Eurodeputatul Virgil Popescu, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, a semnat alături de mai mulți colegi europarlamentari o nouă scrisoare adresată vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, pentru a-i cere să țină cont de noile realități cu care se confruntă reprezentanții industriei oțelului și metalelor, solicitând să pregătească măsuri care să fie incluse în Planul de Acțiune pentru Oțel şi Metale.

”UE trebuie să susțină industria oțelului şi a metalelor! Am cerut mai multă susținere reală pentru producători, investiții şi mai puțină birocrație pentru a putea avansa, la nivel de UE, cu producția de hidrogen. Nu vom putea fi competitivi dacă nu ne consolidăm industria europeană”, a subliniat Popescu.

Industria oțelului și a aluminiului a fost lovită de măsurile protecționiste anunțate de președintele american Donald Trump: tarife de 25% asupra importurilor din acest sector.

Uniunea Europeană, în persoana președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacționat la aceste taxe suplimentare care afectează comerțul liber și a dezvăluit un pachet de retorsiune ce va viza produse americane precum băuturi alcoolice, motociclete și ambarcațiuni.

Într-un gest de escaladare a conflictului pe care el l-a pornit, Donald Trump a amenințat că va impune taxe de 200% pentru vinul și șampania din țările UE.

Europarlamentarul român Dan Motreanu se opune utilizării fondurilor Politicii de Coeziune pentru cheltuielile de apărare ale Uniunii Europene. Acesta a semnat, alături de mai mulți europarlamentari, o scrisoare în acest sens adresată Comisiei Europene.

„Politica de Coeziune a fost concepută pentru a promova solidaritatea și pentru a reduce discrepanțele economice și sociale între regiunile UE”, a subliniat Dan Motreanu în mesajul său.

În răspunsul primit de la Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, se afirmă că posibila mobilizare a programelor politicii de coeziune pentru a stimula apărarea nu va afecta obiectivele pe termen lung ale coeziunii economice, sociale și teritoriale din Uniunea Europeană.

Dan Motreanu informează că o serie de investiții pentru apărare pot deja să fie realizate în cadrul programelor Politicii de Coeziune, cum ar fi utilizarea dublă (civilă și militară) pentru infrastructură, sprijin pentru IMM-uri și cercetare și dezvoltare, dacă contribuie la dezvoltarea regională.

Potrivit acestuia, următoarea revizuire a programelor Politicii de Coeziune va oferi statelor membre posibilitatea de a evalua progresul în implementarea acestora: „Acolo unde este cazul, autoritățile de management pot propune ajustări ale alocărilor bugetare pentru investiții, inclusiv măsuri legate de apărare și de protecție civilă. Astfel, fondurile nu ar fi redirecționate, vor rămâne disponibile pentru regiuni, în special pentru cele mai puțin dezvoltate, contribuind la realizarea obiectivelor politicii de coeziune, se afirmă în răspunsul primit de la Raffaele Fitto.”

Europarlamentarul liberal reamintește că investițiile realizate din fondurile Politicii de Coeziune au vizat, în anumite regiuni, dezvoltarea infrastructurii rutiere și a transportului public, modernizarea școlilor și a spitalelor, renovarea clădirilor, sprijinirea dezvoltării IMM-urilor și antreprenoriatului precum și crearea de noi locuri de muncă, accesul la servicii, cercetarea aplicată și a inovării, echipamente, software și active necorporale.

   Citiți și: Eurodeputatul Dan Motreanu prezintă beneficiile apartenenței României la UE: Doar prin Politica de Coeziune, țara noastră beneficiază de fonduri în valoare de 31,5 miliarde de euro

Toate investițiile cuprinse în Politica de Coeziune sunt stabilite pe baza analizei decalajelor și a rezultatului procesului de cartografiere a infrastructurii, serviciilor și nevoilor, inclusiv la nivel microregional, și cuprind domenii precum ocupărea forței de muncă, infrastructură, educație, locuințe, sănătate, servicii sociale și pentru îngrijire de lungă durată.

Parlamentul European a reacționat cu opinii împărțite la decizia Comisiei Europene de a folosi Articolul 122 din Tratatul UE pentru a obține aprobarea noului instrument financiar (SAFE – Security Action for Europe) de 150 miliarde de euro destinat consolidării capacităților de apărare a statelor membre, parte a planului „Rearm Europe” de 800 miliarde de euro. Această prevedere permite Comisiei să acționeze rapid în situații de urgență, fără a consulta Parlamentul European, o decizie criticată de unii eurodeputați pentru lipsa de legitimitate democratică, relatează Euronews.

„Ocolirea Parlamentului prin Articolul 122 este o greșeală. Democrația Europei se bazează pe doi piloni: cetățenii săi și statele membre. Avem nevoie de ambele pentru securitatea noastră”, a declarat Manfred Weber, liderul grupului Partidului Popular European (PPE), în timpul sesiunii plenare de la Strasbourg.

Deși unii eurodeputați au cerut o implicare mai mare a legislativului european în luarea acestor decizii, Parlamentul a putut doar să își exprime punctul de vedere printr-o rezoluție non-legislativă, aprobată cu 419 voturi pentru, 204 împotrivă și 46 de abțineri. Rezoluția nu a inclus o condamnare explicită a utilizării Articolului 122, deși eurodeputați din grupurile GUE/NGL și Verzii/EFA au încercat să introducă un amendament în acest sens.

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a atras atenția asupra riscurilor excluderii Parlamentului din procesul decizional, subliniind că acest lucru poate amplifica sentimentul de frustrare al cetățenilor față de UE. „Lucrând prin Parlamentul European, în special în cazul deciziilor de o asemenea amploare, consolidăm încrederea în Uniunea noastră”, a declarat Metsola în fața liderilor europeni, la summit-ul special de pe 6 martie, dedicat susținerii Ucrainei.

Totuși, alți eurodeputați consideră că rapiditatea acțiunilor este mai importantă decât procesul în sine. „Nu ne simțim excluși, atât timp cât avem transparență și supraveghere asupra utilizării fondurilor pe care Comisia le împrumută statelor membre”, a explicat Riho Terras, vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare (SEDE) din partea PPE.

Parlamentul European a solicitat statelor membre să își majoreze cheltuielile pentru apărare la cel puțin 3% din PIB și a susținut crearea unei bănci europene pentru apărare, securitate și reziliență. De asemenea, a propus explorarea unui sistem de obligațiuni europene de apărare pentru a finanța investițiile militare majore. În ciuda controverselor privind procedura, sprijinul pentru consolidarea capacității de apărare a Europei rămâne o prioritate pentru instituțiile UE.