Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani și Federația Europeană a Jurnaliștilor au condamnat astăzi moartea tinerei reporter de investigații, în timp ce participa la revoltele  dintr-un cartier din Irlanda de Nord. O jurnalistă în vârstă de 29 de ani a fost ucisă, în noaptea de joi spre vineri, în timpul unor schimburi de tiruri la Londonderry, în Irlanda de Nord. Poliția a anunțat că tratează moartea femeii drept „un incident terorist”, relatează BBC News, potrivit Digi 24.

Reacționând printr-o postare pe Twitter, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, îndeamnă autoritățile să „clarifice moartea jurnalistei Lyra McKee”. „Este inacceptabil ca cei care au datoria de a informa și de a căuta adevărul să plătească cu viața lor”, menționează acesta în mesajul lui.

I call on the authorities to shed full light on the death of journalist #LyraMcKee , who was murdered in last night’s riots in Derry. It is unacceptable that those whose duty it is to inform us and seek out the truth should pay with their lives.

— Antonio Tajani (@EP_President) 19 aprilie 2019

Europararlamentarul Adina Vălean (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru Mediu, Siguranță Alimentară și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European a reușit, prin implicarea personală în negocierile cu Comisia și Consiliul, să obțină garanții pentru sprijinirea proiectelor din acele state membre, precum România, care nu au reușit să atragă finanțări din Programul LIFE pentru perioada 2021-2027, în forma lui anterioară.

”Am cerut și am obținut ca în următorul program LIFE, Comisia Europeană să se implice în a oferi sprijin pentru îmbunătățirea calitativă a proiectelor propuse, acel capacity building pentru a contribui la creșterea ratei de succes și pentru a avea o distribuție geografică a fondurilor mult mai bună. Pentru că biodiversitatea nu cunoaște granițe”, a anunțat eurodeputatul Adina Vălean într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro.

”Comisia ENVI, pe care sunt onorată să o conduc din 2017, a depus eforturi uriașe și a reușit să impună noi măsuri legislative și o nouă viziune pentru protecția mediului în Europa. Legislația pentru implementarea noului concept de economie circulară, care include managementul deșeurilor, restricțiile privind plasticul de unică folosință, eco-designul, calitatea apei, au fost dublate de noul program LIFE care crește finanțarea pentru proiectele de protecție a mediului”, a completat aceasta.

Ieri, în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, programul LIFE pentru perioada 2021-2027 a fost adoptat cu 578 de voturi pentru.

Europarlamentarul român a anunțat că ”după acest vot, promotorii de proiecte, fie că sunt în domeniul biodiversității, al emisiilor de CO2 sau legate de economia circulară, pot obține sprijin direct de la Comisia Europeană pentru imbunătățirea lor, fără a mai fi grevați de implicarea oscilantă a Guvernului român.”

”Există proiecte bune și curajoase în România care au nevoie și pot primi finanțare prin programul LIFE”, a conchis Adina Vălean, președintele Comisiei pentru Mediu, Siguranță Alimentară și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European.

Adina Vălean (PNL, PPE) este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, a ocupat poziția de vicepreședinte al PE în prima parte a acestei legislaturi (2014-2017). Eurodeputatul este, din 2017, primul român președinte al unei Comisii a Parlamentului European, cea pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară. Adina Vălean, co-lider al delegației române din grupul PPE, a fost aleasă ”Europarlamentarul Anului 2015” la categoria Energie și a fost inclusă de Politico Europe în lista celor mai influenți 40 de membri ai Parlamentului European.

Mai multe detalii despre activitatea eurodeputatului PNL Adina Vălean puteți regăsi aici.

Dacă dorim cu adevărat ca cei care creează, distribuie și promovează conținut cu caracter ilegal, incitând la comiterea unor acte de terorism în acest caz, să fie aduși în fața justiției, măsurile de coerciție, termenele clare și obligativitatea de a acționa sunt necesare, a declarat pentru CaleaEuropeană.ro europarlamentarul Ramona Mănescu (PPE).

Eurodeputatul român a mai spus că nu ne mai putem baza doar pe măsuri voluntare ”atunci când avem conținut cu un evident caracter terorist, dar și în cazul campaniilor de dezinformare sau altor forme de caracter ilegal sau subversiv”.

”Va exista mereu o opoziție, iar multe dintre argumentele celor care se opun oricărei forme de cenzură sunt valide într-o lume perfectă. Din păcate, nu trăim într-o astfel de lume și suntem obligați să luăm măsuri pentru a apăra viața, securitate, valorile și democrația de care ne bucurăm astăzi. Semnalul dat de către Parlamentul European este clar și el trebuie să se regăsească, cât mai rapid, în legislația și practica statelor membre”, a transmis europarlamentarul Ramona Mănescu.

Precizăm faptul că Parlamentul European a votat joi o propunere privind combaterea utilizării abuzive a serviciilor de găzduire pe internet în scopuri teroriste.

Companiile de internet sunt obligate să elimine conținutul care incită la terorism în maximum o oră după primirea unui ordin din partea autorităților compente, pentru a combate radicalizarea și pentru a contribui la securitatea publică.

Odată ce o companie de internet care activează în UE și care găzduiește conținut încărcat de utilizatori (cum ar fi Facebook sau YouTube) primește un ordin de îndepărtare a acestuia de la autoritatea națională competentă, va avea la dispoziție doar o oră pentru a-l elimina sau a dezactiva accesul la informațiile respective în toate statele membre ale UE. Cu toate acestea, companiile de internet nu vor fi, în general, obligate să monitorizeze informațiile pe care le transmit sau să le stocheze, și nu vor trebui nici să caute în mod activ fapte care să trimită la activitatea ilegală.

Pentru a ajuta platformele mai mici, deputații europeni au decis că, atunci când o companie nu a primit niciodată o cerere de eliminare a conținutului ilegal, autoritatea competentă ar trebui să o contacteze, pentru a-i furniza informații cu privire la proceduri și termene, cu cel puțin 12 ore înainte de a emite prima cere de eliminare a conținutului găzduit.

Dacă o companie a fost supusă unui număr important de ordine de eliminare a conținutului cu caracter terorist, autoritățile pot cere să implementeze măsuri specifice suplimentare (de exemplu, raportarea regulată către autorități sau creșterea resurselor umane). Deputații din cadrul Comisiei pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) au convenit să nu impună obligația de a monitoriza conținutul încărcat, dar nici utilizarea instrumentelor automate.