PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European aprobă asistența suplimentară în valoare de 145 de milioane de euro pentru R. Moldova pentru a o ajuta să acopere o parte din nevoile de finanțare în 2023
Published
2 years agoon
By
Teodora Ion
Parlamentul European a votat suplimentarea ajutorului macrofinanciar destinat Republicii Moldova cu până la 145 de milioane de euro pentru a sprijini această țară să acopere o parte din nevoile sale de finanțare în 2023, anunță instituția printr-un comunicat.
De Ziua Europei, eurodeputații au aprobat propunerea Comisiei de a acorda guvernului Republicii Moldova sprijinul pentru stabilizarea situației economice a țării, cu 561 voturi pentru, 43 împotrivă și 20 abțineri.
Sprijinul, în valoare totală de 45 de milioane de euro sub formă de granturi și de până la 100 de milioane de euro sub formă de împrumuturi, va fi plătit în două tranșe planificate pentru al treilea și al patrulea trimestru al anului 2023, dacă Republica Moldova îndeplinește anumite condiții. Acestea includ reforme ale sistemului judiciar, asigurarea statului de drept și a luptei împotriva corupției, precum și progrese satisfăcătoare în ceea ce privește punerea în aplicare a unui program macroeconomic al Fondului Monetar Internațional (FMI).
Ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina, economia din Republica Moldova s-a diminuat, iar climatul economic incert a afectat negativ investițiile și comerțul din țară. Criza energetică și scăderea consumului gospodăriilor și a investițiilor au pus o presiune suplimentară asupra finanțelor publice ale Republicii Moldova. În plus, creșterea bruscă a prețurilor la energie creează niveluri ridicate ale inflației.
Relațiile UE cu Republica Moldova se bazează pe Acordul de Asociere UE-Republica Moldova, inclusiv pe Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, care asigură o asociere politică mai puternică și o integrare economică între UE și Republica Moldova. Consiliul European din 23 iunie 2022 a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.
Republica Moldova beneficiază de asistență macrofinanciară în curs care a intrat în vigoare la 18 iulie 2022.
După aprobarea sprijinului de către Consiliul UE, acesta va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și se va aplica în ziua următoare datei publicării.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

You may like
Statele membre acordă echivalența UE pentru anumite importuri de semințe din Ucraina și Republica Moldova
Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei
Prima trilaterală prezidențială România – R. Moldova – Ucraina, la Odesa: Când Chișinăul, Kievul și Bucureștiul acționează împreună putem construi un drum clar spre o Europă unită, liberă și democratică
Nicușor Dan, la Odesa: Șeful statului participă la summitul Ucraina – Europa de Sud-Est și la o trilaterală România – Ucraina – R. Moldova privind aderarea celor două țări la UE
“Trebuie să ne mobilizăm cu toții” pentru viitorul european comun al R. Moldova și României, îndeamnă Maia Sandu și Nicușor Dan
Nicușor Dan i-a asigurat pe Dorin Recean și Igor Grosu de “coordonarea strânsă între București și Chișinău” pentru viitorul R. Moldova în UE
PARLAMENTUL EUROPEAN
Parlamentul European, reunit în sesiune plenară (16-19 iunie). Progresele R. Moldova în vederea aderării la UE, evaluate
Published
1 day agoon
June 13, 2025By
Diana Zaim
Parlamentul European se reunește într-o nouă sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 16-19 iunie, prilej cu care deputații europeni vor dezbate cu privire la Summitul NATO din iunie, abuzul sexual asupra copiilor, drepturile pasagerilor aerieni și planurile naționale de redresare și reziliență. De asemenea, Parlamentul European va evalua progresele Republicii Moldova și Muntenegrului în vederea aderării la UE.
- Summitul NATO din iunie
Miercuri dimineață, eurodeputații își vor prezenta așteptările pentru viitorul summit NATO de la Haga din 24- 26 iunie, în cadrul unei dezbateri cu Comisia. La reuniunea lor din Olanda, se preconizează că liderii țărilor NATO vor discuta despre modalitățile de creștere a cheltuielilor pentru apărare în contextul războiului de agresiune continuu al Rusiei împotriva Ucrainei și despre solicitările președintelui SUA, Donald Trump, adresate țărilor europene de a investi mai mult și de a-și asuma o responsabilitate mai mare pentru apărarea lor. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat recent că Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva alianței occidentale în termen de cinci ani și a afirmat că aliații NATO trebuie să aibă o apărare credibilă. Înainte de summit, el a cerut membrilor NATO să se angajeze să cheltuiască 5% din venitul lor național pentru apărare, un apel care se așteaptă să figureze în mod proeminent în deliberările summitului.
- Abuzul sexual asupra copiilor: norme actualizate în fața noilor tehnologii
PE va dezbate și vota o lege UE actualizată privind infracțiunile de abuz sexual asupra copiilor pentru a ține seama de progresele tehnologice și a îmbunătăți sprijinul acordat victimelor. Legislația ar revizui definițiile infracțiunilor pentru a ține seama de noile realități tehnologice, ar spori anumite pedepse maxime și ar oferi un sprijin mai bun victimelor. Proiectul de lege incriminează așa-zisele „manualele” care oferă instrucțiuni privind modul de comitere a abuzurilor sexuale asupra copiilor și imaginile „deepfake” create artificial, printre altele. În proiectul de poziție adoptat de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, eurodeputații au propus eliminarea termenelor limită în care victimele trebuie să raporteze o infracțiune, astfel încât acestea să aibă suficient timp pentru a-și prezenta experiențele. Deputații doresc, de asemenea, să introducă o nouă definiție a consimțământului pentru copiii cu vârsta mai mare decât cea a consimțământului sexual.
- Revizuirea drepturilor pasagerilor aerieni
Eurodeputații vor discuta marți despre evoluțiile recente ale procesului de revizuire a drepturilor pasagerilor aerieni. În 2014, Parlamentul a reacționat la o propunere a Comisiei de actualizare a drepturilor pasagerilor care utilizează transportul aerian. Deputații au pledat pentru acordarea unui acces mai bun la compensații pasagerilor aerieni întârziați sau blocați, oferind în același timp companiilor aeriene reguli mai clare cu privire la modul de tratare a plângerilor pasagerilor. Cu toate acestea, propunerea a fost blocată de Consiliu, deoarece miniștrii transporturilor din UE nu au reușit să convină asupra unei poziții cu privire la proiectul de lege. Procesul legislativ a stagnat timp de 11 ani, până în iunie 2025, când miniștrii au ajuns la un acord politic pe această temă. Eurodeputații vor examina marți aceste modificări recente propuse de Consiliu, vor evalua dacă acestea se aliniază la poziția Parlamentului și vor discuta etapele următoare. Printre numeroasele actualizări, miniștrii propun ca pasagerii să primească o compensație de 300 EUR în cazul zborurilor pe distanțe scurte (sub 3 500 km) anulate sau întârziate cu patru sau mai multe ore, în timp ce Parlamentul dorește o compensație de 300-400 EUR pentru o întârziere de cel puțin trei ore. În plus, Consiliul pledează pentru o listă neexhaustivă a circumstanțelor excepționale care ar permite companiilor aeriene să refuze acordarea de compensații, inclusiv dezastrele naturale, războiul și impactul cu păsări. În schimb, deputații doresc să reducă marja de interpretare cu o listă clară de excepții.
- Planurile naționale de redresare
PE va dezbate extinderea finanțării după 2026 Eurodeputații vor dezbate și vor vota asupra posibilității extinderii finanțării Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru a permite finalizarea proiectelor-cheie de investiții. Textul adoptat de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare subliniază că expirarea MRR în 2026 prezintă un risc semnificativ și necesită o prelungire cu 18 luni pentru proiectele aproape finalizate. De asemenea, deputații solicită investiții specifice în apărarea, infrastructura și protecția socială a UE. Deputații reiterează și necesitatea unui mecanism solid de audit și monitorizare a cheltuielilor MRR, pentru a preveni utilizarea abuzivă, dubla finanțare și duplicarea activității altor programe de finanțare ale UE.
- PE urmează să prelungească acordul UE-Ucraina privind transportul rutier
Pentru a menține circulația fără probleme a mărfurilor, PE va aproba o actualizare a acordului UE-Ucraina privind transportul rutier și prelungirea acestuia până la sfârșitul anului 2025. Încheiat în iunie 2022, acordul UE-Ucraina privind transportul rutier de mărfuri a facilitat transportul de mărfuri vitale către Ucraina, cum ar fi combustibili și ajutor umanitar, permițând în același timp exporturilor ucrainene, precum cerealele, minereul și oțelul, să ajungă în UE și în afara acesteia. Acordul urma să expire în iunie 2024, dar, întrucât războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei continuă și perturbă și mai mult sectorul transporturilor din Ucraina, Comisia Europeană a propus actualizarea și prelungirea acestuia până la sfârșitul anului 2025. Eurodeputații vor decide marți dacă vor aproba acordul actualizat, care abordează, de asemenea, o serie de provocări legate de punerea în aplicare și introduce o clauză de salvgardare care permite suspendarea acordului într-o anumită zonă geografică în cazul în care piața transportului rutier se confruntă cu perturbări majore.
- PE va evalua progresele Republicii Moldova și Muntenegrului în vederea aderării la UE
Marți, în cadrul unei dezbateri, eurodeputații vor evalua progresul Republicii Moldova și al Muntenegrului în procesul de aderare la UE. Votul va avea loc miercuri. Raportul privind Republica Moldova, adoptat în luna mai de Comisia pentru afaceri externe, afirmă că guvernul Republicii Moldova avansează în direcția eligibilității pentru a deveni stat membru al UE. Acest lucru este valabil în pofida provocărilor interne și externe semnificative, cum ar fi invazia pe scară largă a Ucrainei învecinate de către Rusia și ingerința Moscovei în procesele democratice ale Republicii Moldova. Acesta este primul raport privind pregătirile Republicii Moldova pentru aderarea la UE de la acordarea statutului de țară candidată în 2022. În raportul privind Muntenegrul, Comisia pentru afaceri externe a subliniat că Muntenegru este un lider regional în ceea ce privește progresele înregistrate pentru aderarea la UE. Eurodeputații salută progresele înregistrate de această țară privind punerea în aplicare a reformelor și a măsurilor legate de aderarea la UE și solicită eforturi colective în Muntenegru pentru a obține stabilitate politică. Acest lucru este necesar având în vedere calendarul ambițios al țării, care ar putea duce la aderarea sa la UE în 2028.
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, sprijină alianța regională pentru reconstrucția Ucrainei creată de 12 consilii județene din nordul țării: Județele de graniță nu trebuie să mai fie la periferia Europei
Published
1 day agoon
June 13, 2025By
Teodora Ion
Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, anunță că s-au pus bazele unei alianțe pentru viitorul Nordului României.
”12 consilii județene din Nord-Vestul și Nord-Estul României au făcut ceva care trebuie să devină un exemplu de bună practică: au decis să lucreze împreună. Au pus pe masă idei, proiecte, soluții și au format o alianță pentru dezvoltare cu impact direct în comunitățile lor. Este vorba despre o platformă de cooperare regională care să pună România în prim-planul fondurilor destinate reconstrucției Ucrainei”, a anunțat Negrescu într-un mesaj publicat pe platforma de socializare Facebook.
Acesta a explicat că finanțarea europeană poate genera:
- investiții în infrastructură și logistică,
- parteneriate economice și transfrontaliere,
- proiecte comune pe fonduri europene,
- mai multe oportunități pentru administrațiile locale, universități și antreprenori.
Primul pas este reprezentat de podul peste Tisa, construit de CJ Maramureș cu o companie românească, pentru care Uniunea Europeană a alocat circa 50 de milioane de euro.
”Am fost onorat să susțin acest demers și să fiu alături de colegii mei, președinții consiliilor județene, care dau un semnal clar: dezvoltarea nu ține cont de granițe politice, ci de viziune și curaj. Am fost bucuros să contribui cu patronajul Comitetului European al Regiunilor și cu mesajul de sprijin al Comisarului European pentru Extindere, Marta Kos. Județele de graniță nu trebuie să mai fie la periferia Europei, ci pot să fie acum în centrul unui proiect european de reconstrucție care se poate ridica la peste 450 de miliarde de euro”, a subliniat vicepreședintele Parlamentului European.
Victor Negrescu a transmis felicitări pentru inițiativă și pentru ”modul în care au reușit să aducă împreună atâtea administrații locale”.
”Este un exemplu de leadership local cu impact național”, a mai spus eurodeputatul.
El a evidențiat impactul pozitiv pe care îl poate avea această alianță asupra României.
”În contextul reconstrucției regionale și al fondurilor europene disponibile, această alianță poate transforma Nordul României într-un pol de stabilitate, cooperare și dezvoltare, o zonă de oportunitate care să facă regiunea atractivă pentru tânăra generație. România are nevoie de mai multe astfel de inițiative. De lideri locali care gândesc pe termen lung și construiesc în echipă”, a conchis Negrescu.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Gheorghe Falcă respinge izolaționismul economic al suveraniștilor: Dezvoltarea României depinde de susținerea capitalului românesc și atragerea investițiilor străine
Published
2 days agoon
June 12, 2025
Într-o postare amplă pe Facebook, eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă avertizează asupra riscurilor unui discurs economic izolaționist și susține că dezvoltarea României nu poate avea loc decât printr-un echilibru sănătos între susținerea capitalului românesc și atragerea investițiilor străine.
„Așadar, după cum îl văd eu, drumul corect este cu două benzi pe sens: susținerea capitalului românesc prin politici naționale coerente și atragerea în continuare a investițiilor străine printr-un climat stabil, deschis și predictibil. Orice altceva este doar propagandă suicidară”, a transmis Falcă.
Fostul primar al Aradului subliniază că România are nevoie de investitori „ca de aer” și că „nu există economie dezvoltată care să funcționeze astăzi fără investiții străine”, amintind că „nici măcar China, cu regimul ei comunist, autoritar și controlat, nu a reușit să construiască dezvoltare fără capital internațional”.
Falcă citează date prezentate de președintele Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihai Daraban, care arată că în ciuda numărului covârșitor de firme cu capital românesc (813.711 față de 27.594 cu capital străin), valoarea adăugată în economie a celor din urmă este esențială: „Cifra de afaceri a firmelor românești este de 254 miliarde de euro, iar cea a firmelor străine (cu angajați români) este de 143 miliarde”.
„Firmele străine creează zeci de mii de locuri de muncă în România. Angajează, formează, plătesc salarii și contribuții, produc, exportă, transferă know-how. Ele sunt parte integrantă a economiei noastre și NU pot fi tratate ca un corp străin”, a mai spus eurodeputatul.
Falcă respinge ferm retorica „suveranistă” care militează pentru respingerea capitalului străin și subliniază că dezvoltarea economică a României necesită parteneriate inteligente, nu „lozinci populiste”. „România, oameni buni, nu se dezvoltă cu lozinci. Țara noastră se dezvoltă cu investiții, cu locuri de muncă, cu echilibru și cu o viziune europeană și globală”.
Mesajul vine într-un context politic în care temele economice naționaliste câștigă tot mai multă tracțiune în spațiul public, iar eurodeputatul avertizează că o eventuală izolare economică ar putea duce la pierderea unei treimi din economie: „Fără firmele străine pierdem peste o treime din economie, dacă nu mai mult!”
Eurodeputatul liberal își încheie mesajul cu un apel la luciditate economică și la construirea unui cadru național stabil, care să susțină atât capitalul autohton, cât și atragerea investițiilor externe: „România are nevoie de firme românești mai puternice, dar și de investitori străini mai mulți și mai bine integrați în structura economică națională”.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

Trump avertizează Iranul după ce Israel a atacat instalații nucleare iraniene: “Încheiați un acord înainte să nu mai rămână nimic”

Germania va acorda Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 9 mld. de euro. O parte a finanțării va acoperi producția de arme cu rază lungă de acțiune

UE, îngrijorată de situația din Orientul Mijlociu după atacurile israeliene asupra Iranului: Suntem gata să sprijinim orice eforturi diplomatice de dezescaladare

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat
Trending
- EDITORIALE1 week ago
“Noi suntem Oceanul” – Ambasadorul Nicolas Warnery: Franța găzduiește Conferința ONU care ar putea lansa un pact global pentru salvarea Oceanelor
- BUSINESS1 week ago
eMAG anunță afaceri în creștere cu 12% și investiții record de peste 1,2 miliarde de lei pentru anul următor în tehnologie, logistică și antreprenoriat
- ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE1 week ago
Miniștrii OCDE ai finanțelor, economiei, afacerilor externe și comerțului au stabilit direcțiile către o prosperitate durabilă și încluzivă în 2025
- ROMÂNIA1 week ago
Șase organizații îi solicită lui Nicușor Dan numirea unui consilier prezidențial dedicat transformării digitale și crearea unui Consiliu Prezidențial pentru Transformare Digitală
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Comisia Europeană: România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene