Connect with us

Marian-Jean Marinescu

Parlamentul European, Bruxelles: Provocări și oportunități pentru minoritățile din Serbia

Published

on

În perioada 30 septembrie – 1 octombrie, reprezentanții a nouă Consilii Naționale a Minorităților din Serbia au participat la Parlamentul European din Bruxelles la seminarul: „Provocări și oportunități pentru minoritățile din Serbia”, la invitația europarlamentarului Marian Jean Marinescu, membru al Delegației de Stabilizare și Asociere UE-Serbia.

articol12

Seminarul a fost deschis de Marian Jean Marinescu, care a salutat prezența a reprezentanților celor mai importante minorități din Serbia subliniind importanța respectării drepturilor omului și a minorităților, definiți în capitolul 23 și 24 în procesul integrării în UE a Serbiei, relatează comunitatea-romanilor.org.

marian jean marinescu

David McAllister, membru al Parlamentului European, autorul Moţiunii pentru Rezoluţia din 2014 „Raport despre Progresul Serbiei” a fost de asemenea prezent la acest seminar şi i-a încurajat pe reprezentanţii minorităţilor să tragă semnalul de alarmă în continuare, să-i trimită toate informaţiile necesare legate de respectarea acestor drepturi. „Nu trebuie să vă temeţi, ştiţi care este adresa mea de mail, vă rog să-mi trimite-ţi toate aspectele care vă deranjează, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor, Serbia are un drum de parcurs, posibil să deschidem capitole de negociere, la Strasbourg, iar aceste drepturi la limbă, religie, presă sunt drepturi elementare. Dacă România, Bulgaria, Ungaria, Croaţia sau alte state UE oferă aceste drepturi minorităţii sârbe, de ce Serbia să nu facă şi ea acelaşi lucru. Este un principiu de bază al Uniunii Europene”, a spus europarlamentarul Davic McAllister.

Reprezentanții minorității române, maghiare, bulgare, slovace, croate, albaneză, macedoneană, rromă și bosniacă din Serbia și-au exprimat punctul de vedere, făcând propuneri a ceea ce trebuie înteprins în vederea respectării drepturilor a minorităților naționale din Serbia.

Românii din Serbia au fost reprezentați de Daniel Magdu, Stevan Mihailov și Natașa Toșici, membri ai CNMNR.

TV Novi Sad, redacția în limba română prezentă la acest eveniment, s-a concentrat asupra ideii de ce nu au fost invitați toți membri ai Consiliului Național Român, sau a problematicii cetățeniei române pe criteriul etnic, care nu intră în atribuțiile Parlamentului European ci a Parlamentului României, iar despre recunoașterea bisericii, crearea de limbi artificiale nu s-a interesat deloc. Din păcate declarația lui Daniel Magdu, membru CNMNR a fost iarăși cenzurată, dar despre cenzura CRS în mass media de limba română vom relata cu altă ocazie, în urma întâlnirii cu directorul serviciului public din Novi Sad.

Este de regretat, că la un astfel de eveniment pentru importanță majoră în viața minoritarilor din Serbia, a lipsit doar președintele Consiliului Național Român, Daniel Petrovici, care deși a confirmat, nu și-a făcut prezența.

Natașa Toșici, membră în Consiliul Executiv al CNMNR a explicat cele patru domenii cu care se ocupă Consiliile Naționale subliniind că problema Bisericii nu intră în atribuțiile CNMNR. A relatat despre introducerea limbii române în Timoc, mulțumind pentru acest fapt primului ministru al Serbiei, precum și ministerelor de resort.

Pe de altă parte, dreptul la religie face parte din drepturile elementare, precum a subliniat și David McAllister în cuvântul său de deschidere.

Daniel Magdu și Stevan Mihailov în intervenția lor au cerut tratament egal pentru toți românii de pe întregul teritoriu al Serbiei, subliniind că integrarea în UE a Serbiei este în folosul tuturor minorităților. La fel s-au făcut propuneri de îmbunătățire a legislației în domeniul minoritar, depolitizarea Consiliilor Naționale, problemele înâlnite în învățământ, dreptul la religie precum și retrocedarea bunurilor colective.

În urma dezbaterilor, s-au subliniat problemele comune pe care le au minoritățile din Serbia, și s-a redactat un document, semnat de toți reprezentanții minorităților, în vederea îmbunătățirilor care pot fi realizate, și anume:

1. Adoptarea unei legi umbrelă a minorităților, astfel evitându-se neconcordanțele între diferite legi care se referă la drepturile minoritare

2. Reprezentarea minorităților în Parlamentul Serbiei, în Parlamentul PA Voievodina și în autoguvernările locale.

3. Reprezentanții minorităților naționale trebuie să aibe drepturi decizionale privind adoptarea și modificarea legislației din domeniul drepturilor minoritare.

4. Guvernul Serbiei trebuie să ia acțiuni privind retrocedarea bunurilor colective

5. Necesitatea de îmbunătățire a legislației privind protejarea drepturilor minoritare în domeiul educației, dreptul la limbă, religie, informare, cultură și participarea efectivă a minorităților în administrația publică

6. Accesul al informație în limba minoritară trebuie să fie asigurată și finanțată de stat. Se cere guvernului Serbiei să renunțe la privatizarea mass media în limba minorităților, și să fie declarate de importanță majoră pentru minoritate, asigurând finanțare pentru funcționare.

7. Dreptul la monitorizare a Planului de Acțiune în materie de drepturi minoritare în procedura de integrare a Serbiei în UE

 

Documentul semnat (click pe imagine pentru a mări documentul):scan declaration page 1 scan declaration page 2

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Inițiativa celor Trei Mări: Marian-Jean Marinescu solicită Comisiei Europene ”să acționeze cu rapiditate pentru a evita eventualele blocaje birocratice” în realizarea proiectelor

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

În actuala situație politică, Inițiativa celor Trei Mări capătă un rol tot mai important,  conexiunea nord-sud fiind extrem de necesară, a subliniat eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism, într-o intervenție în Parlamentul European care s-a reunit în sesiune plenară pentru a discuta, printre altele, despre provocările și oportunitățile acestei inițiative, al cărei summit urmează să fie din nou găzduit de România, în 2023.

”Interconectarea rețelelor naționale, transport, energie, digitale și integrarea în rețelele europene reprezintă o prioritate strategică. Agresiunea Rusiei în Ucraina a demonstrat că o mai bună interconectare a rețelelor energetice și de transport ar fi redus insecuritatea energetică și chiar și pe cea alimentară. În actuala situație geopolitică, inițiativa celor trei mări capătă un rol tot mai important. Conexiunea nord-sud este extrem de necesară. Proiecte strategice importante în contextul crizei actuale: BRUA, Rail2Sea, Via Carpathia, terminalele pentru LNG sau completarea rețelei TEN-T sunt incluse pe agenda de cooperare dintre cele 12 state membre. Trebuie să salutăm că la Riga, Ucraina a fost invitată să participe la această inițiativă”, a punctat Marinescu, amintind de o serie de proiecte.

Acesta a subliniat că este ”vitală cooperare între statele membre” pentru ca ”fondurile europene din Facilitatea de Conectare a Europei, dar și pentru ca fondurile de coeziune să contribuie la interconectarea rețelelor”.

Pentru ca aceste ”proiecte să fie finalizate cât mai repede cu putință”, Marian-Jean Marinescu solicită Comisiei Europene ”să analizeze și să acționeze cu rapiditate pentru a evita eventualele blocaje produse de aspectele birocratice, mai ales în cazul proiectelor cross-border, pentru a utiliza flexibilitate referitor la pre-finanțarea proiectelor la asistența tehnică sau alte solicitări specifice ale statelor membre”.

În egală măsură, eurodeputatul a cerut executivului european ”să analizeze posibilitatea de a propune o modificare a CEF 2 care să includă finanțarea liniilor de solidaritate absolut necesare pentru transportul produselor agricole din Ucraina”.

Inițiativa celor Trei Mări este o platformă politică flexibilă și informală, la nivel prezidențial, care reunește cele 12 state membre ale UE aflate între mările Adriatică, Baltică și Neagră (Austria, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Slovenia).

Inițiativa are ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital. Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

În cadrul summitului celor Trei Mări ce a avut loc în capitala Letoniei, Riga, liderii acestei inițiative au acordat Ucrainei statutul de ”țară participantă”. De asemenea, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Antony Blinken, a confirmat sprijinul țării sale de 300 de milioane de euro la Fondul Inițiativei celor Trei Mări.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu pledează în PE pentru includerea energiei nucleare și a gazului în taxonomie: Trebuie să vedem realitatea. Necesarul de energie va crește semnificativ

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a pledat într-o intervenție în plenul Parlamentului European pentru includerea energiei nucleare și a gazului în taxonomia UE.

”E bine să fii ambițios în viață, dar întotdeauna trebuie să te uiți la realitate. Comisia Europeană spune că în 2030 30% din energia necesară în UE va fi produsă de gaz și de nuclear, plus 4% de combustibil solizi. Necesarul de energie va crește în imaginea Comisiei cu 10%. Eu cred că va crește cu mult mai mult. Fără energie nucleară și fără gaz nu se poate ajunge. Nici la 55% reducere de emisii nu se poate ajunge dacă nu utilizăm gazul și energia nucleară”, a argumentat acesta în cadrul unei dezbateri legate de modificarea actului delegat privind taxonomia în domeniul climei și a actului delegat privind publicarea de informații în materie de taxonomie.

Marinescu a criticat ”utilizarea războiului din Ucraina și presupusa absență a LNG-ului”.

”Sunt argumente mincinoase. Nu puteți să folosiți declarații ale oficialilor ruși. Nu puteți să folosiți războiul din Ucraina pentru a crea emoție și pentru a aduce argumente în favoare obiecției. Sunt două lucruri complet diferite. LNG-ul este acolo pentru că este gaz. Am votat deja o taxonomie, trebuie să o votăm și pe aceasta”, și-a exprimat revolta eurodeputatul.

Citiți și:
Miniștrii Energiei din zece țări membre, printre care și România, apel înaintea unui vot crucial în PE: ”Includerea energiei nucleare în taxonomia UE, vitală pentru combaterea schimbărilor climatice”

Parlamentul European s-a reunit în sesiune plenară pentru a decide, printre altele, dacă includ sau nu anumite activități nucleare și gaziere pe lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului.

Parlamentul și Consiliul trebuie să decidă până la 11 iulie 2022 dacă doresc sau nu să își exercite dreptul de veto asupra propunerii Comisiei. La 14 iunie 2022, eurodeputații Comisiei pentru afaceri economice și monetare și ai Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară au adoptat o obiecție la propunerea Comisiei. În cazul în care o majoritate absolută în Parlamentul European (353 de deputați) susține același lucru, Comisia va trebui să retragă sau să modifice propunerea.

Comisia a adoptat actul delegat privind taxonomia la 9 martie 2022. Aceasta propune includerea, în anumite condiții, a unor activități specifice în domeniul energiei nucleare și al gazelor în lista activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului care fac obiectul așa-numitei taxonomii a UE.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, gazda expoziției ”Aviation Decarbonisation” din PE: Mobilitatea, inclusiv cea pe calea aerului, este un drept al cetățenilor pe care noi, legiuitorii, trebuie să îl respectăm și să îl apărăm

Published

on

© Marian-Jean Marinescu/ Facebook

Industria aviatică investește în cercetare, în noi tehnologii, iar legiuitorii trebuie să croiască legislația ținând cont de aceste eforturi, dar și de nevoia de mobilitate a cetățenilor, a fost mesajul transmis de eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, membru al Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European, care a organizat în perioada 28-30 iunie, alături de reprezentanți ai acestei industrii și ai Întreprinderii comune pentru o aviație curată, expoziția ”Aviation Decarbonisation”.

Evenimentul are loc în contextul în care Consiliul Uniunii Europene a adoptat poziția de negociere (abordarea generală) cu privire la propuneri legislative importante din pachetul ”Fit for 55”, prezentat de Comisia Europeană la 14 iulie, anul trecut, care va permite Uniunii Europene să își reducă emisiile nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990, având ținta de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.

”Unii propun ca pe distanțe de 300, 400 sau chiar 1000 de kilometri să se călătorească pe calea ferată, și nu pe calea aerului. Eu îi invit pe cei care pledează pentru asta să încercă”, a subliniat Marinescu, reamintind că ”zborurile regionale nu sunt responsabile de mai mult de 10% din cantitatea totală de emisii”.

”Liniile regionale sunt foarte importante pentru menținerea conectivității și mobilității în beneficiul cetățenilor, în cele din urmă. Pe perioada lucrului la dosarele <<Fit for 55>> am pledat pentru menținerea țintelor de decarbonizare, dar nu pentru reducerea mobilității. Mobilitatea, inclusiv cea pe calea aerului, este un drept al cetățenilor pe care noi, legislatorii, trebuie să îl respectăm și apărăm”, a punctat eurodeputatul.

Întreprinderea comună pentru o aviație curată a prezentat în cadrul evenimentului mai sus amintit inovațiile cheie din cadrul programului Clean Sky 2, demonstrând astfel modul în care tehnologiile durabile pot alimenta un viitor neutru din punct de vedere climatic, mai ales că statele membre au adoptat deja o poziție comună privind sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), partajarea eforturilor între statele membre în sectoarele care nu sunt incluse în ETS (ESR), emisiile și absorbțiile rezultate din exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură (LULUCF), crearea unui fond social pentru climă (SCF) și noi standarde de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturisme și camionete.

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) este o piață a carbonului bazată pe un sistem de plafonare și comercializare a certificatelor de emisii pentru industriile mari consumatoare de energie și pentru sectorul producției de energie.

Consiliul a convenit să mențină ambiția globală de 61% de reducere a emisiilor până în 2030 în sectoarele acoperite de EU ETS, după cum a propus Comisia.

De asemenea, Consiliul a convenit asupra unei reduceri unice a plafonului global de emisii cu 117 milioane de certificate (”reeșalonare”) și asupra creșterii ratei anuale de reducere a plafonului cu 4,2% pe an (”factor de reducere liniară”).

Consiliul a aprobat propunerea de consolidare a rezervei de stabilitate a pieței (RSM), prin prelungirea, dincolo de 2023, a ratei anuale crescute de absorbție a cotelor (24 %) și prin stabilirea unui prag de 400 de milioane de certificate peste cele plasate în rezervă care nu mai sunt valabile.

Consiliul a convenit ca lansarea mecanismului care activează eliberarea certificatelor MSR pe piață, în caz de creștere excesivă a prețurilor, să fie automată și mai reactivă.

În ceea ce privește sectoarele vizate de mecanismul de ajustare a carbonului la frontieră (CBAM), Consiliul a aprobat propunerea de a pune capăt progresiv certificatelor gratuite pentru sectoarele vizate de CBAM, pe o perioadă de zece ani, între 2026 și 2035.

Reducerea va fi mai lentă la început, urmând să se observe o accelerare la finalul acestei perioade de zece ani. Sprijinul pentru decarbonizarea acestor sectoare va fi posibil prin intermediul Fondului de inovare. De asemenea, Consiliul a solicitat Comisiei să monitorizeze impactul CBAM, inclusiv asupra relocării emisiilor de dioxid de carbon la export, și să evalueze dacă sunt necesare măsuri suplimentare.

În ceea ce privește Fondul de modernizare, Consiliul a menținut creșterea volumului acestuia prin scoaterea la licitație a unei cote suplimentare de 2,5 % din plafon, prin creșterea cotei de investiții prioritare la 80 % și prin adăugarea de noi sectoare eligibile, astfel cum a propus Comisia. Consiliul a decis să extindă lista statelor membre care beneficiază de Fondul de modernizare.

Proiectele privind gazele naturale nu vor fi, în principiu, eligibile pentru fond. Cu toate acestea, Consiliul a introdus o măsură tranzitorie care permite beneficiarilor fondului să continue să finanțeze proiecte de gaze naturale în anumite condiții.

De asemenea, Consiliul a consolidat anumite dispoziții ale Fondului de inovare, în special în ceea ce privește capacitatea care vizează ca participarea la proiecte să fie mai eficientă și mai echilibrată din punct de vedere geografic, păstrând în același timp principiul excelenței în alocarea proiectelor. Consiliul a convenit să acorde o atenție deosebită decarbonizării sectorului maritim în cadrul Fondului de inovare.

Consiliul a îmbunătățit guvernanța și transparența ambelor fonduri.

O alocare tranzitorie suplimentară cu titlu gratuit poate fi acordată, în anumite condiții, sectorului încălzirii urbane din anumite state membre, sub rezerva anumitor condiții, pentru a încuraja decarbonizarea acestui sector.

Consiliul a convenit să includă emisiile din transportul maritim în domeniul de aplicare al EU ETS. Statele membre sunt de acord cu propunerea Comisiei privind introducerea treptată a obligațiilor de restituire a certificatelor de către companiile de transport maritim. Întrucât statele membre care depind în mare măsură de transportul maritim vor fi, în mod natural, cele mai afectate, Consiliul a convenit să redistribuie 3,5 % din plafonul certificatelor scoase la licitație către aceste state membre. În plus, abordarea generală ia în considerare specificitățile geografice și propune măsuri tranzitorii pentru insulele mici, navigația de iarnă și călătoriile legate de obligațiile de serviciu public și consolidează măsurile de combatere a riscului de relocare a emisiilor de dioxid de carbon în sectorul maritim.

Abordarea generală include emisiile non-CO2 în regulamentul MRV începând cu 2024 și introduce o clauză de revizuire pentru includerea ulterioară a acestora în EU ETS.

Consiliul a convenit să creeze un nou sistem separat de comercializare a emisiilor pentru sectoarele clădirilor și transportului rutier. Noul sistem se va aplica distribuitorilor care furnizează combustibili pentru consum în sectorul clădirilor și în cel al transportului rutier.

Cu toate acestea, începerea obligațiilor de licitare și de restituire va fi amânată cu un an față de propunerea Comisiei (licitarea certificatelor începând cu 2027 și restituirea începând cu 2028).

Traiectoria de reducere a emisiilor și factorul de reducere liniară stabilit la 5,15 începând cu 2024 și la 5,43 începând cu 2028 ar rămâne așa cum a propus Comisia. Consiliul a menținut propunerea de a scoate la licitație un procent suplimentar de 30% din volumul de licitație pentru primul an de la lansarea sistemului, astfel încât acesta să funcționeze fără probleme (”frontloading”).

Consiliul a adăugat o posibilitate temporară pentru statele membre de a scuti furnizorii de restituirea certificatelor până în decembrie 2030, în cazul în care aceștia fac obiectul unei taxe pe carbon la nivel național, al cărei nivel este echivalent sau mai mare decât prețul de licitație pentru certificatele din cadrul ETS pentru sectorul clădirilor și al transporturilor.

Consiliul a convenit să elimine treptat, până în 2027, certificatele alocate cu titlu gratuit pentru sectorul aviației și să alinieze propunerea la sistemul global de compensare și reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru aviația internațională (CORSIA). EU ETS se va aplica pentru zborurile intraeuropene (inclusiv Regatul Unit și Elveția), în timp ce CORSIA se va aplica operatorilor din UE pentru zborurile extraeuropene către și dinspre țările terțe participante la CORSIA.

Din certificatele de emisii alocate cu titlu gratuit care vor fi eliminate treptat, statele membre au convenit să pună deoparte 20 de milioane pentru a compensa costurile suplimentare asociate cu utilizarea combustibililor durabili pentru aviație (SAF). În plus, acordul Consiliului ia în considerare circumstanțe geografice specifice și, în acest context, propune derogări tranzitorii limitate.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Miniștrii de externe ai G7 și UE solicită Rusiei să restituie imediat autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei cere o ”reformă profundă care să readucă egalitatea printre principiile fundamentale” ale UE

ROMÂNIA2 hours ago

Dezvoltare durabilă: Guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea acordului de împrumut de 600 milioane de euro dintre România și BIRD

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

U.E.4 hours ago

Atena închide ”un capitol dificil” și ”nu va mai fi o excepție în zona euro”. După 12 ani, Grecia va ieși de sub supravegherea extinsă a Comisiei Europene

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Nu există date care să justifice niciun fel de îngrijorare cu privire la centrala nucleară de la Zaporojie

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Boloș: În ultimele trei luni am lansat măsuri de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri

ROMÂNIA5 hours ago

Președintele Adunării Naționale a Coreei de Sud a discutat cu Marcel Ciolacu despre exportul de reactoare nucleare şi despre cooperare în domeniul sănătății

FONDURI EUROPENE7 hours ago

MIPE va lansa până la sfârșitul anului 2023 toate apelurile majore de proiecte aferente perioadei de programare 2021-2027: Avem o șansă istorică pe care nu putem să o ratăm

SUA7 hours ago

SUA vor oferi 89 milioane de dolari Ucrainei pentru eforturile de îndepărtare a rămășițelor explozive rusești

ROMÂNIA2 hours ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL6 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA1 week ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.1 week ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

Team2Share

Trending