Eurodeputatul Victor Negrescu a solicitat, în plenul Parlamentului European, creșterea alocărilor pentru educație și formarea competențelor la 20% din viitorul buget multianual al Uniunii Europene, argumentând că investițiile în educație sunt esențiale atât pentru combaterea sărăciei, cât și pentru consolidarea competitivității economice a Europei.

Intervenția a fost realizată în contextul dezbaterilor privind viitorul cadru financiar multianual al UE, Negrescu vorbind în calitate de co-președinte al intergrupului Parlamentului European privind viitorul educației și competențelor pentru o Europă competitivă.

Potrivit eurodeputatului român, un amendament depus împreună cu membri ai intergrupului pentru educație propune ca o cincime din viitorul buget european să fie direcționată către educație și dezvoltarea competențelor. În prezent, aproximativ 14% din fondurile europene sunt alocate educației și programelor de mobilitate.

„Educația este principalul instrument prin care combatem sărăcia, dar și prin care putem crește competitivitatea noastră. Educația nu se susține însă cu vorbe frumoase, ci cu bugete și politici adecvate”, a declarat Victor Negrescu în intervenția sa.

Acesta a cerut Comisiei Europene să susțină explicit demersul și să trateze educația „ca pe o prioritate strategică, nu ca pe o variabilă de ajustare bugetară”.

Eurodeputatul a amintit că, în trecut, un demers similar a dus la stabilirea unei alocări minime de 10% pentru educație în planurile europene de redresare, apreciind că obiectivul actual este realizabil.

În intervenția sa, Negrescu a avansat și ideea identificării unor noi resurse financiare pentru educație, inclusiv prin introducerea unei taxe europene dedicate, aplicată companiilor din industria pariurilor online, care ar putea contribui la finanțarea investițiilor în competențe și formare.

Eurodeputatul a atras atenția și asupra situației din România, unde, potrivit acestuia, anumite decizii recente riscă să afecteze calitatea educației prin reduceri bugetare, comasări și presiuni asupra școlilor și cadrelor didactice.

„Nu putem cere mai multe pentru educație la nivel european și să ignorăm când este amenințată în statele membre. Educația trebuie protejată peste tot, pentru că atunci când ataci educația, ataci viitorul unei societăți”, a subliniat acesta.

Propunerea vine într-un moment în care instituțiile europene discută prioritățile viitorului buget al Uniunii, iar educația și competențele sunt tot mai des invocate ca elemente centrale pentru competitivitatea economică și coeziunea socială pe termen lung.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă atrage atenția asupra tacticilor hibride de manipulare și dezinformare la care recurge Rusia și subliniază importanța eforturilor UE în vederea educării cetățenilor pentru le identifica.

„Democrația nu a fost pregătită pentru atacurile hibride. Rusia, fiind o dictatură, își poate coordona ușor resursele pentru a influența și manipula. În fiecare an, are la dispoziție aproximativ 1,2 miliarde de dolari pentru a-și promova interesele în UE — în realitate, pentru propagandă și influență prin partide, jurnaliști și opinia publică. Oamenii devin, fără să-și dea seama, instrumente ale acestei propagande atunci când preiau și distribuie informații false. Rusia nu este astăzi o democrație și nici un model economic sau științific. De aceea, în UE trebuie să lucrăm mult mai mult la educație și la înțelegerea manipulării, a arătat Gheorghe Falcă.

Conștientă de acest pericol, UE a adoptat la 8 octombrie 2024 un cadru de măsuri restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei.

Regimul de sancțiuni vizează persoanele și entitățile implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse care subminează valorile fundamentale, securitatea, stabilitatea, independența și integritatea UE și a statelor sale membre.

 Regimul de sancțiuni îi vizează și pe cei responsabili de activitățile hibride ale Rusiei împotriva țărilor terțe și organizațiilor internaționale.

În mai 2025, UE a extins sfera cadrului de măsuri restrictive pentru a putea viza activele corporale legate de activitățile destabilizatoare ale Rusiei și finanțatorii acestor activități destabilizatoare și pentru a permite suspendarea licențelor de difuzare ale canalelor mass-media ruse implicate în dezinformare.

Ultimul set de măsuri restrictive vizează șase persoane, printre ele aflându-se prezentatorii de televiziune Dmitri Guberniev, Ekaterina Andreeva și Maria Sittel, precum și pe propagandistul Pavel Zarubin.

Aceștia au lucrat pentru canale de televiziune de propagandă ruse sau le-au sprijinit ori au organizat adunări și emisiuni de propagandă precum „În direct cu Vladimir Putin”, unde răspândesc dezinformare în legătură cu războiul din Ucraina și laudă regimul lui Putin.

Printre noii incluși pe listă se află și personalități culturale: actorul Roman Ciumakov și balerinul rus Serghei Polunin, născut în Ucraina, care promovează prin activitatea lor propagandă pro-rusă și teorii ale conspirației despre invadarea Ucrainei de către Rusia, precum și discursuri antiucrainene și antioccidentale.

Odată cu decizia din ianuarie, măsurile restrictive având în vedere activitățile destabilizatoare ale Rusiei se aplică unui total de 65 de persoane și 17 entități.

Persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse înghețării activelor, iar cetățenilor și entităților din UE li se interzice să pună fonduri, active financiare sau resurse economice la dispoziția lor.

Persoanelor fizice li se aplică și o interdicție de călătorie, care le împiedică să intre pe teritoriul UE sau să îl tranziteze.

Parlamentul European susține că în viitoarea sa strategie de combatere a sărăciei, Comisia Europeană trebuie să recunoască sărăcia ca o încălcare a demnității umane și doresc ca Executivul să acționeze urgent pentru eradicarea sărăciei până în 2035 cel târziu.

Într-un raport din proprie inițiativă, adoptat cu 385 de voturi pentru, 141 împotrivă și 53 abțineri, deputații solicită, de asemenea, resurse bugetare adecvate pentru măsurile de combatere a sărăciei în bugetul pe termen lung al UE și o coordonare corespunzătoare între UE și statele sale membre.

Sărăcia în rândul copiilor

Având în vedere că numărul copiilor expuși riscului de sărăcie este în creștere, Parlamentul solicită un sprijin mai bun pentru țările UE în vederea punerii în aplicare a Garanției europene pentru copii, pentru a asigura accesul la asistență medicală gratuită, educație, îngrijire și alimentație sănătoasă pentru toți copiii aflați în nevoie.

În acest scop, deputații solicită un buget dedicat de cel puțin 20 de miliarde de euro pentru Garanția europeană pentru copii. Statele membre ar trebui să aloce cel puțin 5 % din fondurile Fondului social european+ pentru proiecte specifice de combatere a sărăciei în rândul copiilor și cel puțin 10 % pentru țările cu niveluri de sărăcie în rândul copiilor și de excluziune socială mai ridicate decât media UE.

Combaterea sărăciei prin ocuparea forței de muncă

Ocuparea deplină a forței de muncă și protecția socială ar trebui să fie obiective standard ale politicilor economice și sociale, afirmă deputații europeni, iar Comisia și țările UE ar trebui să promoveze politici de protecție a drepturilor muncii și a salariilor echitabile, inclusiv remunerarea egală pentru muncă egală. Pentru a pune capăt sărăciei.

Pentru a pune capăt sărăciei în rândul persoanelor care au un loc de muncă, aceștia solicită un acces mai bun la serviciile de îngrijire a copiilor și la orientare profesională personalizată.

Acces universal la serviciile publice

Comisia și statele membre ar trebui să crească investițiile publice în politici care asigură accesul universal la locuințe, hrană, apă, salubritate, energie și transport, potrivit deputaților europeni. Acest lucru ar putea contribui la ruperea ciclului intergenerațional al sărăciei și la stimularea incluziunii sociale și a incluziunii pe piața muncii.

Parlamentul dorește un plan de acțiune pentru eradicarea fenomenului persoanelor fără adăpost în întreaga UE până în 2030, cu măsuri specifice destinate copiilor și familiilor, lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă și femeilor.

În cele din urmă, raportul solicită măsuri pentru a spori participarea politică a persoanelor afectate de sărăcie, astfel încât acestea să fie implicate în procesul decizional, precum și în punerea în aplicare și evaluarea politicilor care le afectează.

„Strategia de combatere a sărăciei trebuie să fie ambițioasă. Ea trebuie să abordeze cauzele structurale ale sărăciei, să promoveze o distribuție mai echitabilă a bogăției, să îmbunătățească condițiile de muncă, să asigure investiții solide în serviciile publice și să garanteze accesul la locuințe decente pentru toți. Participarea activă a persoanelor afectate de sărăcie la elaborarea politicilor, precum și un buget adecvat, sunt esențiale pentru a atinge acest obiectiv.”, a declarat raportorul Joao Oliveira.