Connect with us

MEDIU

Parlamentul European dorește să ofere stimulente industriilor pentru ca acestea să investească în tehnologii cu emisii reduse de carbon

Published

on

© European Commission/ Facebook

Parlamentul European și-a adoptat poziția privind trei proiecte de legi ce susțin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și protecția locurilor de muncă și a cetățenilor, informează comunicatul oficial.

După o dezbatere în plen ce a avut loc pe 7 iunie, Parlamentul și-a adoptat miercuri poziția referitoare la trei legi esențiale ale Uniunii Europene care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Este vorba de planul Uniunii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% comparativ cu nivelurile din 1990 și de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră (GES) (neutralitate climatică) până în 2050, în conformitate cu Legea europeană a climei. Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu guvernele Uniunii Europene pentru a decide forma finală a acestor legi.

Pachetul este un pas important spre realizarea obiectivului Uniunii de a deveni independentă de combustibilii fosili scumpi și poluanți din Rusia cu mult timp înainte de 2030.

„Încă un pas important pentru Pactul verde european. Îi mulțumesc Parlamentului Europen pentru că a deschis calea negocierilor privind pachetul Fitfor55. Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, a CBAM și a Fondului social pentru climă vor pune Europa pe drumul cel bun către un viitor net zero pentru toți”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii

Parlamentul dorește să ofere stimulente industriilor pentru ca acestea să-și reducă și mai mult emisiile și să investească în tehnologii cu emisii reduse de carbon. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) trebuie reformat, inclusiv după cum urmează:

  • Ar trebui creat un nou ETS II pentru clădiri și transportul rutier – cetățenii vor fi excluși până în 2029;
  • Obiectivul de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 ar trebui majorat de la 61% la 63%;
  • Certificatele gratuite ar trebui eliminate treptat începând cu 2027 și ar trebui să dispară până în 2032;
  • Ar trebui introdus din 2025 un sistem bonus-malus;
  • Veniturile ar trebui folosite exclusiv pentru politicile climatice în Uniunea Europeană și țările sale membre.

Ambiții mai mari pentru noul instrument privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon

Eurodeputații solicită lărgirea domeniului de aplicare și aplicarea mai rapidă a mecanismului Uniunii de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) pentru a preveni relocarea emisiilor de carbon și pentru a încuraja adoptarea unor obiective mai ambițioase la nivel mondial în domeniul climei, inclusiv prin:

  • Introducerea mai timpurie a CBAM și eliminarea certificatelor gratuite din EU ETS până în 2032;
  • Extinderea domeniului de aplicare pentru a include substanțele chimice organice, plasticul, hidrogenul, amoniacul, precum și emisiile indirecte;
  • O sumă echivalentă veniturilor CBAM ar trebui folosită din bugetul Uniunii Europene pentru a sprijini tranziția verde în țările cel mai puțin dezvoltate;
  • Necesitatea de a înființa o autoritate centralizată pentru EU CBAM.

Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va combate sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate

Parlamentul a convenit asupra creării unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (SCF). Acesta va ajuta persoanele afectate cel mai grav de sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate să facă față costurilor mai mari ale tranziției energetice. Acest fond ar trebui să sprijine:

  • Măsuri care oferă sprijin temporar direct pentru venit (cum ar fi reducerea taxelor și a impozitelor pentru energia electrică) pentru a contracara creșterea prețurilor combustibililor folosiți în transportul rutier și pentru încălzire;
  • Investiții în renovarea clădirilor, energiile din surse regenerabile și trecerea de la transportul privat la cel public și co-voiajare (folosirea în comun a autoturismelor), dar și folosirea unor moduri active de transport, cum ar fi bicicleta. Măsurile pot include stimulente fiscale, bonuri valorice (vouchere), subvenții sau împrumuturi fără dobândă.

MEDIU

2024 a fost cel mai călduros an din toate timpurile. Europa, continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ (Copernicus Global Climate Report)

Published

on

Data source: ERA5. Credit: C3S/ECMWF.

Copernicus Global Climate Report, publicat ieri, 10 ianuarie, confirmă că anul 2024 a fost cel mai cald din toate timpurile, fiind pentru prima oară când s-a depășit temperatura medie anuală  aglobală de 1,5°C, informează un comunicat oficial al Comisiei Europene. 

Anul trecut a fost, de asemenea, cel mai cald pentru toate regiunile continentale, inclusiv Europa, cu excepția Antarcticii și Australiei.

După cum se subliniază, de asemenea, în Raportul european privind starea climei din 2023 și în Evaluarea europeană a riscurilor climatice, continentul european s-a încălzit de două ori mai rapid decât media globală începând cu anii 1980, devenind astfel continentul cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ. Teritoriul european din zona arctică rămâne regiunea cu cea mai rapidă încălzire de pe Pământ, iar schimbările în circulația atmosferică favorizează valuri de căldură estivale mai frecvente. De asemenea, ghețarii se topesc și se produc schimbări în structura precipitațiilor.

Frecvența și gravitatea generală a fenomenelor meteorologice extreme sunt în creștere. Temperaturile la suprafața mării au rămas excepțional de ridicate, perioada iulie – decembrie 2024 fiind a doua cea mai caldă înregistrată pentru această perioadă a anului, după 2023.

UE s-a angajat să sprijine acțiunile globale privind clima și să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. UE a convenit asupra unor obiective și a unei legislații pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030, iar Comisia a recomandat deja un obiectiv de reducere netă a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% pentru 2040. În aprilie 2024, Comisia a publicat o comunicare privind modul de pregătire eficientă a UE pentru riscurile climatice și de creștere a rezilienței la schimbările climatice.

Copernicus, ochii Europei pe Pământ, este componenta de observare a Pământului a programului spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, Copernicus este un instrument unic care privește planeta noastră și mediul său în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.

Continue Reading

MEDIU

Ministrul Finanțelor a discutat cu Comisia Europeană despre finanțarea industriei metalurgice și chimice din România în procesul de decarbonizare

Published

on

© Marcel Boloș - Facebook

Ministrul Finanțelor, prezent în vizită de lucru la Bruxelles, a avut o întrevedere cu reprezentnați ai Comisiei Europene, unde au fost stabilte detalii pentru instrumentele financiare dedicate revitalizării industriei românești, în contextul planului european de decarbonizare. 

„Împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, am pus la punct ultimele detalii pentru aprobarea schemei de ajutor de stat pentru decarbonizarea proceselor de producție industrială, inițiativă din cadrul progrmaului România Produce. Ne-am asumat să susţinem producătorii din industria metalurgică și din industria chimică, piloni ai producției industriale din România. După cum știți, se confruntă cu provocări majore: consumul mare de energie și nevoia urgentă de modernizare pentru a rămâne competitive”, a transmis ministrul într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a mai autorizat astfel de scheme în Italia și Cehia, care s-au dovedit de mare succes.

De asemenea, MF vrea să ofere sprijin financiar direct, în valoare de 5 miliarde de lei, pentru electrificarea proceselor de producție, utilizarea hidrogenului verde și reducerea consumului de energie: „Este o măsură practică, dar și una de viziune. Fără acest sprijin, riscăm să pierdem investiții și să vedem cum alte țări își transformă economiile.”

În cadrul reuniunii s-a discutat despre  capitalizarea EximBank și CEC Bank, în condiții de piață, pentru a le consolida capacitatea să sprijine proiectele strategice ale companiilor românești: „Este un obiectiv important pentru noi să stimulăm competitivitatea firmelor românești pe piețele internaționale și să încurajăm investițiile în sectoarele cu potențial de creștere.”

Totodată, Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a participat la reuniunea Consiliului ECOFIN de la Bruxelles, unde au fost abordate subiecte strategice pentru viitorul economic al Uniunii Europene.

Ministrul Marcel Boloș a subliniat importanța identificării rapide a unui compromis pentru implementarea acestor reforme, înființarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale al UE, fiind pași esențiali pentru o Uniune Vamală mai eficientă.

Marcel Boloș a apreciat progresul realizat, subliniind nevoia unui echilibru între ambițiile climatice, specificitățile statelor membre și competitivitatea economiei UE.

Reamintim că Planurile bugetar-structurale ale statelor membre au fost o altă temă de pe agendă. România este una dintre cele cinci state membre care beneficiază de o perioadă extinsă de ajustare de șapte ani în cadrul procedurii de deficit excesiv. 

   Citiți și: Marcel Boloș: România este printre cele cinci state cărora UE le-a acceptat reducerea deficitului bugetar într-o perioadă de șapte ani în loc de patru

Continue Reading

MEDIU

Comisia Europeană alocă 4,6 mld. euro pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa

Published

on

©️ European Union / EC - Audiovisual Service

În prima săptămână a noului său mandat, Comisia Europeană alocă 4,6 miliarde de euro pentru a stimula tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete, producția de celule de baterii pentru vehiculele electrice și hidrogenul din surse regenerabile în cadrul Fondului pentru Inovare, transmite Executivul European într-un comunicat oficial. 

Comisia lansează două noi cereri de propuneri cu un buget de 3,4 miliarde EUR pentru a accelera implementarea tehnologiilor inovatoare de decarbonizare în Europa, inclusiv a bateriilor pentru vehiculele electrice. De asemenea, Comisia lansează cea de a doua licitație a Băncii Europene pentru Hidrogen pentru a accelera producția de hidrogen din surse regenerabile în Spațiul Economic European (SEE), cu un buget de 1,2 miliarde EUR din fonduri UE, plus peste 700 de milioane EUR din trei state membre. Atât cererile de propuneri, cât și licitația sunt finanțate de Fondul pentru inovare, utilizând veniturile provenite din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Toate cele trei cereri de propuneri includ noi criterii de reziliență pentru a stimula industria europeană. Licitația pentru baterii și licitația băncii de hidrogen vor include, de asemenea, criterii specifice de reziliență pentru a proteja Europa împotriva dependenței de un singur furnizor.

Cele două cereri de propuneri subliniază angajamentul UE de a consolida poziția de lider a Europei și capacitatea sa de producție în domeniul tehnologiilor inovatoare, de vârf și cu zero emisii nete, urmărind în același timp calea către neutralitatea climatică până în 2050.

Cererea generală de propuneri pentru tehnologii care contribuie la obiectivul zero emisii nete, în valoare de 2,4 miliarde EUR (cererea IF24), sprijină proiecte de decarbonizare de diferite dimensiuni, precum și proiecte axate pe fabricarea de componente pentru energia din surse regenerabile, stocarea energiei, pompele de căldură și producția de hidrogen.

Pentru prima dată, o cerere de propuneri în valoare de 1 miliard EUR pentru fabricarea de celule de baterii pentru vehicule electrice (bateriaIF24)va sprijini proiecte care pot produce celule de baterii inovatoare pentru vehicule electrice sau pot implementa tehnici, procese și tehnologii de fabricație inovatoare.

Comisia și Banca Europeană de Investiții (BEI) au inițiat un nou parteneriat pentru a sprijini investițiile în sectorul producției de baterii din UE. Acest parteneriat va beneficia de o suplimentare cu 200 de milioane EUR (garanție de împrumut) a programului InvestEU din Fondul pentru inovare. Banii vor fi direcționați pentru a sprijini proiecte inovatoare de-a lungul lanțului valoric european de fabricare a bateriilor, pentru a aborda provocările de finanțare, permițând operațiuni suplimentare de împrumut de risc ale BEI în următorii trei ani. 

Comisia lansează, de asemenea, a doua licitație în cadrul Băncii Europene pentru Hidrogen, prin intermediul Fondului pentru inovare (licitație IF24). Acesta va aloca 1,2 miliarde EUR din veniturile sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) pentru a sprijini producătorii de hidrogen clasificat drept combustibil din surse regenerabile de origine nebiologică (RFNBO) situați în Spațiul Economic European (SEE).

Etapele următoare

Promotorii de proiecte pentru tehnologiile care contribuie la obiectivul zero emisii nete și cererile de propuneri pentru baterii trebuie să se aplice până la 24 aprilie 2025, ora 17:00 (CET), atât cererilor de propuneri din cadrul Fondului pentru inovare, prin intermediul portalului de finanțare și licitații al UE. Solicitanții sunt încurajați să participe la Ziua de informare, care va avea loc online în perioada 17-18 decembrie 2024. Se preconizează că solicitanții selectați vor semna acorduri de grant până în primul trimestru al anului 2026.


Cu un venit estimat la 40 de miliarde de euro din schema UE de comercializare a certificatelor de emisii în perioada 2020-2030, Fondul pentru inovare urmărește să creeze stimulente financiare pentru ca întreprinderile și autoritățile publice să investească în tehnologii de vârf cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să sprijine tranziția Europei către neutralitatea climatică.

Fondul pentru inovare a alocat deja aproximativ 7,2 miliarde de euro pentru peste 120 de proiecte inovatoare prin intermediul cererilor sale de propuneri anterioare. Rezultatele cererii de propuneri IF23 au majorat valoarea totală a sprijinului la 12 miliarde de euro pentru peste 200 de proiecte.

De asemenea, prin intermediul primei licitații, Comisia a alocat granturi în valoare de aproape 700 de milioane EUR pentru sprijinirea a 6 proiecte de producere a hidrogenului din surse regenerabile de origine nebiologică. (Licitație IF23). În plus, licitația IF23 a inclus, de asemenea, o contribuție de 350 de milioane EUR din partea Germaniei în cadrul schemei „Licitații ca serviciu”.    

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
NATO2 days ago

Rubio, discuție telefonică cu secretarul general NATO: Fără “o cale clară către pace” în curând, SUA se vor retrage din rolul de mediator între Rusia și Ucraina

INTERNAȚIONAL2 days ago

Trump amenință că va abandona negocierile pentru încetarea focului între Rusia și Ucraina: Vom spune doar “sunteți niște oameni oribili” și vom renunța

SUA2 days ago

Vance și Meloni s-au întâlnit la Roma, pentru a doua zi la rând, după vizita premierului Italiei la Casa Albă. Vicepreședintele SUA a participat la slujba din Vinerea Mare la Vatican

NATO3 days ago

Arsenalul nuclear al Franței ar putea contribui într-adevăr la protejarea Poloniei, subliniază președintele Andrzej Duda

CHINA3 days ago

China furnizează arme Rusiei, acuză Volodimir Zelenski: Nu pot spune că suntem surprinși

SUA3 days ago

Donald Trump declară că ”nu-l consideră pe Zelenski responsabil” pentru războiul din Ucraina, dar continuă criticile la adresa lui: Nu-l învinovățesc, dar nu a făcut cea mai bună treabă din lume

RUSIA3 days ago

Rubio atenționează că SUA ar putea renunța la eforturile de pace Ucraina-Rusia dacă nu se înregistrează progrese în câteva zile

NATO3 days ago

NATO schimbă limbajul referitor la climă, gen și diversitate pentru a evita represaliile din partea administrației Trump

NATO3 days ago

Lituania plănuiește să își modernizeze rutele ”critice pentru securitate și apărare” pentru a descuraja Rusia

INTERNAȚIONAL3 days ago

“Suflete politice înrudite” pentru un “Occident măreț din nou”: De la Casa Albă, Trump și Meloni sunt 100% încrezători într-un acord comercial UE-SUA

ROMÂNIA7 days ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO2 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA2 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE2 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ambasadorul Italiei reafirmă sprijinul țării sale pentru aderarea României la OCDE: Este următorul pas logic în integrarea sa continuă în economia globală și comunitatea euroatlantică

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Secretarul de stat Luca Niculescu subliniază că ”există toate premisele” ca România să finalizeze anul viitor procesul de aderare la OCDE: Vom continua în acest ritm

Trending