Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a avut joi o întâlnire, la Bruxelles, cu ministrul agriculturii și industriei alimentare din Republica Moldova, Bolea Vladimir Iosif, întrevedere în cadrul căreia cei doi au avut ”discuții consistente și aplicate despre cele mai recente evoluții ale relației Uniunii Europene” cu această țară, cu accent pe situația fermierilor și a agriculturii.

”Seceta, criza energetică, lipsa inputurilor din agricultură şi conflictul din Ucraina reprezintă riscuri și provocări pentru fermieri, indiferent dacă vorbim despre cei din interiorul Uniunii Europene sau din Republica Moldova. Situația ne cere să acționăm si să venim cu soluții. Moldova urmează parcursul european. Domnul ministru și-a exprimat intenția de a alinia agricultura țării la standardele europene. Subiectele precum Farm to Fork sau reducerea îngrășămintelor au reprezentat de asemenea puncte importante ale agendei noastre”, a oferit detalii suplimentare Daniel Buda, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a punctat că ”UE, România și statele membre sunt unite în sprijinul lor pentru Republica Moldova, susținând atât procesul de aderare al acesteia, cât și economia în contextul actual și provocările din regiune. Printre mijloacele de sprijin acordate se numără: Mecanismul de Protecție Civilă al UE, Asistența Macrofinanciară Acordată sau liberalizarea temporară a comerțului în privința produselor care nu sunt deja complet liberalizate”.

Pentru ca ”solidaritatea să devină noua realitate”, Daniel Buda a evidențiat că ”relația Uniunii Europene cu Republica Moldova trebuie să treacă la următorul pas, iar sprijinul în redeschiderea discuțiilor privind liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană prin eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas”.

”Sunt convins că dialogul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova se va intensifica și mai mult, iar noi, de la nivelul instituțiilor europene trebuie să facem tot posibilul să facilităm dialogul și cooperarea”, i-a dat asigurări eurodeputatul oficialului moldovean.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) avertizează că în absența unei decizii privind un calendar clar și a unui compromis cu Austria și Olanda privind aderarea României la Shengen, la reuniunea informală a Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), de joi, de la Stockholm, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”.

Eurodeputatul mai precizează că în ultimele săptămâni a avut un schimb de opinii cu mai mulți miniștri de interne din Uniunea Europeană cărora le-a solicitat sprijinul pentru ședința de astăzi a Consiliului informal JAI din Suedia.

„Vreau în mod special să le mulțumesc vicepremierului și ministru de Interne al Croației, Davor Bozinovié și vice-ministrului de Interne din Lituania, domnul Arnoldas Abramavičius, care m-au asigurat că astăzi vor insista la Stockholm, la Consiliul JAI, ca România să fie acceptată în acest an în spațiul Schengen. Dacă astăzi nu se decide un calendar exact și nu se ajunge la un compromis cu Austria și Olanda, situația rămâne neschimbată pentru mult timp”, atrage atenția acesta. „Să sperăm că, la acest Consiliu, va învinge rațiunea politică, că interesul major european va fi pus deasupra tuturor mizelor mărunte de moment și că se va fixa un calendar de extindere a spațiului Schengen până la Marea Neagră”, adaugă politicianul.

Din păcate, Eugen Tomac mai precizează că, „din păcate, România nu a avut un plan B, iar președintele sau ministrul de interne nu ne comunică nimic, tac pentru că nu au fost în stare să facă absolut nimic în aceste două luni de la eșecul din 8 decembrie”.  „Noi trebuie, însă, să continuăm să ne batem pentru dreptul nostru legitim de a circula liber prin Europa, este esențial să facem acest lucru zi de zi pentru că România merită în Schengen!”, punctează eurodeputatul.

Miniștrii de justiție și de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri, la Stockholm, pentru o întrunire informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Consiliului, fiind prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.

Ministrul român de interne Lucian Bode, a precizat la 18 ianuarie 2023, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii.

Președintele israelian Isaac Herzog s-a adresat joi Parlamentului European reunit într-o ședință solemnă pentru a marca Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului, care are loc în fiecare an la 27 ianuarie, la aniversarea eliberării lagărului nazist de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Acesta a evocat ororile Holocaustului în discursul său pe fondul unei recrudescențe mortale a antisemitismului la nivel mondial.

„Doamnelor și domnilor, membri ai Parlamentului European, Holocaustul nu s-a născut într-un vid. Nu trebuie să uităm niciodată că mașinăria de moarte nazistă nu ar fi reușit să își realizeze viziunea de coșmar dacă nu ar fi întâlnit un sol fertilizat cu ură față de evrei, care este la fel de vechi ca și timpul însuși”, a afirmat președintele israelian.

Adăugând că, „înainte de a fi construit un singur lagăr de exterminare, în mintea maselor, evreul era deja praf uman, subuman”, liderul israelian a subliniat: „Tocmai din acest motiv, tocmai pentru că Holocaustul s-a bazat pe fundamente antisemite mult mai vechi, care prinseseră rădăcini și înfloriseră în Europa, acest abis întunecat este o lecție teribilă, profundă și convingătoare pentru întreaga Europă”.

Herzog a îndemnat, astfel, la păstrarea vie a memoriei Holocaustului și la cinstirea supraviețuitorilor săi.

„Atunci când ne aflăm împreună, aici, în inima palpitantă a Uniunii Europene, înțelegem bine misiunea memoriei pe care o împărtășim cu toții; recunoaștem că, la locul memorial la care facem pelerinaj, trebuie să ne amintim nu numai Holocaustul și distrugerile, ci și alianța sacră făurită în paralel cu acest dezastru îngrozitor: să sfințim memoria victimelor, să acordăm prioritate bunăstării supraviețuitorilor care sunt încă printre noi, să învățăm și să educăm în lumina lecțiilor catastrofei istorice care a fost Holocaustul și să prevenim orice repetare a acestor crime îngrozitoare”.

Președintele israelian și-a început vizita în Europa miercuri, cu o primire călduroasă la Palatul Regal din Bruxelles din partea regelui belgian Philippe. Cei doi lideri au avut convorbiri private, în cadrul cărora șeful statului israelian i-a mulțumit monarhului belgian pentru dispoziția caldă a națiunii sale față de comunitatea evreiască. Acesta a adăugat că ambele state trebuie să aprofundeze prietenia dintre popoarele lor și să lucreze împreună pentru a promova viziunea și valorile lor comune.

Ulterior, președintele Herzog s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, la sediul instiuției din capitala belgiană.

În timpul discuțiilor lor, președinții au discutat despre relațiile dintre Israel și UE, care „își găsesc expresia în colaborări extinse și cuprinzătoare în domeniul comerțului, agriculturii, turismului și aviației, precum și în domeniul cercetării și dezvoltării și al culturii, precum și despre modalități de aprofundare a cooperării în domenii suplimentare, cum ar fi energia, securitatea alimentară, clima și multe altele”, se arată într-o declarație a președinției israeliene.

Născut la Tel Aviv în 1960, Isaac Herzog a fost ales al unsprezecelea președinte al statului Israel în 2021. El a fost ales pentru prima dată în Knesset în 2003 și de atunci a deținut mai multe funcții ministeriale. În 2013, Herzog a fost ales președinte al Partidului Muncitoresc israelian, iar în iunie 2018 a fost ales președinte al executivului Agenției Evreiești pentru Israel.

Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, la 27 ianuarie, a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite în 2005 pentru a comemora Holocaustul și cea de-a 60-a aniversare a eliberării lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.

Anul acesta se împlinesc și 75 de ani de la înființarea statului Israel.