Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a respins planul premierului Boris Johnson privind Brexit-ul: Nu poate forma baza unei înțelegeri față de care ne-am putea da acordul

Published

on

Parlamentul European a respins joi planul privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, propus de premierul britanic Boris Johnson ”în forma sa actuală”, au informat reprezentanții legislativului europena, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Comitetul Parlamentului European pentru negocierile cu privire la Brexit ”nu crede că propunerile de ultim moment formulate de guvernul britanic pe 2 octombrie, în forma lor actuală, pot forma baza unui acord faţă de care Parlamentul European şi-ar putea da acordul”, indică acest grup, prezidat de eurodeputatul liberal belgian Guy Verhofstadt, membru al grupului Renew Europe.

Planul înaintat de Boris Johnson prevede ca Irlanda de Nord să iasă din uniunea vamală europeană, la fel ca restul Marii Britanii, dar ca această provincie să aplice în continuare regulile europene în privinţa circulaţiei bunurilor, inclusiv a mărfurilor agro-alimentare, cu înfiinţarea unei ”zone de reglementare” pe insula Irlanda, sub rezerva acordului din partea legislativului şi a executivului nord-irlandeze.

”Propunerile nu tratează adevăratele probleme de soluţionat dacă plasa de siguranţă (irlandeză) va trebui eliminată, şi anume economia întregii insule, respectarea deplină şi integrală a Acordului din Vinerea Mare şi integritatea pieţei unice. Propunerile Marii Britanii sunt insuficiente şi ne îndepărtează puţin mai mult de angajamentele şi obiective asumate în comun”, este precizat în comunicatul Parlamentului European.

Europarlamentarii avertizează că orice ”formă de control și verificare în interiorul și în jurul frontierelor ar însemna sfârșitul schimburilor economice fluide (…) și ar reprezenta un risc serios pentru procesul de pace”.

”În acelaşi timp, asemenea controale nu ar fi suficiente pentru a garanta protecţia consumatorilor şi a întreprinderilor din UE în orice circumstanţe, ceea ce ar putea aduce un prejudiciu important pieţei unice a Uniunii”, completează Parlamentul European.

Europarlamentarii consideră ”inacceptabil” ca propunerile Guvernului de la Londra să fie trasate în detaliu în cursul perioadei de tranziție de 14 luni, lucru ce ar pute Parlamentul European în situația de a-și ”da acord față de protocol fără a-i cunoaște toate implicațiile”.

La rândul său, Donald Tusk, președintele Consiliului European, instiție care reunește sub umbrela sa șefii de stat sau de guvern ai UE27, și-a prezentat scepticismul cu privire la planul propus de prim-ministrul britanic Boris Johnson.

”Rămânem deschiși, dar deocamdată nu suntem convinși”, a scris Donald Tusk într-o postare pe pagina sa de Twitter, după o discuție telefonică cu premierul irlandez, Leo Varadkar, și cel britanic, Boris Johnson.


O convorbire telefonică a avut loc miercuri și între președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și șeful Executivului de la Dublin, Leo Varadkar, în urma căreia cei doi lideri ”au convenit că sunt în favoarea ideii ca Regatul Uit să publice varianta completă a propunerii sale” privind modificarea Acordului de retragere din UE, potrivit The Guardian.

Reacția celor doi venea după ce guvernul de la Londra a insistat că textul de 44 de pagini, înaintat Comisiei Europene, va rămâne confidențial.

Amintim că Regatul Unit a dat publicității până acum doar un document explicativ de șase pagini cu privire la viziunea sa referitoare la granița irlandeză.

Poziția lui Jean-Claude Juncker și a lui Leo Varadkar pare să trădeze nivel scăzut de încredere în Downing Street, în condițiile în care există temeri că premierul britanic va încerca să învinuiască Bruxelles-ul pentru eșecul obținerii unui acord.

Potrivit unor surse europene, în cadrul unei întrevederi cu ambasadorii statelor membre la UE, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, și-a arătat reticența față de propunerile înaintate de Regatul Unit, spunându-le diplomaților că este dificil de obținut un acord în următoarele 10 zile, cu excepția cazului în care partea britanică își va schimba fundamental poziția.

Bruxelles-ul a insistat în repetate rânduri că acordul trebuie convenit înainte de summitul Consiliului European, programat pentru 17-18 octombrie.

Premierul britanic Boris Johnson a prezentant miercuri, 2 octombrie, planul său în cinci puncte privind Brexit-ul, care va scoate Marea Britanie, inclusiv provincia nord-irlandeză, din uniunea vamală după perioada de tranziție post-Brexit, și a avertizat UE27 că mai este ”foarte puțin timp” pentru a obține un acord de retragere.

Într-o scrisoare de șase pagini înaintată președintelui în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, șefilor de stat sau de guvern ai Consiliului European și negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul britanic a punctat că ”acest guvern dorește să obțină un acord și sunt singur că și dumneavoastră doriți același lucru. Dacă nu vom putea obține unul, eșecul rezultat va fi unul al politicii de stat pentru care toți vom fi responsabili”.

Propunerile prezentate miercuri de prim-ministrului Boris Johnson reprezintă rezultatului lungilor negocieri purtate pe partea britanică și cea europeană în ultima perioadă. 

Regatul Unit, care s-a înscris la acest maraton la 23 iunie 2016, transformat în ultimele săptămâni în sprint, mai are de trecut un obstacol: summitul Consiliului European din 17-18 octombrie.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Daniel Buda

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

Published

on

© colaj foto ( European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021 - Source: EC - Audiovisual Service)

Comisia Europeană lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele pentru agricultură din Rusia, a fost asigurarea oferită de comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în urma unei întrebări adresate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Interpelarea acestuia din urmă vine în contextul în care Rusia, unul dintre cei mai importanți producători mondiali de îngrășăminte agricole de care Europa și Brazilia sunt dependente, i-a îndemnat pe producătorii săi, prin ministrul rus al industriei și comerțului, să-și suspende, cel puțin temporar, expedierea de îngrășăminte.

Pe fondul acestor interdicții a exporturilor de îngrășăminte, atât agricultorii din Europa, cât și din alte țări, au fost și sunt în continuare afectați pentru că nu dispun de cantitățile de îngrășăminte contractate.

Cu toate că momentan există resurse care să acopere necesitățile agricultorilor din România, situația rămâne îngrijorătoare pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei și tensiunilor actuale. Am adresat așadar în urmă cu puțin timp Comisiei Europene, o întrebare cu solicitare de răspuns scris pentru a afla care sunt instrumentele de care dispune Comisia pentru ca necesarul de îngrășăminte pentru agriculturile țărilor europene să fie asigurat în contextul dat”, a explicat Daniel Buda.

În răspunsul său, comisarul european Janusz Wojciechowski a explicat că ”per ansamblu, în acest stadiu, industria îngrășămintelor din UE pare să fie în măsură să deservească fermierii din UE în 2022/2023, dar dat fiind nivelul de incertitudine în această privință, Comisia rămâne foarte atentă la problema respectivă și monitorizează permanent situația”.

”În UE, problema îngrășămintelor este legată mai mult de prețurile ridicate, datorate în special gazelor naturale pentru producția de îngrășăminte azotate, decât de problemele legate de aprovizionarea cu îngrășăminte minerale (fosfați sau potasă) sau de capacitățile de producție. În plus, aplicarea de potasă și de fosfați poate fi redusă temporar fără consecințe semnificative asupra productivității culturilor”, a mai spus oficialul Comisiei Europene.

Acesta a amintit că instituția din care face parte a anunțat în comunicarea sa din 23 martie 2022 privind garantarea securității alimentare și consolidarea rezilienței sistemelor alimentare ”un pachet de sprijin în valoare de 500 de milioane de euro care poate fi utilizat de statele membre pentru a finanța măsuri care să abordeze, printre altele, creșterea costurilor îngrășămintelor. În plus, Cadrul temporar de criză privind ajutoarele de stat , adoptat la aceeași dată, permite statelor membre să introducă măsuri menite să remedieze deficitul de lichidități cu care se confruntă întreprinderile afectate direct sau indirect de perturbarea gravă a economiei cauzată de invadarea Ucrainei de către Rusia”, a mai spus Wojciechowski.

Comisarul european pentru agricultură a conchis dând asigurări că ”monitorizează în mod activ evoluțiile în acest sens, discută cu principalele părți interesate, lucrează la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența și evaluează posibilitățile de reducere a utilizării îngrășămintelor prin inovare și printr-o mai bună gestionare a nutriției”.

Continue Reading

Daniel Buda

Comisia Europeană răspunde la interpelarea eurodeputatului Daniel Buda cu privire la scumpirea utilajelor agricole: Luăm măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze impactul războiului

Published

on

© colaj foto: European Union 2021 - Source : EP / European Union, 2021

Comisia Europeană ia diverse măsuri pentru a ajuta industriile europene să atenueze consecințele negative ale invadării Ucrainei de către Rusia, a fost răspunsul acordat de comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, în urma unei interpelări înaintate de eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală (AGRI) din Parlamentul European.

Acesta din urmă și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea prețurilor pentru utilajele agricole ca urmare a creșterii prețului oțelului.

Buda relatează într-o postare pe Facebook că McAree Engineering, companie de inginerie, a anunțat că prețurile produselor sale vor crește cu 20 % din cauza scumpirii oțelului.

Astfel, unii producători irlandezi sunt obligați să-și revizuiască ofertele pentru echipamentele și utilajele agricole. Această companie produce și furnizează echipamente de producție a furajelor pentru fermierii din Marea Britanie și Irlanda.

”În al doilea trimestru al acestui an, costul oțelului a crescut cu 540 euro pe tonă față de primul trimestru. Pe parcursul anului 2021, prețul angro al acestuia a crescut cu peste 400 %, un record. Din cauză că Rusia și Ucraina furnizează majoritatea materiilor prime, precum minereul de fier și cocsul, iar Rusia este un exportator major de oțel în sine, costurile producției de oțel sunt la cote maxime. Prețul altor metale necesare pentru producția de oțel, precum nichelul, de asemenea a crescut”, detaliază eurodeputatul.

În contextul dat, Daniel Buda a adresat Comisiei Europene o întrebare cu privire la măsurile luate de instituție pentru a sprijini producția utilajelor agricole.

”În martie 2022, Comisia a adoptat un cadru temporar de criză  care permite statelor membre să acorde ajutoare în sume limitate pentru întreprinderile afectate de criza actuală sau de sancțiunile și contra-sancțiunile aferente, să asigure faptul că întreprinderile dispun în continuare de lichidități suficiente și să despăgubească întreprinderile pentru costurile suplimentare suportate ca urmare a prețurilor excepțional de ridicate la gaze și energie electrică”, i-a răspuns comisarul european pentru piața internă, Thierry Breton.

Acesta a dat asigurări că instituția din care face parte va intensifica ”activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU”.

”La 18 mai 2022, ca răspuns la dificultățile și la perturbările pieței mondiale a energiei cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia, Comisia a prezentat Planul REPowerEU . REPowerEU este un plan de economisire a energiei, de accelerare a producției și implementării de energie curată și de diversificare a surselor noastre de energie. Pentru a spori reziliența industriei și a-i mări competitivitatea, Comisia își va intensifica activitățile privind materiile prime critice și va pregăti o propunere legislativă, așa cum s-a anunțat în planul REPowerEU. În plus, Comisia este conștientă de problema coordonării eforturilor statelor membre pentru asigurarea aprovizionării cu energie la prețuri accesibile a actorilor din industria europeană”, a detaliat Breton.

În încheierea răspunsului său, comisarul european a amintit de platforma pentru reziliența lanțului de aprovizionare, care ajută ”întreprinderile să păstreze, să restructureze sau să înlocuiască lanțurile de aprovizionare existente, să găsească noi parteneri în Europa și să se aprovizioneze cu materiile prime, piesele, componentele și/sau produsele (semi)finite sau serviciile de care au nevoie pentru a-și menține activitatea de producție”.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: UE, cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) a subliniat într-un interviu pentru noua.tv că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent, dar în același timp, în contextul integrării României în UE „identitatea noastră a fost puternic afectată de transformări ce s-au făcut fără a avea în vedere o perspectivă.”

„Uităm, adesea, că suntem o mare cultură și că am dat lumii și Europei valori importante pe care le tratăm cu un profund dispreț. Încercarea de a minimaliza și arunca la coș tot ceea ce ne reprezintă este o mare eroare. Noi am făcut progrese, însă nu ne-am gândit în perspectivă și ne-am trezit cu o situație extrem de dureroasă în care avem 5 milioane de cetățeni români care lucrează în Uniunea Europeană. Toată această tragedie va trebui să fie asumată de către statul român la un moment dat”, a punctat președintele PMP în cadrul interviului. 

Potrivit acestuia, politicienii superficiali, în lipsă de soluții concrete, denigrează Uniunea Europeană: „Trebuie recunoscut, că UE este cel mai reușit proiect pe care europenii l-au pus în operă pentru a asigura o pace durabilă pe continent. În fața mai multor crize, Uniunea Europeană a răspuns cu aceleași politici: mai multă extindere și mai multă integrare.”

„De aceea, confruntată cu agresivitatea Rusiei, UE a răspuns prin acordarea statutului de candidat la aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. UE pune în valoare exact ceea ce ne distinge pe fiecare dintre noi și, indiferent de limba pe care o vorbim acasă, aparținem cu toții Europei oferind stelelor membre multe instrumente pentru a ne proteja identitatea națională și culturală”, a mai precizat acesta. 

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL UE28 mins ago

UE va discuta luna aceasta dacă interzice acordarea de vize pentru toți cetățenii ruși. Președinția cehă a Consiliului UE: ”Ar putea fi o altă sancţiune foarte eficace”

ROMÂNIA1 hour ago

Mai multe proiecte ale Transgaz au fost transmise către BEI în vederea finanțării. Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului național de transport al gazelor naturale

Daniel Buda2 hours ago

Comisia Europeană, după interpelarea eurodeputatului Daniel Buda: Lucrăm la abordări pe termen mediu și lung pentru a reduce dependența de îngrășămintele agricole din Rusia

ROMÂNIA3 hours ago

Președintele Camerei Deputaților și ministrul Apărării, în vizită la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii. Marcel Ciolacu i-a asigurat pe militari de sprijinul său necondiționat pentru Armata României

U.E.3 hours ago

Liderii instituțiilor UE, ”consternați” de atacul asupra scriitorului Salman Rushdie: Libertatea de gândire este unul dintre cele mai prețioase drepturi

ROMÂNIA19 hours ago

Transgaz a primit undă verde din partea Ministerului Energiei pentru construirea conductei de transport gaze naturale pe direcția Prunișor – Orșova – Băile Herculane – Jupa

U.E.21 hours ago

Ursula von der Leyen și Roberta Metsola, mesaj de Ziua Internațională a Tineretului: UE va fi mai puternică dacă le permitem tinerilor să devină promotorii schimbării

ROMÂNIA21 hours ago

Ziua Internațională a Tineretului. Nicolae Ciucă: Când ne-am asumat guvernarea, ne-am asumat și responsabilitatea pentru viitorul tinerilor

NEWS22 hours ago

Europa ar putea folosi rachetele companiei SpaceX după golul lăsat de rachetele rusești Soyuz. Directorul general ESA: Războiul din Ucraina a arătat că suntem prea dependenți de Rusia

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

UE a alocat încă 4 mil. euro Ugandei pentru a ajuta această țară să facă față fluxului de noi refugiați din Congo

ROMÂNIA2 days ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL1 week ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.2 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA2 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

Team2Share

Trending