Europarlamentarul Corina Creţu a declarat vineri, la Târgu Mureş, că termenul oferit de ministrul Transporturilor pentru finalizarea Autostrăzii Unirii, pentru anul 2027, este foarte lung şi că autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii.

“Am văzut ieri declaraţia ministrului Transporturilor care spunea că îşi doreşte ca această autostradă să fie terminată în anul 2027. Mi se pare un termen foarte lung, mai ales că la Comisia Europeană, pe vremea când eram comisar european, s-a încheiat programul de infrastructură mare, în 2015, şi deja din anul 2016 am oferit autorităţilor române, celor opt miniştri ai Transporturilor care s-au perindat până în anul 2020, când mi-am încheiat mandatul de comisar, am oferit posibilitatea de a face studiul de fezabilitate şi pregătirea proiectului până în anul 2020, astfel încât acum, anul viitor, să înceapă construcţia. Au fost momente ratate (…). Cred că acest proiect al autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi care este un proiect atât de necesar şi de important, de fapt Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş care ar lega şi Republica Moldova şi Moldova noastră de restul ţării şi de Europa, trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii”, a declarat Corina Creţu, citată de Agerpres.

Eurodeputatul a arătat că, pe fondul pandemiei, au fost ridicate foarte multe restricţii, astfel că autostrada Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională și a amintit sprijinul oferit de Comisia Europeană în perioada în care acesta ocupa poziția de comisar european pentru politică regională.

“Am sperat sincer ca anul 2018, ca Anul Centenarului, să marcheze, mai ales că banii erau, miliarde de euro pe programul de insfrastructură mare. În opinia experţilor noştri de la Comisia Europeană studiul de fezabilitate, studiile de pregătire, acordul de mediu costă cam 70 milioane de euro, banii există şi acum prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Mai ales acum, din cauza pandemiei s-au ridicat foarte multe restricţii şi de aceea cred că Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională, trebuie rezolvată şi problema contestaţiilor care nu mai are voie să dureze ani de zile. Toate ţările europene au găsit soluţii ca proiectele pe fonduri europene să fie soluţionate în maximum şase luni, ceea ce în România nu s-a realizat”, a susţinut Corina Creţu. 

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), co-raportor al Parlamentului European privind „Facilitatea de Redresare și Reziliență”, invită românii să completeze un chestionar privind reformele pe care le consideră necesare la nivel național și care pot fi realizate din fonduri europene.

„Fonduri europene! Ai auzit de ele, cu siguranță! Dar de câte ori ai avut ocazia să contribui la proiectarea lor? De câte ori ai fost întrebat cum ar trebui cheltuiți acești bani? Sunt co-raportor al Parlamentului European pe „Facilitatea de Redresare și Reziliență” cu buget de 672,5 miliarde EUR și este extrem de important pentru mine să legiferez în mod reprezentativ. Adică să îți ascult opiniile și să mă asigur că cel mai mare fond european gândit vreodată va veni în întâmpinarea nevoilor reale ale europenilor. Am lansat acest chestionar în toate statele membre UE, cu sprijinul Reprezentațelor din fiecare țară, dar evident că vreau răspunsuri cât mai multe și din România! Completează chestionarul aici: ➡️ https://ec.europa.eu/eusurvey/runner/RRF

Nu îți ia mult, dar contribui la cel mai important dosar de pe agenda europeană din acest moment”, transmite Dragoș Pîslaru, într-o postare pe Facebook.

Citiți și Dragoș Pîslaru, co-raportor al PE privind Facilitatea de Redresare și Reziliență: Este cel mai mare test pentru România. Trebuie să venim cu o strategie de reforme și investiții pentru a accesa rapid finanțările UE

Facilitatea de Redresare și Reziliență este pilonul principal al Instrumentului Next Generation EU în valoare de 750 miliarde de euro, menit să sprijine relansarea economică a statelor membre în urma pandemiei de coronavirus. Facilitatea, la rândul său, are scopul de a sprijini statele membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este accelerarea redresării economice prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive.

Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European, a avut o discuție cu ministrul german al sănătății, Jens Spahn, despre necesitatea de a asigura un buget corespunzător pentru programul de sănătate al Uniunii Europene, EU4Health, cât și despre prioritizarea anumitor acțiuni urgente în acest domeniu, potrivit unei postări pe Facebook.

„Am avut o întrevedere de lucru foarte bună cu ministrul german al Sănătății, Jens Spahn. Germania deține astăzi președinția Consiliului Uniunii Europene, cu o misiune și un rol determinant în încheierea negocierilor pentru viitorul buget al UE și Planul de redresare economică. Am discutat cu ministrul german al Sănătății despre programul independent de Sănătate al Uniunii, EU4Health, nevoia de a asigura un buget corespunzător pentru acesta și necesitatea de a prioritiza unele actiuni urgente si importante, precum: lupta împotriva cancerului, digitalizarea serviciilor de sănătate și a sistemelor de sănătate din UE, susținerea rețelei Centrelor de excelență, întărirea rolului instituțiilor din UE dedicate sănătății, pregătirea mai bună pentru eventuale alte pandemii și rezolvarea problemei accesului la medicamente”, informează Cristian Bușoi.

Amintim că, în urma acordului liderilor europeni în urma reuniunii extraordinare a Consiliului European din 17-21 iulie, propunerea de bugetare a programului independente de sănătate al UE, EU4Health, a fost diminuată cu 7,7 miliarde de euro, Comisia Europeană propunând inițial o finanțare de 9,4 miliarde de euro mai ales în contextul consolidării rezilienței blocului în perspectiva unor crize sanitare de magnitudinea pandemiei de COVID-19.

De asemenea, președintele ITRE l-a felicitat pe Jens Spahn pentru modul în care acesta – ca ministru al Sănătății – și Germania au gestionat criza COVID-19 și pentru rezultatele excelente pe care le-au obținut.

„Germania reprezintă, în UE, poate cel mai bun exemplu de bună organizare și funcționare a sistemului de sănătate pe perioada pandemiei și nu numai. Un model pe care îl recomand mereu pentru a inspira și alte state din UE, inclusiv România”, subliniază Cristian Bușoi.