Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a votat cu largă majoritate în favoarea activării Articolului 7 din Tratatul de la Lisabona împotriva Ungariei

Published

on

Parlamentul European a votat cu largă majoritate raportul Sargentini și astfel a activat articolulul 7 din cadrul Tratatului de la Lisabona pentru că a încălcat valorile UE.

Propunerea a primit 448 de voturi pentru şi 197 împotrivă. Pentru ca propunerea să fie adoptată, a fost nevoie să fie susţinută de o majoritate absolută a eurodeputaţilor, adică 376 de voturi pentru şi două treimi din voturile exprimate.

Viktor Orban FOTO: Facebook.com/Donald Tusk 

Viktor Orban și-a apărat ieri țara în cadrul sesiunii Parlamentului European în ședința în care se discuta statul de drept din Ungaria, precizând că UE vrea să pedepsească Ungaria doar pentru că a fost grănicerul european.

„Condamnați Ungaria pentru că nu vrea să fie o țară de migranți”, a precizat acesta în fața europarlamentarilor care l-au acuzat că valorile europene nu sunt luate în considerare de guvernul ungar și că limitează democrația.

„Știu că v-ați hotărât deja, știu că o majoritate va aproba raportul și că nu vă voi schimba părerea. Am venit aici și știu că nu veți condamna un guvern, ci o țară care este membră a națiunilor creștine de peste 1000 de ani. Veți denunța Ungaria care s-a răsculat și a luptat cu cea mai mare armată din lume, Armata Roșie. Ungaria a luptat și și-a deschis granițele pentru RDG. Ungaria a luptat pentru libertate și democrație. Aceia care acuză democrația sunt cei care nu au avut de rezistat împotriva comunismului. Pentru unguri libertatea, democrația și Europa sunt chestiuni legate e onoare. Raportul este o insultă la adresa Ungariei”, a spus el în cadrul unui dezbaterii.

Membrii Parlamentului European au dezbătut ieri pe marginea activării Articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene privind suspendarea dreptului de vot al Budapestei în cadrul Consiliului Uniunii Europene. La dezbatere a participat la dezbatere, expunându-și poziția cu privire la modul în care a fost realizat acel raport, pe care l-a considerat eronat și a spus că acesta „conține 37 de erori factuale”.

Îngrijorările principale ale Parlamentului sunt legate de:
• funcţionarea sistemului constituţional şi electoral,
• independenţa judiciară,
• corupţia şi conflictele de interese,
• protecţia datelor personale,
• libertatea de exprimare,
• libertatea academică,
• liberatatea de religie,
• libertatea de asociere,
• dreptul la tratament egal,
• drepturile persoanelor aparţinând unor minorităţi, incluzând comunitatea Roma şi comunitatea evreiască,
• drepturile fundamentale ale migranţilor, solicitanţilor de azil şi refugiaţilor,
• drepturile economice şi sociale.

Citiți și

 VIDEO Viktor Orban, în fața PE pentru a îi convinge pe europarlamentari să nu suspende dreptul de vot al Budapestei în cadrul Consiliului UE: Aceia care acuză democrația sunt cei care nu au avut de rezistat împotriva comunismului

Budapesta, în fața unui vot decisiv în Parlamentul European. Eurodeputații dezbat astăzi ”raportul Sargentini” în care este solicitată activarea articolului 7 împotriva Ungariei

Statul de drept este un principiu-cheie în statele democratice și Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeanămenționează respectarea statului de drept ca fiind una dintre valorile pe care se întemeiază UE. O încălcare a valorilor UE justifică o reacție la nivelul UE – reacție  prevăzută de procedura de la Articolul 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Ce urmează?

Propunerea pentru o decizie a Consiliului va fi transmisă statelor membre ale UE. Acestea pot, cu o majoritate de patru cincimi, să determine existenţa unui risc clar pentru încălcarea valorilor europene în Ungaria. Înainte de a lua o decizie, Consiliul trebuie să audă poziţia autorităţilor din Ungaria iar Parlamentul va trebui să îşi dea consimţământul. Statele UE pot, de asemenea, să adreseze recomandări Ungariei pentru a contracara riscul.

Într-o etapă ulterioară, Consiliul European poate decide, în unanimitate şi cu consimţământul Parlamentului, existenţa încălcării grave şi persistente a statului de drept, democraţiei şi drepturilor fundamentale în Ungaria. Aceasta ar putea conduce la sancţiuni precum suspendarea dreptului de vot în Consiliu.

 

Eugen Tomac

Convenția Românilor de Pretutindeni, pe 24 ianuarie la București. Euge Tomac: ”Românii din întreaga lume își doresc să mențină un contact cât mai strâns cu țara lor”

Published

on

© Eugen Tomac/ Facebook

Românii din întreaga lume își doresc să mențină un contact cât mai strâns cu țara lor, promovând România printre semenii lângă care au ales să conviețuiască, susține Eugen Tomac, președinte al Partidului Mișcarea Popular și membru al Parlamentului European, într-o postare pe Facebook cu prilejul Convenției Românilor de Pretutindeni, ce va fi organizată vineri, 24 ianuarie, la Palatul Parlamentului.

”Sunt peste zece milioane de români în întreaga lume. Unii au plecat demult, în vremea când România era izolată, au vrut să scape de comunism și au fugit în lumea liberă. Alți români au ales să plece în primii ani de democrație, iar numărul celor care pleacă în continuare, în mod special în Uniunea Europeană, este în creștere. Unii au ales acest drum în primul rând pentru un loc de muncă mai bine plătit. Alții au plecat la studii și nu au mai revenit. Sigur, există și români care se află temporar peste hotare, conducând companii sau instituții în diverse state ale lumii”, a scris Tomac.

Eurodeputatul PMP a ținut să reamintească și faptul că există români care fac parte din comunitățile istorice și care ”formează un lanț viu de identitate românească”

”Avem însă și români care nu au plecat niciodată niciunde și, totuși, ei locuiesc în afara României. Nu sunt puțini, aproape 4 milioane. Sunt românii din statele aflate în imediata vecinătate a României, ei formează acest lanț viu de identitate românească ce înconjoară țara noastră. Românii din întreaga lume își doresc să mențină un contact cât mai strâns cu țara lor, promovând România printre semenii lângă care au ales să conviețuiască”, a continuat președintele PMP.

În context, Eugen Tomac amintește că pe 24 ianuarie, la București, va avea loc Convenția Românilor de Pretutindeni.

La eveniment vor participa peste 300 de reprezentanți ai diasporei românești, precum și români proveniți din comunitățile istorice și din Republica Moldova.

”Convenția Românilor de Pretutindeni este cea mai mare reuniune a românilor din întreaga lume, la care vor participa reprezentanți ai Parlamentului României, ai Parlamentului European, ai Guvernului României, ai Academiei Române, ai societății civile și ai mass-media”, a mai detaliat Tomac.

Temele abordate în cadrul Convenției vizează reprezentare cât mai largă a românilor de pretutindeni în Parlamentul de la București, prin mărirea numărului de parlamentari, până la situația lucrătorului român pe piața de muncă din Uniunea Europeană, problemele din educație și din cultură și situația din Republica Moldova

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Liderul eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului

Published

on

© European Parliament Media Center

Șeful delegației eurodeputaților români din grupul PPE, Rareș Bogdan, salută decizia Parlamentului European de a crea o comisie specială dedicată luptei împotriva cancerului, înființată la solicitarea grupului PPE din Parlamentul European și susținută politic de Manfred Weber, liderul acestui grup în legislativul european.

Strategia europeană pentru combaterea cancerului se va putea consolida cu ajutorul unei comisii speciale pe care Parlamentul European se pregătește să o înființeze.

”O strategie coerenta de prevenire a cancerului este cu adevărat o inițiativă pentru oameni. Nu prostii și veleități, ci ceva concret pentru oameni. România conduce în topul european al mortalității cauzate de cancer, iar motivul îl cunoaștem cu toții: lipsa prevenției, depistarea tardivă. În România, dacă ești un om obișnuit și nu ai bani, cunoștințe, uși deschise la timp, mori cu zile. Știți asta, n-am descoperit eu apa caldă. Sunt atâtea drame încât trebuie să fii de fier să nu te doară sufletul”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Înființarea acestei comisii speciale face parte dintr-o campanie mai amplă demarată și derulată de grupul PPE pentru lupta împotriva cancerului, obiectivul fiind preluat și între prioritățile Comisiei Europene.

Totodată, grupul PPE a inițiat o campanie de informare și conștientizare privind cancerul, boala care provoacă unul din patru decese în Europa.

EUCanBeatCancer este campania prin care grupul PPE cere o mai bună cooperare între centrele de cercetare din Europa, mai mulți bani pentru cercetarea privind depistarea cancerului, dar și o îngrijire echitabilă și accesibilă pentru cetățenii din toată Europa.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, despre viitorul buget al Uniunii Europene: ”Sper că România nu va mai pierde oportunități importante”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

În contextul în care încă se negociază viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, eurodeputatul Corina Crețu speră că România va ”învăța din greșelile trecutului recent și că România nu va mai pierde oportunități importante”.

Culoarea politică a Guvernului nu contează

”E nevoie de proiecte mature, coerente, care să reprezinte realmente priorități ale Guvernului României. Este și cazul autostrăzilor. E o situație care nu ține de culoarea politică a Guvernului, atât timp cât diferite proiecte sunt, fie și indirect, deprioritizate”, a subliniat Corina Crețu.

România are bani la dispoziție la Bruxelles pentru autostrăzi, bani care rămân nefolosiți – Corina Crețu.

Eurodeputatul Corina Crețu și fost Comisar European pentru Politică Regională a declarat că a fost, este și va râmâne  o ”susținătoare fermă a fondurilor de coeziune”.

Potrivit deputatului european, politica de coeziune este ”instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană.”

”Fondurile europene sunt cele cărora le datorăm ridicarea nivelului de trai în regiunile mai sărace ale Uniunii (din România, dar nu numai), un gest concret și incontestabil al solidarității europene”, a mai adăugat aceasta.

Citiți și: Eurodeputatul Corina Crețu: Fondurile de coeziune reprezintă instrumentul principal care transformă în realitate ideea de unitate europeană


Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE . Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending