Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu apreciază că emblematicul program Orizont Europa ”devine extrem de important” în contextul Pactului Ecologic European și al transformărilor economice necesare pentru a atinge țintele de mediu stabilite pentru fiecare industrie.

Astfel, Parlamentul European a adoptat ”raportul privind stabilirea celor 10 parteneriate instituționalizate, întreprinderile public-private organizate în funcție de domeniile de cercetare prioritate pentru Uniune, așa numitele Joint Undertakings.”

”Cu un buget de 10 miliarde euro fonduri publice, care urmează să fie dublat de fondurile private, funcționarea celor 10 parteneriate a fost astfel gândită încât să contribuie la creșterea nivelului de deschidere către partenerii privați, al transparenței și al gradului de incluziune a actorilor relevanți din fiecare domeniu de activitate”, a detaliat Marian-Jean Marinescu.

Acesta a explicat că varianta propusă de Parlamentul European ”a urmărit simplificarea considerabilă a procedurilor administrative și a crescut gradul de flexibilitate pentru a permite accesul mai facil al întreprinderilor mici și mijlocii și a crește atractivitatea acestor programe de cercetare.”

”Una dintre cele mai importante modificări aduse de PE și acceptată de Consiliu este cea prin care principiul <<a nu dăuna mediului>> este limitat la activitățile stabilite deja prin reglementările referitoare la taxonomie. Un bun exemplu al importanței acestor îndreprinderi mixte de cercetare este Clean Aviation – O aviație curată- destinat găsirii acelor tehnologii care să reducă emisiile poluante din sectorul aviatic și, în același timp să favorizeze crearea de noi locuri de muncă”, a explicat eurodeputatul român.

Programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa are un buget total care se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul este axat pe trei piloni:

•  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
•  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
•  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

Grupul Partidului Popular European își dorește ca Uniunea Europeană să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele de roaming și internet mobil să fie la același preț ca ”acasă” pentru încă 10 ani, a anunțat eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

”Eliminarea suprataxării pentru serviciile de roaming, la nivelul Uniunii Europene, introdusă în anul 2017, a fost nu doar un succes și un avantaj pentru cetățenii țărilor membre, însă e una dintre măsurile care au demonstrat, nu doar la nivel teoretic ci și în practică unitatea statelor membre. Alături de colegii din PPE susținem nu doar prelungirea RLAH (Roam – Like – At – Home), începând cu anul viitor, pentru o perioadă de încă 10 ani, însă și eliminarea ultimelor măsuri restrictive rămase încă în vigoare. Prin vocea colegei mele, Angelika Winzig, PPE solicită eliminarea oricăror tarife pentru serviciile de roaming, care încă mai există în unele state, chiar dacă ele sunt limitate în prezent la 19 eurocenți / minut. Mai mult decât serviciile de telefonie, membri EPP solicităm implementarea unui sistem unitar și în ce privește serviciile de date mobile”, a explicat eurodeputatul român.

Cu alte cuvinte, Grupul PPE dorește ca Uniunea Europeană să fie cu adevărat o uniune, în care tarifele pentru serviciile de telefonie și internet să fie aceleași ca acasă, indiferent din ce stat membru este efectuat un apel telefonic ori accesată rețeaua de internet.

Mircea Hava a subliniat că ”viitorul pe care ni-l imaginam acum 15-20 de ani, cu gândul la a putea vorbi în tihnă și a-i vedea pe cei plecați la mii de kilometri, e prezentul de azi., în care înstrăinarea și dorul își găsesc leac la capătul celălalt al telefonului, la orice oră din zi sau din noapte.”

”Mulți dintre românii cu rude în străinătate nu au cum să nu-și amintească anii 90 sau începutul lui 2000, atunci când vocea celui drag, plecat departe, era doar amintirea ultimei discuții la plecarea dintr-o autogară sau un aeroport. Tarifele exagerat de scumpe la convorbiri ne-au pus, pentru vreme lungă, o barieră nedreaptă în a rosti sau auzi atât de doritul <<Alo, mamă>>, <<Alo, tată>>, <<Alo, draga mea>> sau Alo, dragul meu”. Pentru multă vreme, milioane de copii nu și-au putut auzi părinții spunându-le <<noapte bună>>, în fiecare seară. Au apărut rupturi ireparabile în sufletele a milioane de români, între cei plecați la muncă ori la studii și cei rămași acasă. O rană pansată doar de promisiunea unei revederi, poate, anuală”, a rememorat Hava.

Eurodeputatul român a mai punctat că suntem ”în anul 2021 și trăim vremuri în care tehnologia este extrem de avansată iar costurile asociate serviciilor de comunicare sunt mult mai reduse decât în trecut.”

”Ne-am câștigat dreptul de a fi parte a marii familii europene, ne-am câștigat dreptul la muncă și la liberă circulație în spațiul UE, iar dreptul la liberă comunicare ar trebuie să fie și el printre aceste drepturi, neîngrădit de suprataxare”, a spus Mircea Hava.

Acesta și-a exprimat încrederea că, alături de colegii din PPE, precum și din celelalte grupuri de la nivelul Parlamentului European, vom transforma ideea de roaming și supracost pentru apeluri la nivelul Uniunii într-o simplă amintire.”

Parlamentul European și-a exprimat deja dorința de a extinde cu încă 10 ani regulile în materie de roaming pentru ca europenii să continue să sune și să folosească datele peste tot în UE fără costuri suplimentare.

De la intrarea în vigoare a regulamentului actual privind roamingul, aproape 170 de milioane de utilizatori s-au bucurat de servicii roaming gratuite. Ei și-au putut păstra conexiunea la deplasarea în cele 27 de state UE, în Islanda, Liechtenstein și în Norvegia la același preț ca și acasă.

Această politică s-a dovedit un real succes. De exemplu, folosirea datelor în roaming a crescut de 17 ori în vara 2019, comparativ cu vara de dinaintea abolirii tarifelor de roaming.