Connect with us

#RO2019EU

Parlamentul European: Ce așteptări au eurodeputații români de la prima președinție a României la Consiliul UE

Published

on

Negocierea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, finalizarea Brexit-ului, consolidarea valorilor europene și definirea viitorului Uniunii Europene, se numără printre principalele așteptări pe care eurodeputații români legate de prima președinție a României la Consiliul UE, care a debutat marți, 1 ianuarie 2019, la 12 ani de la aderarea țării la Uniunea Europeană.

Într-un comunicat al Parlamentului European, eurodeputații români au scos în evidență câteva teme care ar trebui abordate pe durata președinției române a Consiliului UE.

Marian-Jean Marinescu: ”Bugetul multianual este marele test al României”

FOTO: European Parliament

„Președinția României se suprapune cu o agendă europeană cu mize mari, precum migrația, Brexit, cadrul financiar multianual şi desigur, redefinirea viitorului Uniunii Europene, în urma summit-ului de la Sibiu. Din perspectiva mea, negocierea bugetului multianual pentru exercițiul financiar 2021-2027 este marele test atât al României, cât şi al UE, pentru că redefinirea viitorului comunității europene are nevoie de transpunerea concretă în politici și în finanțarea acestora. De aceea, aștept putere de negociere din partea președinției române astfel încât să asigure ajungerea la un consens asupra bugetului între toate statele membre. Uniunea Europeană funcționează prin negociere şi consens, iar când vorbim despre bugetul multianual aceste două mecanisme sunt aduse la maximul potențialului lor”,  a spus Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE.

Victor Boștinaru: ”Vor trebui definite direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”

Victor Boștinaru, vicepreședintele grupului S&D, a afirmat că se așteaptă ”să se convină asupra unei viziuni pentru Europa care să excludă două viteze, mai multe viteze și elementele de tensiune care pot să dăuneze proiectului european. De aceea, vreau să cred că summit-ul de la Sibiu va consfinți o viziune în care solidaritatea și unitatea să prevaleze”.

”Mă aștept ca acest summit să binecuvânteze acordul referitor la buget. Este previzibil ca acordul privind Brexit să fie confirmat la summit-ul de la Sibiu. Tot aici ar trebui luată o decizie majoră privind reafirmarea politicii de extindere către Balcanii de Vest și redefinirea cu elemente mai pragmatice a parteneriatului estic. Cred că în timpul președinției românești vor trebui să fie definite riguros direcțiile privitoare la politica europeană de apărare”, a mai spus acesta.

Laurențiu Rebega: ”Ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune”

„Îmi doresc, în primul rând, o gestionare activă și inteligentă a trei subiecte principale: cadrul financiar multianual, problemele legate de Brexit și alegerile europene din mai. În plus, ar fi grozav dacă România ar relansa proiectele politicii de coeziune, ceea ce ar relansa și speranțele și încrederea tuturor cetățenilor în Uniunea Europeană”, a punctat și Laurențiu Rebega, membru din grupul CRE.

Norica Nicolai:  ”Sper că rolul României va consolida valorile pro-europene”

Norica Nicolai, vicepreședintă al grupului ALDE, consideră că „prima președinție rotativă a Consiliului asigurată de România intervine, din păcate, într-o perioadă dificilă pentru Uniunea Europeană și pentru țara mea. Cele două dosare, Brexitul și bugetul multianual al Uniunii, vor marca viitorul Uniunii Europene. În contextul unei creșteri a populismului și extremismului în interiorul Uniunii, sper că rolul României va consolida valorile pro-europene, astfel încât summitul UE de la Sibiu din 9 mai să fie un eveniment care să medieze dorința tuturor statelor membre de a consolida UE. Eu am încredere în capacitatea României de a gestiona această președinție și voi sprijinii politic eforturile depuse în finalizarea adoptării legislației”.

Citiți și 1 ianuarie 2019: România a preluat, la 12 ani de la aderare, președinția Consiliului Uniunii Europene, un pariu major sinonim cu probarea aspirației că putem fi parte a nucleului dur al UE

Pe durata mandatului de șase luni, România își propune să stimuleze creșterea economică a UE, să îmbunătățească nivelul de competitivitate și să consolideze securitatea internă. De asemenea, guvernul român se va concentra asupra promovării valorilor europene comune, precum democrația, libertatea și respectarea drepturilor omului, atât în UE, cât și dincolo de granițele sale. O altă prioritate a României va fi combaterea rasismului, a xenofobiei, a antisemitismului, a intoleranței și a populismului.

În plus, printre temele care vor fi dezbătute la nivel european pe durata președinției române a Consiliului UE se numără negocierile privind bugetul pe termen lung al UE și Brexit.

Pe 9 mai, la Sibiu, România va găzdui un summit informal al Consiliului European în cadrul căruia liderii statelor membre vor discuta despre planurile privind viitorul UE. Aceasta va fi prima lor întâlnire după retragerea Marii Britanii din UE și ultima înainte de alegerile europene care vor avea loc în perioada 23-26 mai.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

#RO2019EU

Doi foști oficiali europeni, decorați de președintele Klaus Iohannis pentru sprijinul acordat României în exercitarea preşedinţiei Consiliului UE

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri un decret de decorare a lui Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și a lui Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat de cei doi foști oficiali în exercitarea președinției României la Consiliul UE.

”În semn de apreciere pentru susţinerea constantă acordată ţării noastre în exercitarea Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene, pentru buna colaborare avută, de-a lungul timpului, cu instituţiile româneşti, Președintele României a conferit Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Comandor domnului Hubert Legal, fost director general al Serviciului Juridic al Consiliului Uniunii Europene, și domnului Dominique Ristori, fost director general al Direcţiei Generale Energie din cadrul Comisiei Europene”, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat în noaptea din 20 spre 21 iunie Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”.

Amintim faptul că, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Citiți și
Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE
Donald Tusk, mesaj pe Twitter pentru România: Mulțumiri lui Klaus Iohannis și echipei sale pentru o președinție de succes a Consiliului UE
Klaus Iohannis a definit la Bruxelles moștenirea celor șase luni la șefia Consiliului UE: ”România este mult mai bună decât imaginea pe care o are. Cred că asta este o moștenire bună”
Klaus Iohannis a făcut bilanțul președinției României la Consiliul UE în fața liderilor europeni: ”Așa arată Europa în forma ei cea mai bună”

Continue Reading

#RO2019EU

Aproximativ 15% din dosarele aprobate în timpul preşedinţiei României la Consiliul UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară

Published

on

© RO2019EU/ Facebook

Circa 15% din totalul dosarelor aprobate în timpul Preşedinţiei României la Consiliului UE au vizat domenii aflate în competenţa Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma dezbaterilor şi acordurilor încheiate pe aceste dosare rezultând 17 acte normative, potrivit preşedintelui ASF, Leonardo Badea, informează Agerpres.

Consiliul Uniunii Europene, instituția pe care România a prezidat-o până pentru prima dată în perioada 1-30 iunie 2019, a salutat eforturile președinției rotative a țării noastre pe parcursul unui semestru în care au fost adoptate 90 de acte legislative.

Cele mai multe dosare au fost adoptate în sfera economico-financiară, în special în privința Uniunii Bancare. Cele 14 dosare privind Brexit au necesitat aprobare în condițiile în care sub președinția României la Consiliul UE ar fi trebuit să se producă retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată la 29 martie și prelungită, în prezent, până la 31 octombrie.

Citiți și: Bilanțul primei președinții române, făcut de Consiliul UE: ”Ați lucrat din greu pentru a aproba 90 de dosare legislative. Felicitări!”. Care sunt realizările majore ale României în fruntea UE

“Aproximativ 15% din totalul de dosare aprobate în timpul celor 6 luni de Preşedinţie română au vizat domenii aflate în competenţa ASF. Urmare a dezbaterilor şi a acordurilor încheiate pe aceste dosare au rezultat 17 acte legislative. Dintre cele mai importante dosare în care autoritatea a fost implicată în atingerea unui acord, menţionez cel pentru Produsul Paneuropean de Pensii Private, Finanţarea IMM de pe Piaţa de Capital, Distribuţia Transfrontalieră a Fondurilor de Investiţii”, susţine Badea într-o declaraţie remisă AGERPRES.

El a precizat că pe zona financiară non-bancară au fost aprobate 12 dosare, respectiv 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere.

“După cum bine ştiţi, la 30 iunie s-a terminat perioada de 6 luni în care România a exercitat Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Pe parcursul acestei perioade, reprezentanţii României s-au achitat de sarcini cu brio, astfel încât la finalul Preşedinţiei României, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a apreciat adoptarea a 90 de dosare legislative ca fiind ‘impresionantă’. Pe zona financiar non-bancară, aflată în coordonarea ASF, au fost aprobate 12 dosare (mai exact 9 dosare în acord politic, 1 dosar în acord general şi 2 dosare în negociere)”, a spus Leonardo Badea.

Acesta a făcut referire şi la cadrul macroeconomic şi a semnalat că, în România, acesta se caracterizează prin revenirea investiţiilor în teritoriu pozitiv şi relativa intensificare a consumului privat, principalul determinant al expansiunii economice, pe fondul unei majorări a deficitului extern.

Şeful ASF a menţionat că piaţa de capital europeană este în prezent mai puţin afectată de războiul comercial dintre SUA şi China şi este mai preocupată de rezultatul BREXIT.

“În cazul unui BREXIT greu, efectele de pe pieţele externe vor diminua capitalizarea pieţei de capital din România, deoarece investitorii străini se vor retrage de pe pieţele mai riscante. Tendinţa indicelui STOXX600 (indicele european n.r) a continuat să crească în iunie, în timp ce indicele se află la nivelul său de echilibru”, a explicat Leonardo Badea.

Continue Reading

#RO2019EU

Premierul Viorica Dăncilă, în plenul din Strasbourg: Nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat mandatul președinției române la Consiliul UE, acesta a fost condus de Guvern

Published

on

© European Parliament

”Preşedinţia română la Consiliul UE a fost condusă de Guvern, nu funcţionarii şi diplomaţii României au realizat acest mandat”, a declarat prim-ministrul Viorica Dăncilă, marţi, la dezbaterea de evaluare a bilanţului Preşedinţiei României a Consiliului UE, organizată în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg.

”Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene”, a declarat premierul Viorica Dăncilă în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, în care a prezentat bilanțul Președinției României la Consiliul UE, încheiată la data de 30 iunie. 

”A fost important să arătăm că instituțiile europene lucrează pentru cetățeni, că oferă rezultate care îmbunătățesc viața acestora și oferă perspective pentru viitor. Am satisfacția de a afirma că România a reușit acest lucru. Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene.  România a demonstrat că poate performa cu succes pe fondul unor provocări și tendințe care pun sub semnul intrebării determinarea Uniunii de a progresa”, a afirmat premierul României. 

De asemenea, premierul a declarat că că România a dovedit că poate contribui la valoarea adăugată a UE, aspect reflectat în bilanțul consistent pe care îl predă: 90 de dosare încheiate și peste 2500 de reuniuni și evenimente organizate, la care se adaugă facilitarea adoptării a 84 de concluzii ale Consiliului pe multiple teme de interes comun.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncilă prezintă bilanțul Președinției României la Consiliul UE, în plenul de la Strasbourg: Am preluat și ne-am asumat această responsabilitate ca pe o misiune în slujba cetățenilor și a unității europene

În aceeași zi, Viorica Dăncilă, a avut o întrevedere cu Președintele Parlamentului European, David-Maria Sassoli. De asemenea, în timpul întrevederii, înaltul oficial al Guvernului, a reiterat faptul că România ”va sprijini în continuare avansarea proiectului european și va milita pentru întărirea unității și a coeziuni”.

Citiți și: Premierul Viorica Dăncila, prima întrevedere cu noul președinte al Parlamentului European, David Sassoli: Avansarea proiectului european, prioritatea României

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending