controversată. Cazul apare după ce Parchetul European a preluat ancheta asupra ”Pfizergate”

Acest scandal vine după ce procurori europeni au demarat procedurile de investigare a acuzațiilor de infracțiuni în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, informează Politico Europe.

Parlamentarul german Daniel Freund, de la Verzi, a propus amendamentul – la un raport bugetar, care a fost sprijinit de colegii Verzi, de doi politicieni din grupul Socialiștilor și Democraților și de trei parlamentari de la Renew.

Amendamentul a venit după ce Comisia nu a reușit să răspundă la o întrebare parlamentară privind modul în care Pieper a fost selectat în detrimentul celor două femei concurente.

Textul propus de Freund solicită Comisiei să anuleze numirea lui Pieper și să inițieze ”un proces cu adevărat transparent și deschis pentru selectarea reprezentantului UE pentru IMM-uri”.

Deși votul nu are niciun efect juridic obligatoriu, este posibil să o pună într-o situație jenantă pe von der Leyen, după ce aceasta a respins criticile comisarilor în cadrul unei reuniuni de miercuri.

Înainte de aceasta, într-un semn că politica începe să se amestece în activitățile executivului european înainte de alegerile din 6-9 iunie, patru comisari de rang înalt au cerut răspunsuri privind transparența numirii, într-o scrisoare datată 8 aprilie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL9 mins ago

Argentina cere să devină “partener global” NATO: Ministrul argentinian al apărării i-a înmânat lui Mircea Geoană o scrisoare de intenție în acest sens

SUA15 mins ago

“Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

SCHENGEN24 mins ago

Schengen: Comisia Europeană a propus Consiliului UE să stabilească data eliminării controalelor la frontierele terestre pentru România și Bulgaria

ROMÂNIA DIGITALĂ9 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN13 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA15 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.16 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA16 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA17 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA17 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO1 week ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending