Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European confirmă încheierea negocierilor privind procurorul-șef european fără niciun acord: Noul Parlament ar putea începe procedura de la zero sau ar putea păstra mandatul actual

Published

on

© The Parliament Magazine

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea primul procuror-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat fără niciun acord şi dosarul va rămâne pe agenda viitorului Parlament European, care va fi format după alegerile europene din 23-26 mai.

”Delegaţia Parlamentului European a decis să nu aibă încă o rundă de discuţii cu Consiliul, ceea ce înseamnă că tratativele s-au încheiat fără niciun acord. Îi va reveni noului Parlament să decidă cum doreşte să procedeze. Noii membri ai Parlamentului European ar putea începe procedura de la zero sau ar putea continua negocierile pe baza mandatului actual”, a declarat miercuri un ofiţer de presă al Parlamentului European pentru Agerpres.

Anterior, surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că cea de-a patra rundă de negocieri între Parlamentul European și Consiliul UE, programată pentru 10 aprilie, a fost anulată și că ”discuțiile în actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”.

În perioada 15-18 aprilie va avea loc ultima sesiune plenară a Parlamentului European în această legislatură, ulterior membrii PE intrând în campanie electorală pentru alegerile europene din 23-26 mai. în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții în perioada sus-menționată, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. Noul Parlament va fi constituit la 1 iulie 2019, iar în luna iulie eurodeputații sunt așteptați să își concentreze activitatea asupra formării grupurilor politice, a configurării comisiilor de specialitate și a numirii funcțiilor de conducere în cadrul instituției.

În același context, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a reafirmat poziția instituției.

Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament.

Pe de altă parte, eurodeputatul Siegfried Mureșan a dat de înțeles că reluarea negocierilor după alegerile pentru Parlamentul European ar putea fi favorabilă candidatului român, în condițiile în care mai multe poziții cheie în instituțiile UE urmează a fi decise, între care cele de președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și președinte al Băncii Centrale Europene.

”Negocierile se vor relua când Consiliul va arăta flexibilitate. Menționez că joi, 18 aprilie, Parlamentul European își sistează activitatea, urmând perioada de campanie electorală. Dacă Consiliul nu vine la masa negocierilor până pe 18 aprilie atunci negocierile se vor relua după alegerile europarlamentare.  Estimez că, după alegerile europarlamentare, prioritatea politică a Guvernului Franței va fi alta, nu cea de a obține funcția de procuror-șef european. Ca atare, candidatul român va fi într-o poziție mai bună după alegeri”, a spus Mureșan.

Citiți și EXCLUSIV Surse europene: 18 aprilie, ultima șansă din această legislatură pentru numirea primului procuror-șef european, funcție pentru care candidează Laura Codruța Kövesi

Impasul în aceste tratative a fost confirmat prin cele trei runde succesive de tratative încheiate fără niciun rezultat, la 20 și 27 martie, respectiv la 4 aprilie. Ca urmare a voturilor din Comisiile LIBE și CONT ale Parlamentului European, Laura Codruța Kövesi a devenit candidatul susținut de co-legislativul european, conform unei scrisori transmise de președintele Antonio Tajani către Consiliul UE, iar echipa de negociere formată din eurodeputații Claude Moraes (președintele Comisiei LIBE), Judith Sargentini (vicepreședintele Comisiei LIBE) și Ingeborg Gräßle (președintele Comisiei CONT) a fost mandatată să susțină această poziție.

De celalaltă parte, candidatul preferat al Consiliului Uniunii Europene este procurorul francez Jean Francois Bohnert, pentru care ambasadorii celor 23 de țări implicate în înființarea EPPO și-au manifestat susținerea într-un sistem de vot prin acordare de puncte, trei pentru cel mai bun candidat, și unul pentru cel mai slab. În aceste tratative, echipa de negociere a Consiliului Uniunii Europene este alcătuită din reprezentanții Finlandei, Croației – președințiile care vor succeda pe cea a României – și Portugaliei – în locul Germaniei -, în condițiile în care doi dintre cei trei candidați la șefia EPPO sunt procurori din România și Germania.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eugen Tomac: 1 din 10 copii din mediul rural din România se culcă înfometat. UE a propus o Garanție pentru copii cu scopul de a eradica sărăcia și excluziunea socială

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

România este țara unde există copii care merg înfometați la culcare, iar Garanția pentru copii propusă la nivelul Uniunii Europene poate oferi oportunitatea de a facilita accesul copiilor la educație și servicii sanitare gratuite, precum și la un cămin și o alimentație corespunzătoare dezvoltării lor armonioase, este mesajul transmis de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE).

 

„Statisticile arată că unul din zece copii care trăiesc în satele României se culcă seara înfometat. Ceva mai trist și mai revoltător nu există. Într-o societate sănătoasă, dreptul fiecărui copil de a-și atinge potențialul în viață este asigurat. La nivel european, s-a avansat ideea înființării unei „Garanții pentru copii”, sprijinită de o serie de reforme naționale și de resurse adecvate, care să contribuie la accesul egal al tuturor copiilor la asistență medicală gratuită, educație gratuită, servicii gratuite de îngrijire a copiilor, locuințe decente și o alimentație adecvată, cu scopul de a eradica sărăcia și excluziunea socială la nivelul copiilor”, scrie eurodeputatul Eugen Tomac.

Potrivit acestuia, este nevoie de o mai bună cunoaștere a nevoilor copiilor din diferite contexte socio-economice, dar mai ales, este nevoie de implicare.

„Cooperarea dintre toți actorii locali pertinenți, inclusiv părinții, este esențială. Este datoria noastă să le oferim o copilărie fericită, lipsită de griji”, mai spune Eugen Tomac.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită ca autoritățile locale din România să beneficieze de atribuire directă din fondurile UE pentru perioada 2021-2027

Published

on

© European Union 2017 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională, a declarat marți că în demersurile de pregătire a programelor pentru redresarea economică a Uniunii Europene este necesară atribuirea directă a unei sume cât mai mari din fondurile europene către autoritățile locale. “Ar fi un gest necesar pentru îmbunătățirea vieții oamenilor și dezvoltarea localităților”, a afirmat Crețu, într-o postare pe Facebook.

Eurodeputatul PRO România a făcut aceste remarci și în contextul în care alegerile locale din România ar urma să aibă loc în această toamnă și a subliniat că mai importante decât alegerile locale sunt programele cu care se vor prezenta în alegeri candidații partidelor.

“Sper ca alegerile locale care urmează să aducă o schimbare de paradigmă în România: e nevoie de oameni cu viziune, astfel încât oportunitățile oferite de fondurile europene, naționale sau locale să nu fie irosite. Altfel, nevoile cetățenilor vor rămâne într-un permanent stadiu al promisiunilor”, a spus Crețu.

Aceasta a amintit că Agenda Urbană a Uniunii Europene pe care a lansat-o în calitate de comisar european pentru politică regională urmărește să ofere orașelor sprijinul de care au nevoie în a se dezvolta, în ceea ce reprezintă un transfer de responsabilitate înspre administrațiile publice locale.

Am făcut toate demersurile în calitate de Comisar European să introducem obligativitatea ca cel putin 10% din suma alocată unei țări să fie la dispoziția localităților – care să devină responsabile direct atât de realizarea, cât și de implementarea proiectelor“, a mai spus ea.

De asemenea, europarlamentarul român a invitat Guvernul și autoritățile locale să coopereze în negocierile cu reprezentanții Comisiei Europene astfel încât programele pentru perioada 2021-2027 să ofere o libertate cât mai mare de folosire a fondurilor direct de către autoritățile locale, pentru accelerarea implementării proiectelor și evitarea birocrației impuse de la centru.

“Sper, așadar, ca alegerile locale să fie un concurs de idei, să genereze dezbateri, competiție pe proiecte în folosul oamenilor și al comunităților locale”, a conchis Corina Crețu.

În calitate de comisar european pentru politică regională în perioada 2014-2019, Corina Crețu a susținut ca fondurile europene acordate pentru dezvoltarea regiunilor europene să fie atribuite direct autorităților locale. La finalul mandatului său de comisar, Crețu preciza că 115 miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune pentru perioada de programare financiară 2014-2020 sunt direcționate direct către orașe.

Anul acesta, la începutul lunii aprilie, eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) apelului pentru solidaritate al organizației Eurocities – care reunește primarii a 140 de orașe europene – și care a solicitat ca administrațiile locale să aibă un cuvânt mai important de spus în gestionarea acestei crize, prin acces rapid și direct la fondurile europene care sunt disponibile pentru înlăturarea efectelor răspândirii virusului.

Continue Reading

Gheorghe Falcă

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îi critică pe “falșii profeți” care invocă degradarea catastrofică a relației transatlantice: SUA sunt singurul aliat natural al UE

Published

on

© European Parliament Multimedia Center

Statele Unite ale Americii sunt singurul aliat natural al Uniunii Europene, parteneriatul dintre UE și SUA bazându-se pe legături politice, culturale, economice şi istorice puternice și pe valori comune precum libertatea, democraţia, drepturile omului şi statul de drept, este de părere eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE).

Într-un editorial semnat pentru Adevărul, Falcă îi critică pe “falşii profeţi şi analişti” care “cântă prohodul relaţiei UE-NATO, vorbind de degradarea acestora într-o manieră catastrofică” și califică drept “belicos” tonul opiniei Înaltului Reprezentant al UE Josep Borrell, care a invocat existența unei presiuni de a alege o tabără între SUA și China pe fondul unei prăbușiri a dominației americane și o ascensiune a ceea ce el a intitulat “secolul asiatic”.

“Parteneriatul strategic cu Statele Unite reprezintă un pilon pentru relaţiile internaţionale ale României şi trebuie dezvoltat şi mai mult, iar vestea bună este că sub conducerea preşedinţilor Iohannis şi Trump acest lucru a început deja şi va continua într-un ritm şi mai alert”, scris Falcă.

Referindu-se la relația UE – SUA, eurodeputatul român a amintit că o serie de rezoluții politice ale Parlamentului European stabilesc drept esențială cooperarea transatlantică în scopul de “a putea susţine în continuare societăţile deschise, promova şi proteja drepturile, principiile şi valorile noastre comune, inclusiv respectarea dreptului internaţional”.

“Îi îndemn aşadar pe toţi la consecvenţă şi le amintesc că în toată istoria, Statele Unite au fost mereu alături de Europa. Americanii ne-au salvat în Primul Război Mondial, ne-au salvat în cel de-al Doilea Război Mondial, au susţinut dezvoltarea Europei prin Planul Marshall, iar apoi au câştigat Războiul Rece şi au susţinut activ extinderea NATO şi a UE către Est. A clama, ca Uniune Europeană, independenţa politică şi militară faţă de un partener, Statele Unite, care, de fapt, respectă integral această independenţă, ba mai mult, a fost de-a lungul istoriei recente gata să lupte pentru independenţa ta, mi se pare un exerciţiu retoric dubios şi periculos. A te debarasa de un aliat fidel şi constant pentru a crea punţi către adversari istorici, care şi azi guvernează într-o manieră contrară propriilor noastre principii, reprezintă un simptom cel puţin de confuzie geopolitică, dacă nu chiar rea intenţie”, a conchis Gheorghe Falcă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending