Ministrul energiei, Sebastian Burduja, a avut luni, la Varșovia, prima întâlnire cu omologul din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, în marja Summitului Inițiativei celor Trei Mări, el arătând că a fost o discuţie esenţială pentru viitorul energetic al României şi al regiunii noastre.

Burduja a anunțat, într-o postare pe Facebook, că a avut o întâlnire bilaterală “excelentă” la Varșovia, în marja Three Seas Summit, cu omologul său american.

”Astăzi, la Varşovia, în marja Three Seas Summit, am avut o întâlnire bilaterală excelentă, pe larg, cu ministrul omolog din Statele Unite ale Americii, Christopher Allen Wright, Secretar al Departamentului pentru Energie. Absolvent al prestigioaselor universităţi MIT şi Berkeley, este unul dintre cele mai respectate personalităţi în sectorul energetic din SUA, adept al unei linii pragmatice, identică cu poziţia mea: avem nevoie de energie sigură, ieftină şi curată — în această ordine de priorităţi”, a scris Burduja.

Ministrul energiei a subliniat că discuția a fost esențială pentru viitorul energetic al României și al întregii regiuni.

”Am reafirmat angajamentul comun pentru dezvoltarea proiectelor strategice care ne vor aduce mai aproape de un obiectiv major: transformarea României într-un hub energetic regional, puternic, rezilient şi sustenabil, în parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii”, a punctat Sebastian Burduja.

Agenda discuțiilor a inclus mai multe proiecte-cheie:

• Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești — viitorul energiei nucleare sigure și curate, cu tehnologie americană de ultimă generație (NuScale);
• Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă — proiect strategic pentru care România a semnat la finalul anului trecut contractul EPCM, inclusiv cu două mari companii americane (Fluor și Sargent & Lundy);
• Proiectul HVDC — interconectorul de înaltă tensiune în curent continuu, vital pentru integrarea regenerabilelor și consolidarea rețelei, proiect la care Fluor este de asemenea partener;
• Hidrocentralele cu acumulare prin pompaj (CHEAP) — dezvoltarea unui lanț de astfel de “baterii verzi” în Arcul Carpatic, prin colaborarea între Hidroelectrica și prestigiosul National Renewable Energy Laboratory (NREL) din cadrul Departamentului Energiei al SUA.

”Vă anunţ în premieră că săptămânile trecute am semnat un memorandum între NREL şi Hidroelectrica, demers care pune România în avangarda Europei în stocarea energiei verzi prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj în tot lanţul Carpatic. Urmează studiile de prefezabilitate şi fezabilitate, dezvoltate cu sprijin american”, a declarat Burduja.

Alte teme abordate au fost:

• Energia geotermală — acordul ELCEN cu partenerii americani pentru cartografierea și dezvoltarea potențialului geotermal în București, proiect susținut prin Fondul pentru Modernizare;
• Producția de gaze — România este deja cel mai mare producător din UE și își va dubla producția începând din 2027 prin proiectul Neptun Deep, unde platforma americană Transocean Barents execută forajele.

Potrivit ministrului, discuțiile au pornit de la realitățile actuale ale Europei: creșterea prețurilor la energie din cauza lipsei de interconectare între state, închiderea centralelor pe cărbune fără alternative viabile și costurile ridicate ale certificatelor de CO₂, care afectează competitivitatea.

”America ştie: o Europă puternică şi competitivă este un garant al stabilităţii globale. Pentru asta, avem nevoie să trecem de la Green Deal la Smart Deal. România îşi asumă parteneriatul strategic cu SUA la nivel politic şi militar, şi îl duce şi în zona vitală de business, acolo unde se construiesc viitorul economic şi securitatea energetică. Aşa cum am mai spus, relaţia bilaterală România-SUA în sectorul energetic este de excepţie, dovadă fiind şi întâlnirea de astăzi. Proiectele majore au fost, de altfel, începute în timpul primei administraţii Trump. Am reafirmat determinarea noastră de a colabora în spiritul valorilor democratice şi al libertăţii economice care definesc alianţa SUA-România”, a afirmat Burduja.

În încheiere, ministrul energiei a transmis un mesaj optimist:

”Împreună, România şi Statele Unite deschid un nou capitol în parteneriatul nostru strategic în energie. Sunt mai încrezător decât oricând în viitorul comun al energiei sigure, ieftine şi curate — repet, în această ordine de priorităţi. Înainte, împreună!”, a conchis el.

Ministerul Energiei anunță lansarea spre consultare publică a Ghidului solicitantului aferent apelului de proiecte destinat sprijinirii investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile pentru autoconsum, finanțat prin Fondul pentru Modernizare – Program-cheie 1: Surse regenerabile de energie și stocarea energiei.

Potrivit comunicatului oficial, apelul este dedicat solicitanților din sectorul privat, iar modificările propuse au ca obiectiv flexibilizarea condițiilor de eligibilitate și alinierea la noile reglementări introduse prin O.U.G. nr. 5/2025 privind unele măsuri din domeniul social și modificarea și completarea unor acte normative.

„Prin lansarea acestui nou apel oferim și mai mult sprijin concret companiilor care vor să investească în independența energetică a României. Simplificăm accesul la finanțare și înlăturăm bariere administrative inutile. Vrem ca fiecare kilowatt produs din surse regenerabile și consumat local să însemne mai multă eficiență, competitivitate și sustenabilitate pentru economia românească. În plus, extindem accesul către sectoare importante pentru economia națională, precum cel agricol și agroalimentar, și încurajăm tranziția acestora către soluții energetice competitive și curate. România are un potențial uriaș în zona regenerabilelor, iar acest apel este încă un pas hotărât pentru valorificarea acestui potențial”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Citiți și: Fondul pentru Modernizare: 84 de noi contracte de peste 44 milioane de euro pentru producția de energie electrică din surse regenerabile pentru autoconsum

Modificările vizează:

• Acceptarea tuturor tipurilor de ipoteci în etapa de evaluare, cu condiția ca, în termen de 60 de zile lucrătoare de la semnarea contractului de finanțare, imobilul să fie liber de sarcini sau ipoteca să fie în scopul realizării proiectului;
• Eliminarea obligației de a prezenta dovada scoaterii din circuitul agricol și autorizația de construire în termen de 1 an de la semnarea contractului – acestea vor fi necesare doar la cererea de prefinanțare/rambursare;
• Actul de reglementare de mediu nu mai este necesar la contractare, ci doar înainte de prima cerere de plată (prefinanțare sau rambursare);
• Eligibilitatea extinsă pentru solicitanții care desfășoară activități secundare CAEN 01, 10 și 11 (agricultură, industrie alimentară și băuturi), neeligibili în alte scheme, conform condițiilor specificate în schema de ajutor.

Apelul de proiecte are un buget total estimat de 300 milioane euro, echivalent în lei, provenit din Fondul pentru Modernizare. Valoarea maximă a ajutorului de stat acordat este de 20 milioane euro per proiect, iar cel puțin 70% din energia produsă trebuie destinată autoconsumului.

Valori maxime ale sprijinului acordat per MW instalat:

• Energie solară:
  • până la 5 MW: max. 450.000 euro/MW
  • peste 5 MW: max. 360.000 euro/MW
• Energie eoliană: max. 700.000 euro/MW
• Energie hidro: max. 1.805.000 euro/MW

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site-ul Ministerului Energiei iar documentele pot fi consultate aici. 

ONG-uri de mediu încearcă să blocheze printr-o nouă acţiune în justiţie, complet nemotivată, proiectul Neptun Deep, care va scoate România şi întreaga regiune din dependenţa energetică faţă de Rusia, a anunţat, joi, ministrul energiei, Sebastian Burduja.

“Nu cedăm! Astăzi nu voi vorbi ca ministru sau ca om politic. Voi vorbi ca român. Pentru că ceea ce se întâmplă cu proiectul strategic Neptun Deep nu este doar un atac asupra unui proiect energetic – este un atac asupra suveranităţii energetice şi securităţii noastre naţionale. ONG-uri de mediu, finanţate direct sau indirect prin reţele opace, încearcă să blocheze printr-o nouă acţiune în justiţie, a 6-a la număr, proiectul Neptun Deep, care va scoate România şi întreaga regiune din dependenţa energetică faţă de Rusia. Vă vine să credeţi sau nu, dar cererea de chemare în judecată e complet nemotivată”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

“Acuzaţia” constă în faptul că o autorizaţie ar fi nelegală pentru că şi alte operaţiuni administrative efectuate anterior ei ar fi nelegale, acelea fiind la rândul lor contestate în instanţă, nedeclarate nelegale de un judecător, a precizat ministrul Burduja.

“Practic, aceşti “reclamanţi” cer anularea unor acte administrative doar pentru că au mai atacat în instanţă, în cascadă, şi alte operaţiuni administrative faţă de care nicio instanţă nu s-a pronunţat definitiv. Aberant. Abuzul de drept, conform legii, presupune introducerea, cu rea-credinţă, a unor cereri în justiţie, nemotivate şi vădit netemeinice. Mai mult, aceiaşi “reclamanţi”, pentru a fi mereu în termenul de atacare în contencios administrativ, la fiecare 30 de zile, trimit la Ministerul Energiei o solicitare în temeiul Legii nr. 544/2001, fix cu acelaşi conţinut. Se modifică doar data. Desigur, din respect pentru lege, răspundem de fiecare dată”, a explicat Burduja.

Citiți și

Proiectul Neptun Deep, ”în grafic”. Burduja: Avem șanse să beneficiem de gaze din Marea Neagră mai devreme de 2027

A început forajul în blocul Neptun Deep. Burduja: Gazul din Marea Neagră înseamnă libertate și ruperea lanțurilor prin care Rusia a ținut Europa dependentă

Potrivit ministrului, proiectul Neptun Deep înseamnă 100 de miliarde de metri cubi de gaze – echivalentul consumului a 4,3 milioane de gospodării în 30 de ani, 40 de miliarde euro în PIB până în 2044, 20 de miliarde de euro la bugetul statului, 43.500 de locuri de muncă directe şi indirecte, investiţii de peste 4 miliarde euro în foraj, platforme şi infrastructură, plus locuri de muncă bine plătite, gaz ieftin pentru repornirea industriei chimice şi energetice, de la Azomureş la CET-uri moderne în Bucureşti şi restul României.

“Ce riscăm dacă reclamanţii câştigă? România va rămâne dependentă de gazul rusesc, care acum cinci ani reprezenta 75% din importuri. Vom pierde statutul de lider energetic regional şi furnizor de securitate pentru Europa Centrală şi de Sud-Est. Industria grea şi petrochimia vor putea fi puse pe butuci definitiv. România ar putea deveni incapabilă să gestioneze crize energetice regionale. Să nu ne facem iluzii: a bloca Neptun Deep înseamnă să blochezi România. Aceste atacuri servesc interesele Federaţiei Ruse. Aceasta este realitatea. Într-o perioadă în care România a devenit pentru prima dată în istorie cel mai mare producător de gaze din UE (Q2 2024 – 2,3 miliarde mc), în care vrem să fim exportatori net de energie în următorii ani, blocarea acestui proiect este o dovadă de iresponsabilitate, în cel mai bun caz, sau de ostilitate faţă de interesele româneşti, în cel mai rău caz. România are o fereastră istorică. Dacă o ratăm, o vom plăti scump – în facturi, în sărăcie şi în vulnerabilitate”, a punctat ministrul energiei.