Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European cere suspendarea negocierilor de aderare ale Turciei la UE dacă reforma constituțională intră în vigoare

Published

on

Parlamentul European a solicitat marți înghețarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană dacă va fi adoptată reforma Constituției turce, prin care vor fi sporite puterile președintelui Recep Tayyip Erdogan, relatează France Presse, conform Agerpres.

Comisia de afaceri externe a Parlamentului European (AFET) le-a cerut Uniunii Europene și statelor membre să ”suspende oficial negocierile de aderare cu Turcia în cel mai scurt timp dacă reforma constituțională este pusă în practică”.

Eurodeputații ”sunt preocupați de reculul Turciei în materie de stat de drept, drepturile omului, libertatea presei și lupta împotriva corupției”, subliniază Parlamentul European într-un comunicat.

O majoritate de 51,4% dintre turci a votat, pe 16 aprilie, pentru extinderea prerogativelor executive ale președintelui Recep Tayyip Erdogan. Potrivit modificărilor constituţionale, Erdogan ar avea posibilitatea să obţină un maximum de două mandate de cinci ani ca preşedinte şi ar putea emite decrete prezidenţiale în legătură cu o serie de chestiuni executive, să declare stare de urgență, să numească miniștri și oficiali de rang înalt, dar și să dizolve Parlamentul.

Rezoluția Parlamentului European, care va avea caracter nonlegislativ, va fi supusă la vot în plenul PE la începutul lunii iulie.

Negocierile de aderare ale Turciei la UE au început în anul 2005, dar au avansat foarte puțin de atunci, iar președintele turc susținea încă de anul trecut o posibilă apropiere de Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, organizație din care fac parte Rusia, China și 3 foste republici sovietice din Asia Centrală: Kazahstan, Tadjikistan și Kârgâzstan.

 

.

Corina Crețu

Agenda Urbană: Corina Crețu susține că trebuie acordată mai multă putere autorităților locale pentru gestionarea problemelor urbane

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, actualemente eurodeputat, Corina Crețu susține în continuare ideea că trebuie acordată mai multă responsabilitate și putere autorităților locale pentru gestionarea problemelor urbane în contextul în care astăzi, 21 aprilie, se împlinesc cinci ani de la semnarea Pactului de la Amsterdam, care a stabilit principiile Agendei Urbane și modul în care sunt formulate politicile europene privind orașele noastre.

📌 Data de 21 aprilie este emblematică pentru Agenda Urbană: exact acum cinci ani avea loc întâlnirea care a pregătit…

Posted by Corina Cretu on Wednesday, 21 April 2021

 

„Sunt mândră că am reușit sa lansez Agenda Urbană în timpul mandatului meu de comisar european pentru politică regională. Am rămas o susținătoare a ideii că trebuie acordată mai multă responsabilitate și putere autorităților locale, care știu cel mai bine nevoile oamenilor din orașele lor. Acesta ar fi, în definitiv, și un mare ajutor pentru autoritățile naționale, care astfel pot să asculte mai ușor vocea cetățenilor”, a scris fostul comisar european, pe Facebook. „Salut, și pe această cale, sprijinul entuziast pe care primarii marilor orașe europene, ca și miniștrii europeni responsabili de gestionarea problemele urbane, l-au acordat pentru Agenda Urbană a UE”, a mai adăugat Corina Crețu.

La întâlnirea din urmă cu cinci ani, a precizat Corina Crețu, au participat primari de mari orașe, precum și Ebenhardt van der Laan, regretatul Primar al Amsterdamului, care a avut un rol hotărâtor în realizarea acestui Pact, adoptat ulterior la data de 30 mai 2016 și semnat de toți miniștrii Statelor Membre de la acea vreme.

Ca membră a Comisiei pentru Politică Regională din Parlamentul European, Corina Crețu asigură că urmărește activ acest subiect și că se va implica în toate inițiativele care pot transforma în bine orașele țării: fie ele mari, mijlocii sau mici.

Continue Reading

S&D

Eurodeputatul Victor Negrescu: Transformarea digitală trebuie să facă toate aspectele vieții mai ușoare. De aceea, am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Există bani pentru digitalizare, din proiectele pilot, dar și din mecanismele existente, prin Planul Național de Redresare și Reziliență ar trebui să alocăm 20% pentru transformarea digitală, dar în momentul de față, în planul draft avem undeva spre 9%, deci nu îndeplinim cerința europeană, fiind în continuare carențe în domeniul acesta, a declarat eurodeputatul Victor Negrescu (PSD, S&D), vicepreședintele Comisiei pentru Cultură și Educație (CULT) din Parlamentul European, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

„Din păcate digitalizarea este doar pe hârtie, vorbim de digitalizare ca fiind un element separat de societate. Transformarea digitală presupune ca activitățile pe care le facem de regulă să devină cât mai simple, folosind tehnologiile existente. Că este vorba de plata taxelor, de educație, de accesul la medicamente, primirea pensiei, sunt multe subiecte care pot fi digitalizate și care pot să ne permită nouă să avem o viața mai ușoară, mai simplă”, a transmis acesta. 

„Inclusiv platformele pe care noi le facem trebuie să fie ușoare. Asta înseamnă transformarea digitală și digitalizarea, să facă toate aspectele vieții mai ușoare, mai accesibile, dar în același timp să nu se piardă componența umană. În  acele platforme ar trebui să existe o persoană care îți răspunde, să existe posibilitatea de a avea un consultant. Noi am uitat dimensiunea aceasta umană”, a adăugat eurodeputatul român. 

 

Victor Negrescu a subliniat că prin digitalizare s-a ajuns la o distanțare față de cetățean. Foarte mulți oameni din rural, inclusiv seniorii, nu au avut acces la vaccinare, deși făceau parte din grupurile prioritare, pentru că nu știau să folosească platforma, iar gradul de alfabetizare digitală din România este la cel mai jos nivel din UE. 

„Trebuie să folosim și alte mijloace. Sau măcar să existe pe platformă persoane care să te ghideze. Nu am gândit nimic nici pentru persoanele cu dizabilități, pentru foarte multe categorii care au nevoie să fie asistate. Nu facem transformare digitală doar pentru unii, doar pentru elita conducătoare sau pentru cei familiarizați. Transformarea digitală trebuie să fie în serviciul tuturor, indiferent de vârstă, de condiția socială sau de pregătire. Asta înseamnă o transformare socială adecvată”, a spus el. 

„În sensul acesta, am venit cu un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru câteva soluții digitale, în mediul rural, proiect care a început anul trecut și urmează să își vadă aplicarea exact în a doua parte a acestui an. Sunt eurodeputatul cu cele mai multe astfel de inițiative din tot Parlamentul European și mă bucură lucrurile  acestea, pentru că le vedem concret în viața noastră de zi cu zi. Avem companii și școli care au fost finanțate, avem multe consecințe concrete a ceea ce înseamnă aceste inițiative, pe care le-am pus în planul agendei mele și cred că vor urma multe astfel de proiecte concrete”, a punctat Victor Negrescu. 

Mai mult, eurodeputatul român a amintit de existența viitoare a unui program operațional pe zona de digitalizare, dar și-a exprimat nemulțumirea legată de faptul că România nu dispune de interconectarea bazelor de date. „Dacă creezi astăzi o companie în București și o închizi sau muți sediul social în alt județ, transferul datelor nu se întâmplă automat, ceea ce este aberant. Sunt multe carențe ce necesită a fi corectate”. 

„În niciun moment, noi nu ne-am gândit  să implicam si companiile inovative, Start-up-urile romanești. Noi cumpărăm tehnologie din afară, ceea ce poate să fie benefic, dar nu implicăm și actorii locali. Poate sunt zeci de companii românești care sunt căutate în lume, dar nu sunt căutate la noi în țară”, a detaliat el. 

Eurodeputatul a dat exemplul Franței, Poloniei, Germaniei și Greciei, care au dezvoltat un mecanism în așa fel încât să fie și partenerii locali implicați. „Când dezvoltam proiectele pilot ne gândim cum să oferim și acestora o șansă, invitând companiile mari să se asocieze cu actorii locali”.

„În domeniul tehnologiei nu mergi pe principiul prețului cel mai mic, în acest domeniu mergi pe tehnologia cea mai bună, cea mai sustenabilă, cea care oferă multe posibilități de dezvoltare. Noi am cumpărat tehnologie și platforme, iar după un an ne-a expirat licența și nu mai erau bani pentru a o prelungi. Astfel, platforma fie a dispărut, fie a devenit neperformantă sau periculoasă din punct de vedere al securității. S-au întâmplat multe probleme de genul acesta în România”.

De asemenea, Victor Negrescu a declarat că trebuie identificate metode pentru a sprijini adaptarea economiei românești la noile provocări generate de pandemia de COVID-19. „În mandatul anterior inițiasem un proiect pilot în valoare de câteva milioane de euro pentru specializarea inteligentă a unor zone din economia românească. Acest proiect mic a generat ulterior o alocare substanțială de 50 milioane de euro din partea Comisiei Europene, pentru a sprijini în continuare implementarea proiectului”.

„Aceste proiecte mici pot avea consecințe ulterioare daca știi să le promovezi. Asta ne propunem și cu acest proiect. Ne dorim să studiem cum putem să ajutăm industria să se adapteze la noile provocări”. 

În acest sens, eurodeputatul a dat exemplul industriei producătoare de mașini: „angajații au fost puși în șomaj tehnic pentru că noi nu am știut cum să ne adaptăm adecvat, nu aveam instrumentele necesare, tehnologia necesară”. 

„De asemenea, foarte mulți antreprenori au trebuit să găsească singuri soluțiile de a se adapta la noile provocări. Astfel, am creat un proiect, pentru o platformă de asistență”, a menționat acesta.

Prin această platformă, antreprenorii europeni pot afla care sunt oportunitățile de finanțare disponibile și instrumentele financiare disponibile pe piață. 

„Mai avem un proiect care presupune identificare competențelor digitale, pentru a vedea exact ce trebuie să formăm în termeni de competențe digitale la nivelul populației și la nivelul angajaților din anumite sectoare economice.”

Eurodeputatul a explicat că digitalizarea presupune mai multe categorii de formări, de competențe: „cel care lucrează în industrie are nevoie de un anumit set de competențe, iar cel care lucrează în arhitectură are nevoie de alt set de competențe”. 

„Trebuie să formăm oamenii.  Trebuie sa mergem mai departe. Sunt multe lucruri care pot fi făcute și dacă nu înțelegem o să rămână în urmă. Putem influența viitorul nostru dacă luăm deciziile care trebuie”, a conchis Victor Negrescu. 

Continue Reading

Nicolae Ștefănuță

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul USR PLUS Nicu Ștefănuță, coordonatorul grupului Renew Europe în Comisia specială pentru combaterea cancerului, a transmis miercuri un mesaj de susținere pentru Ioana Mihăilă, noua propunere din partea USR PLUS pentru conducerea Ministerului Sănătății, subliniind că România are nevoie de “un ministru dedicat și bine conectat la Europa”.

“Ioana Mihăilă este noua propunere de Ministru al Sănătății din partea USR PLUS. Era într-o sâmbătă seara când Ioana Mihăilă m-a sunat pentru prima dată în calitate secretar de stat la Ministerul Sănătății. Era la birou și încerca să rezolve problema testelor antigen pentru care era disponibil sprijin european. Am lucrat bine împreună”, a scris el, pe Facebook.

 

“Ne trebuie un ministru dedicat și bine conectat la Europa, astfel încât ceea ce facem noi prin Programul de Sănătate #EU4Health, prin Planul European pentru Combaterea Cancerului și prin noul buget al UE să fie o realitate și acasă, în România”, a continuat Ștefănuță.

Săptămâna trecută, după destituirea lui Vlad Voiculescu din funcția de ministru al sănătății și declanșarea crizei în coaliția de guvernare, CaleaEuropeană.ro a prezentat o serie de zece priorități pentru viitorul ministru al sănătății, între care ambițiosul proiect al unei Uniuni a sănătății la nivel european, Strategia Farmaceutică Europeană, programul de sănătate EU4Health sau planul european de combatere a cancerului, toate aceste teme căpătând o dinamică și o importanță aparte în timp ce UE se confruntă cu cea mai gravă criză de la înființare, în principal una sanitară generată de pandemia de COVID-19.

De pildă, programul EU4Health, finanțat cu 5,1 miliarde de euro, va sprijini lupta împotriva amenințărilor transfrontaliere privind sănătatea și va întări pregătirea și capacitatea UE de răspuns la crizele sanitare.

Totodată, Strategie farmaceutică pentru Europa, pilon al Uniunii Europene a Sănătății, va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic competitiv, inovator și sustenabil industrial, vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, în special în cazul unor crize.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Corina Crețu6 mins ago

Agenda Urbană: Corina Crețu susține că trebuie acordată mai multă putere autorităților locale pentru gestionarea problemelor urbane

INTERNAȚIONAL26 mins ago

Primul unicorn românesc scrie istorie: UiPath a devenit prima companie românească listată la Bursa din New York

U.E.1 hour ago

Eurostat: Piața forței muncă, afectată semnificativ de pandemia de COVID-19. România se află printre țările UE cu cea mai scăzută rată a ocupării forței de muncă

ROMÂNIA1 hour ago

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Ioanei Mihăilă în funcţia de ministru al Sănătăţii

S&D1 hour ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Transformarea digitală trebuie să facă toate aspectele vieții mai ușoare. De aceea, am propus un proiect pilot în valoare de 2.2 milioane de euro pentru soluții digitale în mediul rural

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană a adoptat un pachet ambițios de măsuri care să contribuie la îmbunătățirea fluxului de investiții către activități durabile

U.E.3 hours ago

PES salută ”decizia istorică” privind legea europeană a climei: Uniți, ne luăm angajamentul pentru un viitor sustenabil pentru această generație și pentru cele care vor veni

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană a înregistrat două noi inițiative cetățenești privind formarea funcționarilor publici și mediul

Nicolae Ștefănuță3 hours ago

Nicu Ștefănuță, mesaj pentru viitorul ministru al Sănătății: Ne trebuie un ministru bine conectat la Europa pentru ca programul EU4Health să fie o realitate în România

U.E.4 hours ago

Președintele Eurogrupului: Un euro digital conceput corespunzător are potențialul de a aduce beneficii majore cetățenilor, întreprinderilor și statelor membre

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

O Europă pregătită pentru era digitală: Comisia Europeană propune noi norme și măsuri menite să transforme Europa în polul mondial al unei inteligenței artificiale de încredere

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

Advertisement
Advertisement

Trending