Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a anunțat joi că ”10 mii de cercetători excepționali din Europa și din lume au primit granturi de la Comisia Europeană pentru a-și pune în practică ideile inovatoare, care transformă lumea, prin Consiliul European de Cercetare (ERC)”.

Acesta a participat la un eveniment la care a luat parte și  președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Parlamentului European, David Sassoli, comisarul European pentru Inovare și Cercetare, Mariya Gabriel, președintele ERC, Jean-Pierre Bourguignon, ministrul pentru Știință, Tehnologie și Învățământ Superior din Portugalia, Manuel Heitor și alți lideri europeni care prin inițiativele și acțiunile lor sprijină cercetarea și inovarea la nivel european.

”Viitorului Europei, fie că vorbim de cel economic, social sau de sănătate depinde de inovare. Mă bucur că în UE am reușit să alocam Programului de Cercetare și Inovare, Horizon Europe, și datorită eforturilor Comisiei ITRE pe care o conduc, cel mai mare buget din lume, un record pentru Uniunea Europeană, 100 de miliarde euro”, a subliniat Cristian Bușoi într-un mesaj publicat pe Facebook.

”Avem astfel dovada că ne pasă de viitorul Uniunii Europene, pe care o vom lăsa moștenire generațiilor viitoare. Și generația care urmează și generația noastră au nevoie de un impuls puternic pentru a câștiga lupta cu provocările vremurilor pe care le traversăm”, a completat eurodeputatul român.

Eurodeptații au adoptat în luna aprilie programul-cadru pentru cercetare Orizont Europa, al cărui buget total se ridică la 95,5 miliarde de euro, din care 5,4 miliarde de euro provin din planul de relansare Next Generation EU, și care va ajuta sistemele de sănătate ale UE să se pregătească pentru viitoarele pandemii și industria sa să decarbonizeze și să inoveze.

Textul acordului cu Consiliu privind programul Orizont Europa, cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, a fost adoptat cu 677 de voturi pentru, 5 împotrivă și 17 abțineri și programul specific de punere în aplicare a acestuia cu 661 de voturi pentru, 5 împotrivă și 33 abțineri.

Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare. El va susține și IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și include o sumă suplimentară de 1 miliard de euro, asigurată de Parlament, pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Programul Orizont Europa va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al Uniunii (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde EUR din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul Orizont Europa are trei piloni:

•  Pilonul privind Excelența științifică va susține proiectele de cercetare de frontieră dezvoltate și conduse chiar de cercetători prin intermediul Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Prin acest pilon vor fi finanțate bursele și schimburile de experiență pentru cercetători prin acțiunile Marie Skłodowska-Curie și se vor face investiții în infrastructura de cercetare.
•  Pilonul privind Provocările globale și competitivitatea industrială europeană va sprijini în mod direct cercetarea legată de schimbările de la nivelul societății, precum și de capacitățile tehnologice și industriale. Cu ajutorul acestui pilon se vor stabili aspectele pe care se vor concentra misiunile de cercetare de la nivelul întregii Uniuni Europene. Pilonul include și activități desfășurate de Centrul Comun de Cercetare (JRC). Obiectivul centrului este a de susține factorii decizionali de la nivelul Uniunii și de la nivel național și de a le pune la dispoziție date științifice independente și asistență tehnică.
•  Pilonul privind Europa inovatoare vine să transforme Europa într-un lider în domeniul inovării creatoare de piețe. Un alt obiectiv al acestui pilon este de a consolida și mai mult Institutul European de Inovare și Tehnologie (EIT) și de a stimula, astfel, integrarea companiilor din acest sector, a cercetării, a învățământului superior și a antreprenoriatului.

La 15 martie, Comisia Europeană a prezentat planul strategic prin care stabilește orientările pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului.

• Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
• Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale;
• Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă;
• Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.

Cooperarea internațională stă la baza tuturor celor patru orientări, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale.

Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa. Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate propuse de Comisie în februarie.

Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor. Utilizând un portofoliu amplu de instrumente în diverse discipline și domenii de politică, misiunile UE vor aborda aspecte complexe prin proiecte de cercetare, măsuri de politică sau chiar inițiative legislative.

Orientările planului abordează, de asemenea, o serie de aspecte orizontale, cum ar fi problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză.

Negociatorii Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord politic provizoriu care stabilește în legislație obiectivul ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și un obiectiv colectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) de cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu 1990, se arată în comunicatul oficial.

„Suntem foarte mulțumiți de acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi. Legea europeană a climei este „legea legilor”, care stabilește cadrul pentru legislația UE în domeniul climei pentru următorii 30 de ani. UE își asumă angajamentul ferm să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, iar astăzi putem fi mândri că am stabilit clar un obiectiv climatic ambițios, care se poate bucura de sprijin unanim. Prin acest acord, transmitem un semnal puternic lumii întregi – chiar înaintea Summitului liderilor privind clima din 22 aprilie – și pregătim terenul pentru ca, în iunie, Comisia să propună pachetul său de măsuri privind schimbările climatice, „Pregătiți pentru reducerea cu 55%”, a declarat João Pedro Matos Fernandes, ministrul mediului și al politicilor climatice.

În ceea ce privește obiectivul pentru 2030, negociatorii au convenit asupra necesității de a acorda prioritate reducerii emisiilor față de absorbții. Pentru a garanta că se depun eforturi suficiente pentru reducerea și prevenirea emisiilor până în 2030, aceștia au introdus o limită de 225 de milioane de tone de CO2, echivalentă cu contribuția absorbțiilor la obiectivul net. De asemenea, aceștia au convenit ca Uniunea să aibă drept obiectiv un volum mai mare de absorbant net de carbon până în 2030.

Alte elemente ale acordului provizoriu includ instituirea unui Consiliu științific consultativ european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici la nivel înalt de diferite naționalități, dintre care maximum 2 membri pot avea naționalitatea aceluiași stat membru, pentru un mandat de patru ani. Acest consiliu independent va avea, printre altele, sarcina de a oferi consiliere științifică și de a raporta cu privire la măsurile, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră ale UE, precum și cu privire la coerența acestora cu Legea europeană a climei și cu angajamentele internaționale asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris.

Negociatorii au convenit ca Comisia să propună un obiectiv intermediar privind clima pentru 2040, dacă este cazul, în termen de maximum șase luni de la prima evaluare globală efectuată în temeiul Acordului de la Paris. În același timp, Comisia va publica un buget orientativ estimat al Uniunii pentru gazele cu efect de seră pentru perioada 2030-2050, împreună cu metodologia care stă la baza acestuia. Bugetul este definit ca volumul total orientativ al emisiilor nete de gaze cu efect de seră (exprimat în echivalent CO2 și furnizând informații separate privind emisiile și absorbțiile) care se preconizează că vor fi emise în perioada respectivă fără a pune în pericol angajamentele asumate de Uniune în temeiul Acordului de la Paris.

Negociatorii au convenit, de asemenea, că Comisia va colabora cu sectoarele economiei care aleg să pregătească foi de parcurs voluntare orientative în vederea atingerii obiectivului Uniunii de realizare a neutralității climatice până în 2050. Comisia ar urma să monitorizeze elaborarea acestor foi de parcurs, să faciliteze dialogul la nivelul UE și să facă schimb de bune practici între părțile interesate relevante.

Acordul provizoriu stabilește, de asemenea, un obiectiv indicativ pentru UE, de a depune toate eforturile pentru a obține emisii negative după 2050.

Acordul politic provizoriu face obiectul aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a trece prin etapele formale ale procedurii de adoptare. Președinția portugheză a Consiliului și reprezentanții Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu, pe baza mandatelor din partea instituțiilor respective.

În concluziile sale din 12 decembrie 2019, Consiliul European și-a exprimat susținerea pentru obiectivul unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050, în conformitate cu obiectivele Acordului de la Paris, recunoscând în același timp că trebuie instituit un cadru favorabil în acest sens, care să aducă beneficii tuturor statelor membre și să cuprindă instrumente, stimulente, sprijin și investiții adecvate pentru a asigura o tranziție eficientă din punctul de vedere al costurilor, justă, precum și echitabilă și echilibrată din punct de vedere social, ținând seama de diferitele circumstanțe naționale în ceea ce privește punctele de plecare.

La 4 martie 2020, Comisia Europeană și-a adoptat propunerea de Lege europeană a climei, ca parte importantă a Pactului verde european. La 17 septembrie 2020, Comisia a adoptat o propunere de modificare a propunerii sale inițiale pentru a include un obiectiv revizuit al UE de reducere a emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. De asemenea, Comisia a publicat o comunicare privind Planul pentru atingerea obiectivului pentru 2030 privind clima, însoțită de o evaluare a impactului cuprinzătoare.

În concluziile sale din 10-11 decembrie, Consiliul European a aprobat un obiectiv obligatoriu al UE de reducere internă netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 în comparație cu 1990.

Consiliul a adoptat o abordare generală la 17 decembrie 2020, după care Consiliul și Parlamentul au lansat o serie de triloguri în scopul ajungerii la un acord asupra textului final.