România are un potențial imens pentru a fi reprezentată în cadrul rețelei europene Eurocities, unde se dezvoltă idei cu adevărat inovatoare pentru orașe incluzive, susține eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe), coraportor al Parlamentului European privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, prin care România poate implementa reforme și investiții în valoare de 30,5 miliarde de euro. 

„Am avut o întâlnire excelentă cu Anna Lisa Boni, Secretarul General al Eurocities, cu care am discutat despre începutul unei cooperări cu un potențial important”, a scris eurodeputatul Renew Europe, într-o postare pe Facebook.

Eurocities este o rețea formată din 190 de orașe din 39 de țări europene, reprezentând 130 de milioane de oameni. Prin munca în comun, schimbul de cunoștințe și activitate coordonată la nivel european, rețeaua se asigură că vocea orașelor și a oamenilor lor este auzită în Europa.

Potrivit lui Dragoș Pîslaru, România are un potențial imens pentru a fi reprezentată în cadrul rețelei europene, dar, din păcate, încă nu avem mulți primari români implicați și mai ales, nici un primar care până acum să fi candidat pentru Consiliul Executiv al Eurocities. „Este ceva ce sper că se va corecta și voi discuta cu primarii din USR PLUS, și nu numai, despre aceasta. Iar asta pentru că aici se pot dezvolta idei cu adevărat inovatoare”, a precizat acesta.

De asemenea, Pislaru a subliniat că potențialul unei colaborări structurate între orașe, la nivel european, este imens. „Atât la partea de influență asupra formulării de politici de investiție și modernizare ambițioase, dar și în formularea implementării pachetelor europeane de reformă”. 

Eurocities propune orașe incluzive, unde toți au o șansă la integrare socială, prospere și competitive, sănătoase și deschise, verzi, cu o viață culturală bogată și administrații inteligente și care nu sunt un obstacol pentru locuitori. Astfel de obiective bune, a menționat eurodeputatul, pot fi atinse prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, care va juca un rol cheie prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.

Mecanismul de Redresare și Reziliență, cel mai mare instrument financiar al Uniunii Europene din istorie, cu un buget de 672,5 miliarde de euro, va fi disponibil statelor membre pentru a recupera decalajele de până acum, pentru a corecta minusurile prin reforme, dar și pentru a construi pentru viitor prin investiții. România va beneficia, din acest buget, de 30,5 miliarde de euro, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

În context, Dragoș Pîslaru a precizat că va continua să invite tot mai mult primari din Eurocities la discuții și„ sper să avem vești bune despre conectarea primarilor din România la rețelele europene cât mai curând!”.

La fel ca strategia comună privind vaccinarea, UE are nevoie de o strategie unică în implementarea certificatelor de vaccinare, consideră eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Vasile Blaga propune elaborarea unei politici comune a UE privind certificatele de vaccinare care să ducă la eliminarea restricțiilor de circulație neuniforme în spațiul comun.

„Revitalizarea economică a Uniunii Europene nu poate fi realizată în afara unei strategii solide privind libera circulație a cetățenilor UE, iar aceasta se poate face mult mai rapid prin implementarea certificatelor de vaccinare. În acest sens, de exemplu, relansarea turismului, care are o legătură directă cu revitalizarea sectorului HORECA, ar putea fi ajutată direct de succesul campaniei europene de vaccinare coroborată cu implementarea certificatelor de vaccinare la nivelul Uniunii. Practic, o politică comună UE privind certificatele de vaccinare reprezintă o alternativă mult mai viabilă la actualele restricții privind libera circulație – restricții care sunt în prezent eterogene la nivelul statelor membre”, spune eurodeputatul PNL.

Însă, mai adaugă politicianul, este evident că implementarea acestei strategii privind certificatele de vaccinare trebuie să fie corelată cu studiile privind imposibilitatea transmiterii COVID-19 de către persoanele deja vaccinate. „Este nevoie de certitudine fundamentată științific cu privire la acest aspect”, precizează Vasile Blaga.

În opinia sa, o strategie coerentă a Uniunii Europene de implementare a certificatelor de vaccinare poate reprezenta un imbold la adresa statelor UE unde campania de vaccinare funcționează mai lent.

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D), fost comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 și-a arătat sprijinul față de poziția Asociației Municipiilor din România, care a criticat decizia de a tăia 2% din cotele de venit din bugetul național care erau alocate municipiilor.

Crețu a explicat că acest lucru înseamnă că ”milioane de euro nu vor mai putea fi folosite de administrațiile locale în beneficiul cetățenilor”.

”Fondurile naționale și fondurile europene trebuie să contribuie împreună la dezvoltarea locală”, a menționat eurodeputatul român.

Corina Crețu a amintit că pe parcursul mandatului său de comisar european pentru politică regională a militat ca ”administrațiile locale să se bucure de o autonomie mai mare în folosirea fondurilor europene”.

”Doar astfel fondurile europene pot fi folosite cu adevărat pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Am alocat 2 miliarde de euro pentru dezvoltarea orașelor mari, iar ulterior am modificat aria de eligibilitate și către orașele mici și mijlocii. Din păcate aceste fonduri nu au fost folosite decât într-o proporție foarte mică”, a explicat europarlamentarul.

Aceasta a argumentat că este nedrept ca administrațiile ”să plătească în continuare costurile aferente, cu atât mai mult cu cât se află în legătură directă cu cetățenii și înțeleg cel mai bine unde e nevoie de sprijin” și în contextul în care acestea ”au resimțit cel mai puternic șocul acestei pandemii”.

”Sunt atât de multe exemple de bune practici în folosirea banilor de către municipiile din România. Sper ca acum Guvernul României să compenseze această măsură care privește fondurile naționale prin a aloca mai multe fonduri europene direct municipiilor”, a conchis Corina Crețu.

Reacția Corinei Crețu vine în contextul în care Asociația Municipiilor din România, care reprezintă primării ce produc două treimi din PIB-ul României, și-a arătat nemulțumirea, prin vocea primarului Emil Boc, față de tăierea banilor alocați localităților prin suspendarea, de către Guvern, a unei prevederi adoptate în noiembrie 2020.

În luna noiembrie a anului trecut, Parlamentul României a votat o modificare a legii finanțelor publice locale care prevede alocarea lunară a unei cote de 65% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale bugetele către bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe ale căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozit pe venit.