Connect with us

MEDIU

Parlamentul European dorește să ofere stimulente industriilor pentru ca acestea să investească în tehnologii cu emisii reduse de carbon

Published

on

© European Commission/ Facebook

Parlamentul European și-a adoptat poziția privind trei proiecte de legi ce susțin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și protecția locurilor de muncă și a cetățenilor, informează comunicatul oficial.

După o dezbatere în plen ce a avut loc pe 7 iunie, Parlamentul și-a adoptat miercuri poziția referitoare la trei legi esențiale ale Uniunii Europene care fac parte din pachetul „Pregătiți pentru 55 în 2030”. Este vorba de planul Uniunii de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% comparativ cu nivelurile din 1990 și de a reduce la zero emisiile nete de gaze cu efect de seră (GES) (neutralitate climatică) până în 2050, în conformitate cu Legea europeană a climei. Parlamentul este acum pregătit să înceapă negocierile cu guvernele Uniunii Europene pentru a decide forma finală a acestor legi.

Pachetul este un pas important spre realizarea obiectivului Uniunii de a deveni independentă de combustibilii fosili scumpi și poluanți din Rusia cu mult timp înainte de 2030.

„Încă un pas important pentru Pactul verde european. Îi mulțumesc Parlamentului Europen pentru că a deschis calea negocierilor privind pachetul Fitfor55. Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii, a CBAM și a Fondului social pentru climă vor pune Europa pe drumul cel bun către un viitor net zero pentru toți”, a transmis președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

 

Reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii

Parlamentul dorește să ofere stimulente industriilor pentru ca acestea să-și reducă și mai mult emisiile și să investească în tehnologii cu emisii reduse de carbon. Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) trebuie reformat, inclusiv după cum urmează:

  • Ar trebui creat un nou ETS II pentru clădiri și transportul rutier – cetățenii vor fi excluși până în 2029;
  • Obiectivul de reducere a gazelor cu efect de seră până în 2030 ar trebui majorat de la 61% la 63%;
  • Certificatele gratuite ar trebui eliminate treptat începând cu 2027 și ar trebui să dispară până în 2032;
  • Ar trebui introdus din 2025 un sistem bonus-malus;
  • Veniturile ar trebui folosite exclusiv pentru politicile climatice în Uniunea Europeană și țările sale membre.

Ambiții mai mari pentru noul instrument privind relocarea emisiilor de dioxid de carbon

Eurodeputații solicită lărgirea domeniului de aplicare și aplicarea mai rapidă a mecanismului Uniunii de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM) pentru a preveni relocarea emisiilor de carbon și pentru a încuraja adoptarea unor obiective mai ambițioase la nivel mondial în domeniul climei, inclusiv prin:

  • Introducerea mai timpurie a CBAM și eliminarea certificatelor gratuite din EU ETS până în 2032;
  • Extinderea domeniului de aplicare pentru a include substanțele chimice organice, plasticul, hidrogenul, amoniacul, precum și emisiile indirecte;
  • O sumă echivalentă veniturilor CBAM ar trebui folosită din bugetul Uniunii Europene pentru a sprijini tranziția verde în țările cel mai puțin dezvoltate;
  • Necesitatea de a înființa o autoritate centralizată pentru EU CBAM.

Fondul pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice va combate sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate

Parlamentul a convenit asupra creării unui Fond pentru atenuarea impactului social al acțiunilor climatice (SCF). Acesta va ajuta persoanele afectate cel mai grav de sărăcia energetică și sărăcia în materie de mobilitate să facă față costurilor mai mari ale tranziției energetice. Acest fond ar trebui să sprijine:

  • Măsuri care oferă sprijin temporar direct pentru venit (cum ar fi reducerea taxelor și a impozitelor pentru energia electrică) pentru a contracara creșterea prețurilor combustibililor folosiți în transportul rutier și pentru încălzire;
  • Investiții în renovarea clădirilor, energiile din surse regenerabile și trecerea de la transportul privat la cel public și co-voiajare (folosirea în comun a autoturismelor), dar și folosirea unor moduri active de transport, cum ar fi bicicleta. Măsurile pot include stimulente fiscale, bonuri valorice (vouchere), subvenții sau împrumuturi fără dobândă.

MEDIU

Lansarea Programului Național de Împăduriri 2022-2026. Nicolae Ciucă: Oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a participat astăzi, 25 noiembrie, la semnarea unei noi serii de contracte de finanțare pentru realizarea unor Centre de colectare prin aport voluntar și lansarea Programului Național de Împăduriri 2022-2026, prilej cu care a reiterat importanța banilor europeni din PNRR pentru susținerea acestui proiect.

„Discutăm de o campanie care este finanțată prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt cifre pe care, de multe ori, poate le uităm, dar este relevant să menționăm faptul că, în România, suprafețele acoperite de pădure reprezintă aproximativ 29% din suprafața teritoriului, în timp ce, în Europa, suprafața totală acoperită de păduri este de aproximativ 39%”, a transmis premierul. 

Potrivit șefului Executivului, în PNRR sunt dispinobile fonduri în valoare de aproximativ 1,1 miliarde de euro pentru împădurirea României: „Toți acești bani trebuie folosiți cu iscusință, astfel încât să lăsăm generațiilor viitoare un mediu mai curat.”

„Nu am ales întâmplător ziua de astăzi. Astăzi, guvernul împlinește un an de când și-a asumat mandatul. Cred că este un moment prin care lansăm un program care vizează viitorul protejării mediului natural din țara noastră, un program care oferă speranță pentru generațiile viitoare că vor trăi într-un mediu mai puțin poluat, într-un mediu mai curat, într-un mediu în care biodiversitatea va fi mai bine consolidată și mai dezvoltată”, a mai adăugat acesta. 

Continue Reading

MEDIU

COP27. Klaus Iohannis a co-prezidat o dezbatere consacrată educației privind schimbările climatice: Avem nevoie de energia și creativitatea tinerilor. Ei sunt principalul nostru partener

Published

on

© Administrația Prezidențială

Tineretul este și va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educației, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor, a declarat marți, marja COP27 din Egipt, președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a făcut aceste remarci în debutul dezbaterii pe tema educației privind schimbările climatice (“Promoting climate change education”), găzduită și co-prezidată de Iohannis alături de premierul Cehiei, Petr Fiala, în marja Conferinței COP27 Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice de la Sharm El-Sheikh.

“Sunt ferm convins că educația este una dintre soluțiile durabile la criza climatică. Modelarea unor comportamente de la vârste fragede, prin intermediul educației, este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre de reducere a emisiilor. În acest sens, în România propunem o serie de măsuri care includ o platformă digitală cu resurse educaționale privind schimbările climatice, o Săptămână Verde în timpul anului școlar, precum și o rețea de școli verzi și o infrastructură educațională sustenabilă. Tineretul este și va rămâne principalul nostru partener în lupta împotriva schimbărilor climatice. Avem nevoie de energia și creativitatea lor pentru a sprijini eforturile noastre. Conștientizarea cu privire la problemele climatice prin educație și dezvoltarea competențelor i-ar înzestra cu instrumentele adecvate pentru a fi agenți puternici pentru acțiune climatică în societăți. În acest sens, trebuie să profităm la maximum de inițiative precum Anul European al Competențelor din 2023″, a afirmat Klaus Iohannis, în cadrul evenimentului organizat în comun de Președintele României și Președinției Cehiei la Consiliul Uniunii Europene.

 

“Trebuie să privim educația privind schimbările climatice ca pe o investiție comună în viitorul nostru. Pe termen lung, educația și dezvoltarea de competențe pentru economia verde ne vor ajuta să trecem de la conștientizare la acțiune. Pentru aceasta, trebuie să colaborăm îndeaproape cu organizațiile internaționale. Salut prezența, la această masă rotundă,  a unor actori europeni și internaționali care au depus deja eforturi în acest sens și care sunt dispuși să clădească pe realizările lor. Având în vedere toate aceste argumente, România a luat inițiativa de a organiza acest eveniment la COP27 împreună cu partenerii noștri cehi. Considerăm că subiectele educației climatice și dezvoltării competențelor trebuie discutate la cel mai înalt nivel”, a mai punctat Iohannis.

Dezbaterea pe tema educației privind schimbările climatice, care a avut loc la inițiativa Președintelui României, și-a propus ca educația privind schimbările climatice și dezvoltarea de competențe pentru tranziția climatică să fie ridicate la cel mai înalt nivel în cadrul COP27 pentru creșterea gradului de implicare la nivel național și internațional pe aceste teme și implementarea de măsuri în acest sens.

© Administrația Prezidențială

Evenimentul s-a bucurat de un interes ridicat, beneficiind de participarea șefilor de stat din Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia, Slovacia, Slovenia si Rwanda. Totodată, la dezbatere au mai participat Președintele Băncii Europene de Investiții, ministrul Schimbărilor Climatice și Mediului din Emiratele Arabe Unite, precum și înalți oficiali UNESCO, UNICEF și OCDE.

Liderii participanți au evidențiat în intervențiile susținute importanța educației în materie de schimbări climatice pentru tineri, precum și angajamentele și demersurile realizate în domeniu de statele pe care le reprezintă sau de către organizațiile prezente la eveniment.

În cadrul dezbaterii au fost identificate palierele în care este nevoie de sprijin suplimentar, precum și domeniile în care este nevoie de  o colaborare mai strânsă pentru a îmbunătăți accesul la educația privind schimbările climatice și la dezvoltarea competențelor pentru tranziția ecologică. Aceste domenii vizează o rețea internațională de școli verzi, hub-uri digitale multilingve comune cu resurse educaționale privind schimbările climatice, precum și  îmbunătățirea finanțării disponibile pentru educația privind schimbările climatice și dezvoltarea competențelor.

Dezbaterea a oferit, totodată, oportunitatea de a crește gradul de conștientizare, dar mai ales de a consolida mecanismul de cooperare privind educația și dezvoltarea competențelor esențiale în limitarea schimbărilor climatice între țările interesate.

Participanții la evenimentul “Promoting climate change educations-au angajat să colaboreze pe aceste teme și să le mențină în cadrul discuțiilor la nivel înalt sau în cadrul unor evenimente dedicate.

Președintele Klaus Iohannis a reprezentat România, luni și marți, la deschiderea celei de-a 27-a conferințe (COP27) a Statelor care sunt membre ale Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, care are loc la Sharm El-Sheikh, în Egipt, în perioada 6-18 noiembrie 2022. Pe parcursul celor două săptămâni de negocieri, România va fi reprezentată și de Guvern la nivel de miniștri și echipă tehnică.

Pe lângă co-prezidarea acestei dezbateri, șeful statului a susținut luni declarația națională din partea țării noastre, unde a precizat că România sprijină pe deplin rolul de lider asumat de Uniunea Europeană în ceea ce privește limitarea schimbărilor climatice și angajamentul nostru comun de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră și a avertizat totodată că vremurile actuale sunt cele mai dificile în decursul unei generații, de la război pe continentul european cu efecte globale la limitarea schimbărilor climatice.

De asemenea, președintele a participat marți la masa rotundă pe tema “Schimbările climatice și sustenabilitatea comunităților vulnerabile”, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh, context în care șeful statului a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța

Continue Reading

MEDIU

COP27: Klaus Iohannis a afirmat disponibilitatea României de a colabora la nivel global pentru reducerea riscului dezastrelor naturale

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a participat marți la masa rotundă pe tema “Schimbările climatice și sustenabilitatea comunităților vulnerabile”, în marja Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) de la Sharm El-Sheikh, context în care șeful statului a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța.

Evenimentul a constituit un prilej pentru șefi de stat și de guvern, înalți reprezentanți ai structurilor ONU și ai altor organizații interguvernamentale să discute aspecte legate de adaptarea la schimbările climatice, răspunsul la dezastre naturale și alerta timpurie cu privire la situațiile de risc, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Unul dintre obiectivele principale ale COP27 vizează adaptarea la schimbările climatice, urmărindu-se atingerea progreselor extrem de necesare pentru a spori reziliența internațională la schimbările climatice și pentru a ajuta comunitățile cele mai vulnerabile să se adapteze.

În cadrul dezbaterii, președintele Klaus Iohannis a punctat faptul că aceste comunități vulnerabile sunt adesea cele mai afectate de schimbările climatice și a evidențiat că acest aspect nu ar trebui neglijat în procesul de adaptare la schimbările climatice și în eforturile de a proteja cetățenii de consecințele acestora.

Șeful statului a arătat că pot fi aplicate mai multe măsuri, printre care îmbunătățirea gestionării riscurilor asociate dezastrelor și a sistemelor de alertă timpurie – esențială pentru a minimiza pierderile umane, naturale și materiale, pentru reducerea costurilor economice și sociale și care protejează, totodată, sănătatea și siguranța cetățenilor.

În context, președintele Klaus Iohannis a salutat inițiativa „Alerte timpurii pentru toți” (Early Warnings for All), lansată de Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, și a reliefat faptul că, în România, avem în funcțiune sisteme care pot transmite mesaje pentru a avertiza populația cu privire la fenomenele meteorologice extreme, însă aceste sisteme trebuie extinse la nivel global.

Totodată, acesta a precizat că, pentru a răspunde eficient dezastrelor naturale, trebuie să facem schimb de bune practici și să împărțim resurse, România fiind implicată cu succes în mai multe misiuni internaționale de gestionare a incendiilor de vegetație din Grecia, Macedonia de Nord, Slovenia și Franța. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a transmis disponibilitatea țării noastre de a colabora cu cei interesați și cu toți cei care au nevoie pentru a reduce riscul dezastrelor naturale.

Șeful statului a mai subliniat necesitatea îmbunătățirii accesului la educația privind riscurile schimbărilor climatice și reducerea lor, reiterând faptul că educația este o parte esențială a procesului de prevenire, pregătire și răspuns eficient la dezastrele naturale amplificate de schimbările climatice.

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE10 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA11 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA13 hours ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G713 hours ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA1 day ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN1 day ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.1 day ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN1 day ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D1 day ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

NATO1 day ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO3 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO3 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO3 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO3 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL4 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO4 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending