Parlamentul European afirmă că evaluarea Comisiei privind statul de drept în UE este utilă, dar că mai sunt multe de îmbunătățit la nivel metodologic, potrivit unui comunicat.
Joi, 19 mai, Parlamentul a adoptat revizuirea raportului anual al Comisiei Europene privind statul de drept pentru 2021 cu 429 de voturi pentru, 131 împotrivă și 34 de abțineri.
Deficiențe metodologice
Deputații au fost dezamăgiți de faptul că, în ciuda sugestiilor Parlamentului, Comisia încă nu abordează numeroasele preocupări interconectate cu privire la starea întregii game de valori ale UE în statele membre. De asemenea, raportul ar trebui să facă diferența între încălcările sistemice și cele individuale ale valorilor UE și să efectueze o evaluare mai aprofundată și mai transparentă.
Mai mult, ar trebui să se îndepărteze de la „documentația descriptivă” și să se orienteze către o abordare „analitică și prescriptivă” care să identifice tendințele transversale, inclusiv posibilele vulnerabilități sistemice, la nivelul UE. În lipsa acestei abordări, raportul actual nu recunoaște în mod clar „procesul deliberat de regres al statului de drept” în Polonia și Ungaria și nu reușește să identifice deficiențele din alte țări ale UE. În același timp, Parlamentul afirmă că simpla prezentare a „deficiențelor sau încălcărilor de natură sau intensitate diferită” riscă să banalizeze probleme mai grave.
Sugestii pentru un cadru eficient
Salutând intenția Comisiei de a include recomandări specifice fiecărei țări în raportul din 2022, eurodeputații sugerează că ar trebui stabilită o legătură directă între concluziile raportului și activarea măsurilor corective, de exemplu articolul 7, condiționalitatea bugetară și procedurile de încălcare a dreptului Uniunii Europene ( acestea din urmă ar trebui să fie declanșate automat).
De asemenea, ei solicită Consiliului și Comisiei să inițieze negocieri pentru un mecanism permanent și cuprinzător de protecție a valorilor UE.
Parlamentul mai propune înființarea unui „indice al statului de drept”, bazat pe o evaluare cantitativă a performanțelor fiecărei țări de către experți independenți și solicită, de asemenea, un „indice al spațiului civic european”, pentru a aborda obstacolele cu care se confruntă organizațiile și persoanele fizice în statele membre.
În ansamblu, raportul privind statul de drept la nivelul întregii UE, publicat pe 20 iulie 2021, evidențiază numeroase evoluții pozitive în statele membre, inclusiv în statele membre care iau măsuri pentru a remedia problemele evidențiate în raportul din 2020. Cu toate acestea, există în continuare preocupări, care au devenit și mai acute în anumite state membre, de exemplu în ceea ce privește independența sistemului judiciar și situația din mass-media. Raportul subliniază, de asemenea, reziliența puternică a sistemelor naționale pe durata pandemiei de COVID-19, care a ilustrat, de asemenea, importanța capacității de a menține un sistem de control și echilibru, care să susțină statul de drept.
În ceea ce privește România, Comisia Europeană a constatat o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar a subliniat necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale, care a fost abordată de atunci. La mijlocul lunii aprilie a acestui an, Ministerul Justiției a transmis Comisiei Europene, spre consultare, în cadrul MCV, proiectele legilor Justiției și ale Codurilor penale.
Executivul european și-a exprimat aprecierea față de faptul că Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor ridicate de modificările aduse legilor justiției din 2017-2019, care au atras critici pentru impactul negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției, reluând astfel mesajul transmis și în 2020, cu ocazia publicării primului raport.
Amintim că în primul astfel de document prezentat la 30 septembrie 2020, Comisia Europeană a subliniat că există standarde înalte în materie de respectare a statului de drept în multe state membre și a apreciat că, la nivelul UE, persistă totuși provocări importante în această privință.
Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate și analizează situația din toate statele membre în mod obiectiv și imparțial, examinând aceleași aspecte.
Raportul constituie elementul central al mecanismului privind statul de drept. Mecanismul este un ciclu anual menit să promoveze statul de drept și să prevină apariția sau agravarea problemelor.
Ediția din 2022 a tabloului de bord privind justiția în UE
Astăzi, 19 mai, Comisia Europeană a publicat Ediția din 2022 a tabloului de bord privind justiția în UE, care marchează zece ani de monitorizare a eficacității sistemelor de justiție. Aceasta reprezintă o imagine de ansamblu consacrată, cu date comparative asupra eficienței, calității și independenței sistemelor de justiție din statele membre. Pentru prima dată, tabloul de bord de anul acesta include date privind efectele pandemiei de COVID-19 asupra eficienței sistemelor de justiție și date privind măsura în care persoanele cu handicap au acces la justiție. Ediția din acest an are o dimensiune comercială mai importantă.
Principalele constatări ale ediției din 2022 a tabloului de bord:
- Posibilități de îmbunătățire a digitalizării sistemelor de justiție: Dacă ediția din 2021 făcea bilanțul progreselor înregistrate de autoritățile judiciare în procesul de transformare digitală, tabloul de bord din 2022 ține seama și de efectele pandemiei de COVID-19. Mai multe state membre au adoptat noi măsuri pentru a asigura funcționarea normală a instanțelor, garantând, în același timp, un acces continuu și facil la justiție pentru toți. Cu toate acestea, constatările ediției din 2022 arată necesitatea ca statele membre să accelereze reformele de modernizare în acest domeniu, întrucât în unele state membre se mai pot aduce îmbunătățiri semnificative.
- Grade diferite de accesibilitate la justiție pentru persoanele cu handicap: În ediția din 2022 a tabloului de bord al UE privind justiția s-au inclus în premieră date privind măsurile instituite pentru a sprijini persoanele cu handicap să aibă acces la justiție în condiții de egalitate. Deși toate statele membre au instituit cel puțin unele măsuri (cum ar fi amenajări procedurale), doar jumătate dintre statele membre oferă, de asemenea, formate specifice, cum ar fi alfabetul Braille sau limbajul semnelor, la cerere.
- Rămân provocări în ceea ce privește percepția independenței sistemului judiciar: începând din 2016, percepția publicului larg s-a îmbunătățit în 17 state membre. Cu toate acestea, începând cu anul trecut, percepția publică asupra independenței sistemului judiciar a scăzut în 14 state membre. În câteva state membre, nivelul perceput al independenței rămâne deosebit de scăzut.
- Garanții instituite pentru a spori încrederea investitorilor: În ceea ce privește accesul la justiție și impactul acestuia asupra încrederii investitorilor, a mediului de afaceri și a funcționării pieței unice, tabloul de bord din 2022 a inclus, de asemenea, date privind eficiența administrativă, garanțiile juridice în ceea ce privește deciziile administrative și încrederea în protecția investițiilor. Constatările arată că aproape toate statele membre au instituit măsuri pentru ca întreprinderile să primească compensații financiare pentru pierderile cauzate de decizii administrative sau de inacțiunea organelor administrative, instanțele putând suspenda executarea deciziilor administrative, la cerere.
Informațiile cuprinse în Tabloul de bord privind justiția în UE contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul Mecanismului european privind statul de drept, concluziile fiind incluse în ediția din 2022 a raportului anual al Comisiei privind statul de drept. Datele din tabloul de bord sunt, de asemenea, utilizate pentru monitorizarea planurilor naționale de redresare și reziliență.