Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European aprobă noi norme pentru a proteja infrastructura esențială, printre care energia și transporturile

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Parlamentul European a adoptat o nouă lege pentru a proteja mai eficient infrastructura esențială a Uniunii. Astfel, cu 595 voturi pentru, 17 împotrivă și 24 abțineri, deputații europeni au confirmat acordul încheiat cu Consiliul referitor la consolidarea protecției infrastructurilor critice în UE. Noile reguli vor armoniza definiția „infrastructurii critice”, astfel încât să fie coerentă între țările Uniunii, informează un comunicat al Legislativului European. 

Legislația vizează următoarele sectoare: energia, transporturile, sectorul bancar, infrastructura piețelor financiare, infrastructura digitala, apa potabilă și apele uzate, alimentele (producție, prelucrare și distribuție), sănătatea, administrația publică și spațiul cosmic. Ea înăsprește cerințele legate de evaluarea riscurilor și cerințele de raportare pentru actorii considerați esențiali.

Potrivit noilor norme, țările Uniunii vor trebui să adopte strategii naționale de reziliență, iar comunicațiile transfrontaliere vor trebui efectuate prin puncte unice de contact desemnate în fiecare țară a UE. În același timp, trebuie evitată dubla raportare în cazul suprapunerilor acestei legi cu alte inițiative, pentru ca actorii esențiali să nu se confrunte cu sarcini administrative nenecesare. Pentru a asigura transparența, actorii esențiali vor trebui să informeze autoritățile naționale despre orice incidente sau perturbări, iar autoritățile vor trebui să informeze populația atunci când acest lucru este de interes public.

„Pentru a crea o Europă care protejează, trebuie, de asemenea, să întărim reziliența colectivă a sistemelor critice care stau la baza modului nostru de viață. Cu 11 sectoare cruciale acoperite, această legislație va răspunde atât provocărilor crizei climatice, cât și apariției tot mai accentuate a sabotajului în Uniunea Europeană din cauza războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Infrastructura critică a UE trebuie reziste în fața acestor amenințări”, a declarat raportorul Michal Šimečka.

Directiva anterioară privind infrastructura critică acoperea doar sectorul energiei și cel al transporturilor. Parlamentul European a solicitat revizuirea ei într-o rezoluție din 2018 referitoare la constatările și recomandările Comisiei speciale pentru combaterea terorismului. Colegislatorii au avut grijă și ca noua legislație să fie coerentă cu recenta Directivă NIS2 privind securitatea cibernetică.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda, întâlnire cu ministrul agriculturii din R. Moldova: Eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas în intensificarea relațiilor

Published

on

© Daniel Buda/ Facebook

Eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, a avut joi o întâlnire, la Bruxelles, cu ministrul agriculturii și industriei alimentare din Republica Moldova, Bolea Vladimir Iosif, întrevedere în cadrul căreia cei doi au avut ”discuții consistente și aplicate despre cele mai recente evoluții ale relației Uniunii Europene” cu această țară, cu accent pe situația fermierilor și a agriculturii.

”Seceta, criza energetică, lipsa inputurilor din agricultură şi conflictul din Ucraina reprezintă riscuri și provocări pentru fermieri, indiferent dacă vorbim despre cei din interiorul Uniunii Europene sau din Republica Moldova. Situația ne cere să acționăm si să venim cu soluții. Moldova urmează parcursul european. Domnul ministru și-a exprimat intenția de a alinia agricultura țării la standardele europene. Subiectele precum Farm to Fork sau reducerea îngrășămintelor au reprezentat de asemenea puncte importante ale agendei noastre”, a oferit detalii suplimentare Daniel Buda, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a punctat că ”UE, România și statele membre sunt unite în sprijinul lor pentru Republica Moldova, susținând atât procesul de aderare al acesteia, cât și economia în contextul actual și provocările din regiune. Printre mijloacele de sprijin acordate se numără: Mecanismul de Protecție Civilă al UE, Asistența Macrofinanciară Acordată sau liberalizarea temporară a comerțului în privința produselor care nu sunt deja complet liberalizate”.

Pentru ca ”solidaritatea să devină noua realitate”, Daniel Buda a evidențiat că ”relația Uniunii Europene cu Republica Moldova trebuie să treacă la următorul pas, iar sprijinul în redeschiderea discuțiilor privind liberalizarea comerțului cu Uniunea Europeană prin eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas”.

”Sunt convins că dialogul dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova se va intensifica și mai mult, iar noi, de la nivelul instituțiilor europene trebuie să facem tot posibilul să facilităm dialogul și cooperarea”, i-a dat asigurări eurodeputatul oficialului moldovean.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac avertizează că în absența unei decizii pentru un calendar clar în Consiliul JAI privind aderarea României la Shengen, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) avertizează că în absența unei decizii privind un calendar clar și a unui compromis cu Austria și Olanda privind aderarea României la Shengen, la reuniunea informală a Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI), de joi, de la Stockholm, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”.

Eurodeputatul mai precizează că în ultimele săptămâni a avut un schimb de opinii cu mai mulți miniștri de interne din Uniunea Europeană cărora le-a solicitat sprijinul pentru ședința de astăzi a Consiliului informal JAI din Suedia.

„Vreau în mod special să le mulțumesc vicepremierului și ministru de Interne al Croației, Davor Bozinovié și vice-ministrului de Interne din Lituania, domnul Arnoldas Abramavičius, care m-au asigurat că astăzi vor insista la Stockholm, la Consiliul JAI, ca România să fie acceptată în acest an în spațiul Schengen. Dacă astăzi nu se decide un calendar exact și nu se ajunge la un compromis cu Austria și Olanda, situația rămâne neschimbată pentru mult timp”, atrage atenția acesta. „Să sperăm că, la acest Consiliu, va învinge rațiunea politică, că interesul major european va fi pus deasupra tuturor mizelor mărunte de moment și că se va fixa un calendar de extindere a spațiului Schengen până la Marea Neagră”, adaugă politicianul.

Din păcate, Eugen Tomac mai precizează că, „din păcate, România nu a avut un plan B, iar președintele sau ministrul de interne nu ne comunică nimic, tac pentru că nu au fost în stare să facă absolut nimic în aceste două luni de la eșecul din 8 decembrie”.  „Noi trebuie, însă, să continuăm să ne batem pentru dreptul nostru legitim de a circula liber prin Europa, este esențial să facem acest lucru zi de zi pentru că România merită în Schengen!”, punctează eurodeputatul.

Miniștrii de justiție și de interne din Uniunea Europeană se reunesc joi și vineri, la Stockholm, pentru o întrunire informală a Consiliului Justiţiei şi Afaceri Interne al Uniunii Europene, sub egida preşedinţiei suedeze a Consiliului, fiind prima şedinţă a miniştrilor de justiţie şi interne din Uniunea Europeană, după reuniunea din 8-9 decembrie 2022, în cadrul căreia România şi Bulgaria au primit un vot negativ în privinţa aderării la zona de liberă circulaţie Schengen.

Ministrul român de interne Lucian Bode, a precizat la 18 ianuarie 2023, pe pagina sa de Facebook, faptul că aderarea la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv extrem de important pentru România şi că subiectul va fi luat în discuţie şi cu ocazia Consiliului JAI din 26-27 ianuarie, dar doar în marja reuniunii.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Președintele israelian Isaac Herzog s-a adresat joi Parlamentului European reunit într-o ședință solemnă pentru a marca Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului, care are loc în fiecare an la 27 ianuarie, la aniversarea eliberării lagărului nazist de exterminare Auschwitz-Birkenau.

Acesta a evocat ororile Holocaustului în discursul său pe fondul unei recrudescențe mortale a antisemitismului la nivel mondial.

„Doamnelor și domnilor, membri ai Parlamentului European, Holocaustul nu s-a născut într-un vid. Nu trebuie să uităm niciodată că mașinăria de moarte nazistă nu ar fi reușit să își realizeze viziunea de coșmar dacă nu ar fi întâlnit un sol fertilizat cu ură față de evrei, care este la fel de vechi ca și timpul însuși”, a afirmat președintele israelian.

Adăugând că, „înainte de a fi construit un singur lagăr de exterminare, în mintea maselor, evreul era deja praf uman, subuman”, liderul israelian a subliniat: „Tocmai din acest motiv, tocmai pentru că Holocaustul s-a bazat pe fundamente antisemite mult mai vechi, care prinseseră rădăcini și înfloriseră în Europa, acest abis întunecat este o lecție teribilă, profundă și convingătoare pentru întreaga Europă”.

Herzog a îndemnat, astfel, la păstrarea vie a memoriei Holocaustului și la cinstirea supraviețuitorilor săi.

„Atunci când ne aflăm împreună, aici, în inima palpitantă a Uniunii Europene, înțelegem bine misiunea memoriei pe care o împărtășim cu toții; recunoaștem că, la locul memorial la care facem pelerinaj, trebuie să ne amintim nu numai Holocaustul și distrugerile, ci și alianța sacră făurită în paralel cu acest dezastru îngrozitor: să sfințim memoria victimelor, să acordăm prioritate bunăstării supraviețuitorilor care sunt încă printre noi, să învățăm și să educăm în lumina lecțiilor catastrofei istorice care a fost Holocaustul și să prevenim orice repetare a acestor crime îngrozitoare”.

Președintele israelian și-a început vizita în Europa miercuri, cu o primire călduroasă la Palatul Regal din Bruxelles din partea regelui belgian Philippe. Cei doi lideri au avut convorbiri private, în cadrul cărora șeful statului israelian i-a mulțumit monarhului belgian pentru dispoziția caldă a națiunii sale față de comunitatea evreiască. Acesta a adăugat că ambele state trebuie să aprofundeze prietenia dintre popoarele lor și să lucreze împreună pentru a promova viziunea și valorile lor comune.

Ulterior, președintele Herzog s-a întâlnit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen, la sediul instiuției din capitala belgiană.

În timpul discuțiilor lor, președinții au discutat despre relațiile dintre Israel și UE, care „își găsesc expresia în colaborări extinse și cuprinzătoare în domeniul comerțului, agriculturii, turismului și aviației, precum și în domeniul cercetării și dezvoltării și al culturii, precum și despre modalități de aprofundare a cooperării în domenii suplimentare, cum ar fi energia, securitatea alimentară, clima și multe altele”, se arată într-o declarație a președinției israeliene.

Născut la Tel Aviv în 1960, Isaac Herzog a fost ales al unsprezecelea președinte al statului Israel în 2021. El a fost ales pentru prima dată în Knesset în 2003 și de atunci a deținut mai multe funcții ministeriale. În 2013, Herzog a fost ales președinte al Partidului Muncitoresc israelian, iar în iunie 2018 a fost ales președinte al executivului Agenției Evreiești pentru Israel.

Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, la 27 ianuarie, a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite în 2005 pentru a comemora Holocaustul și cea de-a 60-a aniversare a eliberării lagărului de concentrare de la Auschwitz-Birkenau.

Anul acesta se împlinesc și 75 de ani de la înființarea statului Israel.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Presa americană: Joe Biden ar putea vizita Europa în jurul datei de 24 de februarie pentru a marca un an de la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei

NATO10 hours ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA10 hours ago

Miniștrii sănătății din România și Franța au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru organizarea sistemelor de sănătate, donarea și transplantul de organe, prevenirea și controlul bolilor transmisibile

ROMÂNIA DIGITALĂ10 hours ago

Ministerul Digitalizării și ADR au lansat aplicația mobilă ghișeul.ro. Sebastian Burduja: Orice român va putea plăti cu câteva click-uri taxele și impozitele

Daniel Buda10 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda, întâlnire cu ministrul agriculturii din R. Moldova: Eliminarea contingentelor tarifare pentru produsele moldovenești pe piața UE trebuie să fie următorul pas în intensificarea relațiilor

CONSILIUL UE11 hours ago

Consiliul JAI: Ministrul de interne a solicitat un plan concret pentru deblocarea aderării României la Schengen și a cerut Austriei să își reconsidere poziția

U.E.11 hours ago

Platforma de coordonare a donatorilor internaționali în sprijinul redresării și reconstrucției din Ucraina își începe activitatea

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

Eugen Tomac11 hours ago

Eugen Tomac avertizează că în absența unei decizii pentru un calendar clar în Consiliul JAI privind aderarea României la Shengen, „situația va rămâne neschimbată pentru mult timp”

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Aer curat: Comisia Europeană solicită României și altor 13 țări membre UE să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici

NATO10 hours ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA11 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL1 day ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

NATO3 days ago

Secretarul general al NATO are încredere că decizia trimiterii de tancuri de luptă în Ucraina va veni în curând: Este un moment crucial al războiului

POLITICĂ3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Rădăcinile României europene se regăsesc în Unirea Principatelor Române din 1859

INTERNAȚIONAL6 days ago

Șeful diplomației române, la Forumul de la Davos: Nu ne permitem niciun fel de ambiguitate strategică. Ucraina este victima agresiunii, iar Rusia este agresorul

INTERNAȚIONAL1 week ago

Secretarul general NATO cere o creștere a sprijinului militar pentru Ucraina: Armele sunt calea spre pace. Negocierile depind în totalitate de forța de pe câmpul de luptă

NATO1 week ago

Mircea Geoană a deschis reuniunea Șefilor de Stat Major din țările NATO: Trebuie să investim mai mult în apărare și să ne pregătim pentru potențiale viitoare războaie

Team2Share

Trending