Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European face un pas concret pentru viitorul Politicii de Coeziune în perioada 2021-2027

Published

on

Regulile pentru investițiile care vor avea loc în perioada 2021-2027 în toate regiunile UE pentru a stimula coeziunea economică, socială și teritorială au fost revizuite marți de către Comisia pentru Dezvoltare regională a Parlamentului European, se arată într-un comunicat al acestuia. 

Raportul, elaborat de Constanze Krehl (S&D, Germania) și Andrey Novakov (PPE, Bulgaria), a fost adoptat cu 25 de voturi pentru, 1 împotrivă și 9 abțineri. Membrii Comisiei pentru Dezvoltare Regională au fost de acord cu noile obiective orizontale stabilite în propunerea Comisiei Europene și salută regulile simplificate cu scopul de a stimula proiectele și solicitările locale din partea întreprinderilor mici.

Ratele de finanțare și suma globală ar trebui menținute la nivelurile actuale, susțin aceștia, bugetul pentru “coeziune economică, socială și teritorială” atingând 378,1 miliarde de euro la prețurile din 2018 (cu 14% mai mult decât în propunerea Comisiei care prevede o sumă de 330,6 miliarde de euro).

Regiunile mai puțin dezvoltate vor continua să beneficieze de un sprijin substanțial din partea UE, cu rate de cofinanțare de până la 85% (în loc de 70% propuse de Comisie) și un pachet global de 61,6% din fondurile de dezvoltare regională, sociale și de coeziune . Rata de cofinanțare pentru regiunile de tranziție și mai dezvoltate a crescut, de asemenea, la 65% și, respectiv, 50%. 1,6 miliarde EUR (0,4%) ar trebui alocate ca o finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice.

Resursele pentru proiectele transfrontaliere în cadrul programului Interreg și Fondului European de Dezvoltare Regională, se ridică la 11,3 miliarde EUR în prețurile de la nivelul lui 2018, reprezentând 3% (în loc de 2,5% propus de Comisie) din totalul resurselor globale de coeziune.

Deputații au convenit că, în cazuri justificate în mod corespunzător, Fondul Social poate prevedea rate de cofinanțare de până la 90% pentru prioritățile care sprijină acțiunile inovatoare.

,,Votul de astăzi în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare regională este unul dintre cele mai importante ale acestui termen legislativ – privind viitorul politicii regionale. Mă bucur că suntem de acord că toate regiunile ar trebui să participe și că cofinanțarea ar trebui să rămână la nivelul actual. Mai mult, rezultatul acestui vot permite regiunilor să se angajeze în lupta împotriva schimbărilor climatice, cu 30% din resurse dedicate acestui scop ”, a declarat co-raportorul Constanze Krehl după vot.
,,Este realizarea noastră comună să putem vota în ședință plenară încă din februarie, ceea ce ne oferă o șansă istorică de a începe negocierile cu Consiliul în zilele următoare. Dorim să oferim răspunsuri beneficiarilor cu privire la finanțarea noilor proiecte după 2020 și să le permitem să înceapă activitatea la 1 ianuarie 2021”, a declarat eurodeputatul Andrey Novakov (PPE, Bulgaria).

Comisia specială este pregătit să înceapă negocierile cu Comisia Europeană și cu Consiliul, de îndată ce plenul va aproba mandatul de negociere, în cadrul unui vot programat pentru sesiunea plenară din perioada 11-14 februarie.

Pentru Președinția română a Consiliului UE vor fi extrem de importante negocierile din următoarea perioadă privind viitorul Politicii de Coeziune în contextul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, reprezentând o prioritate clară trasată formațiunii Afaceri Generale. Atingerea unui acord privind alocarea unui procent considerabil din bugetul UE fondurilor de coeziune, cel puțin la nivelul celui din exercițiul financiar 2014-2020, este esențial nu doar pentru atingerea nevoilor de dezvoltare la nivel regional ale României, ci și pentru reducerea decalajelor economice între diferitele regiuni ale statelor membre din UE. De altfel, programul de lucru al Președinției Consiliului subliniază în repetate rânduri nevoia generală de întărire a coeziunii la nivel european, fie că se discută despre Politica Agricolă Comună, Politica de Vecinătate,  despre politicile din domeniul apărării sau politicile ce țin de dimensiunea socială a Uniunii Europene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

LIVE UPDATE Pentru prima dată în istorie, România organizează alegeri europene din postura de președinție a Consiliului UE. Cetățenii români votează astăzi pentru a-și desemna cei 32 de reprezentanți în Parlamentul European

Published

on

©️ European Parliament/ Facebook

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Desfășurat la 40 ani distanță de la primele alegeri directe pentru Parlamentul European – cele din 1979 -, scrutinul din 2019 are loc în aceeași perioadă în care România asigură, pentru prima dată în istorie, președinția Consiliului Uniunii Europene, mandat pe care îl va încheia la 30 iunie 2019. În România, alegerile din 26 mai coincid și cu referendumul național convocat de președintele Klaus Iohannis pe tema justiției și a luptei anticorupție în țara noastră.

Peste 18 milioane de alegători sunt aşteptaţi, duminică, la urne pentru a-i desemna pe cei 32 de reprezentanţi ai României în Parlamentul European, dar şi pentru a vota la referendumul naţional consultativ convocat de preşedintele Klaus Iohannis pe teme legate de Justiţie. În contextul preconizat al ieșirii Marii Britanii din UE, România ar fi trebuit să revină la 33 de mandate alocate în Parlamentul European, însă prelungirea Brexit-ului și participarea britanicilor la alegeri a determinat menținerea actualului cadru politic de distribuire.

De altfel, importanța acestor alegeri, inclusiv în România, are o legătură directă cu contextul asigurării de către țara noastră a președinției Consiliului. În 2017, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a numit acest scrutin drept o ”întâlnire a europenilor cu democrația”, propunând ca alegerile să fie precedate de un summit al liderilor europeni dedicat viitorului Europei, o reuniune care a avut loc la Sibiu, de 9 mai, în ceea ce a reprezentat prima întrunire a șefilor de stat sau de guvern din UE organizată chiar de Ziua Europei. (Urmăriți și LIVE UPDATE Ultima zi a alegerilor europene: Cetățenii din 21 de state UE votează duminică pentru a-și desemna reprezentanții din Parlamentul European în următorii cinci ani)

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.


UPDATE 26 mai, ora 00:30 – Primii cetățeni români au votat în Noua Zeelandă

Votul la alegerile pentru desemnarea membrilor din România în Parlamentul European și referendumul național din 26 mai 2019 a început în străinătate, la Auckland, Noua Zeelandă, la ora 22.00, ora României (ora 7.00 ora locală), în secţia de votare nr. 18, cea mai îndepărtată secţie de votare organizată în afara graniţelor României, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Votul în cadrul celor 441 de secții organizate în străinătate se va desfășura pe durata a 33 de ore (25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 când se vor închide secțiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) și cea de la Vancouver, Canada).

Trei buletine de vot. De ce?

În România, alegătorii vor primi trei buletine – unul pentru alegerile europarlamentare şi două pentru referendum. Introducerea unui buletin de vot în altă urnă decât cea destinată nu atrage nulitatea acestuia.

Potrivit Agerpres, alegătorii votează în aceleaşi secţii, în acelaşi interval de timp, între orele 7:00 – 21:00, cu aceleaşi ştampile cu menţiunea “VOTAT”, pe buletine de vot separate – unul pentru alegerile europarlamentare şi câte unul pentru fiecare întrebare a referendumului.

Pentru cele două scrutine de duminică vor fi organizate 18.730 de secţii de votare pe teritoriul naţional, în străinătate cetăţenii români putând să voteze în 441 de secţii.

Pentru cele 441 de secţii de votare înfiinţate pentru alegătorii români din străinătate, Ministerul Afacerilor Externe a trimis 4.000.500 de buletine de vot, atât pentru alegerile europarlamentare, cât şi pentru referendumul naţional.

13 partide și 3 candidați independenți, printre opțiunile alegătorilor

În cursa electorală pentru un loc în Parlamentul European au intrat 13 formaţiuni politice şi 3 candidaţi independenţi. În confruntarea electorală au intrat candidaţi din partea PSD, Alianţa 2020 USR PLUS, Partidul Pro România, UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale – BUN. În competiţie sunt şi trei candidaţi independenţi – Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.

18.949.141 cetăţeni cu drept de vot, aşteptaţi la urne

Potrivit ultimei informări a AEP, numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral la 31 martie este de 18.949.141. Aceștia se adaugă celorlalți 400 de milioane de europeni care au fost chemați la urne pe parcursul celor patru zile de alegeri europene, desfășurate joi în Olanda și Marea Britanie, vineri în Cehia și Irlanda și sâmbătă în Cehia, Letonia, Malta și Slovacia.

Duminică au loc alegeri în celelalte 21 de state membre, inclusiv în Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia, țări care dețin cele mai multe locuri în Parlamentul European.

Anul acesta, alegerile europene vor avea loc la 40 de ani de la primul scrutin organizat pentru Parlamentul European, singura instituție transnațională aleasă prin vot direct de către cetățeni. Pe de altă parte, campania pentru alegerile din 23-26 mai a înregistrat o mobilizare fără precedent la nivel de mesaje politice și civice în condițiile în care, la scrutinul din 2014, a fost înregistrată cea mai scăzută prezență la vot din istoria europarlamentarelor: 42,61% din cetățenii cu drept de vot au pus buletinul în urnă.

Potrivit Parlamentului European, instituția va publica duminică începând cu ora 21:00 (ora României), pe baza sondajelor efectuate la ieşirea de la vot, primele proiecţii ale distribuirii mandatelor pentru legislatura 2019-2024. Autoritățile naționale din cele 28 de state membre vor putea anunța rezultatele după ce ultimele urne de vot din Uniune se vor închide, și anume în Italia, la ora 24:00.

Deputații în Parlamentul European sunt aleși o dată la cinci ani. Parlamentul reprezintă interesele cetățenilor UE la nivel european și este singura adunare transnațională din lume aleasă prin vot direct. Parlamentul alege președintele Comisiei Europene și numește comisarii (în calitate de colegiu), care trebuie să îi dea seamă pentru acțiunile lor. El adoptă legi pentru protecția noastră și bugete în numele nostru. Parlamentul ne reprezintă în străinătate și dă curs petițiilor noastre. Discursul deputaților dă formă agendei politice și sociale, susținând valorile consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene.

Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019, inclusiv cel al Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își va finaliza mandatul și președintele Consiliului European.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

”Noaptea alegerilor europene”. Parlamentul European va fi transformat într-un uriaș centru de presă. Aproximativ 1.300 de jurnaliști vor relata despre acest ”exercițiu democratic transnațional, unic în lume”

Published

on

©️ European Parliament/ Facebook

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles va fi transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

Corespondentul CaleaEuropeană.ro, directorul Dan Cărbunaru, vă va ține la curent cu cele mai proaspete informații legate de alegerile europarlamentare, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Din cei aproximativ 1300 de reprezentanți ai media din țări membre ale Uniunii Europene:

– 770 sunt jurnaliști TV, reprezentând 195 de posturi TV,

– 260 sunt jurnaliști care provin din presa scrisă și online,

– 170 sunt reporteri ai agențiilor de presă, iar 70 sunt jurnaliști de radio.

”Interesul presei pentru aceste alegeri a fost mult mai mare decât pentru alegerile anterioare. Nu am avut niciodată atât de mulți jurnaliști înscriși în noaptea electorală. Acest lucru demonstrează în mod clar importanța tot mai accentuată a acestui exercițiu democratic transnațional, unic în lume”, a declarat Jaume Duch, purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, menționând și faptul că vor participa mai mult de 200 de jurnaliști provenind din țări din afara UE, dintre care 54 din SUA, 21 din Japonia și 20 din China.

Țările membre UE care au cea mai numeroasă delegație de jurnaliști sunt Belgia, cu 259 de jurnaliști acreditați, Grecia, cu 207 membri, și Italia, cu 104.

Pentru această ocazie specială, hemiciclul, unde de obicei cei 751 de europarlamentari dezbat și votează, a fost transformat într-un uriaș centru de presă de unde jurnaliștii vor putea să relateze noua componență a Parlamentului European, pe măsură ce rezultatele din cele 28 de state mebre vor fi făcute publice.

Pe parcursul serii, estimările și rezultatele vor fi proiectate pe un ecran gigant, de 27×4.5 metri, liderii grupurilor politice din PE și candidații pentru funcția de președinte al Comisiei Europene fiind, de asemenea, prezenți, presa prezentă putând să prindă ”reacții la cald”.

Urmăriți și:
LIVE UPDATE Alegerile continuă în Europa: Cetățenii din Cehia, Letonia, Malta și Slovacia sunt sâmbătă la urne. În Irlanda, partidul premierului Leo Varadkar este dat câștigător în sondaje

Pentru a face posibil ca atât de multe instituții media să transmită de la și din Parlamentul European, întreaga zonă din jurul hemiciclului a fost dotată cu 110 spații TV – din care 55 de cabine special amenajate, 45 locuri pentru posturi de radio. În plus, în afara Parlamentului, vor exista 13 care ce vor transmite prin satelit, în Europa și în afara acesteia. Serviciul audio-vizual al Parlamentului va ajuta 65 de organizații cu mijloace de transmisie, cu suport tehnic, pentru a le permite acestora să informeze în timp real audiențele lor naționale. 51 de unități mobile 4G vor fi de asemenea folosite pentru a transmite. 300 de operatori le vor sta la dispoziție jurnaliștilor pentru a le oferi sprijinul tehnic necesar.

Europe by Satellite (EbS), serviciul de livestreaming al Uniunii Europene va folosi 15 camere, asigurându-se astfel că mass-media din întreaga lume pot urmări transmisiile live și pot obține imagini de la noaptea alegerilor europene, distribuite, de asemenea, și prin EBU și ENEX.

Considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, alegerile europarlamentare au început la 23 mai, și se vor desfășura până duminică, 26 mai. 427 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația” și care vor reprezenta primul pas al unui proces ce va conduce la schimbarea garniturii de lideri din ierarhia principalelor instituţii ale UE până la finalul lui 2019.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegerile europene s-au încheiat în Irlanda: Partidul premierului Leo Varadkar și celelalte formațiuni pro-europene ocupă primele trei locuri în sondaje

Published

on

© Leo Varadkar/ Twitter

Partidul proeuropean al premierului irlandez Leo Varadkar, Fine Gael, se află pe primul loc la alegerile europene desfăşurate vineri în Irlanda, după o campanie dominată de Brexit, indică sondajele efectuate la ieşirea de la urne, potrivit AFP, scrie Agerpres.

Centriştii din Fine Gael (Familia Irlandeză) se situează pe primul loc în două din cele trei circumscripţii electorale (Ireland South şi Midlands-North-West), în timp ce Verzii au câştigat în Dublin.

Exit-poll-urile dau drept câștigător partidul de guvernământ al premierului Leo Varadkar – Fine Gael (PPE), cu 28,7%, urmat de FF (ALDE) cu 15,4% și de Verzi cu 14,8%

Considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene. alegerile europarlamentare încep astăzi, 23 mai, și se vor desfășura până duminică, 26 mai. 427 de milioane de cetățeni europeni cu drept de vot sunt așteptați de joi până duminică la urne în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene pentru alegerile pe care, în urmă cu doi ani, președintele Comisiei Europene le-a intitulat ”intâlnirea europenilor cu democrația” și care vor reprezenta primul pas al unui proces ce va conduce la schimbarea garniturii de lideri din ierarhia principalelor instituţii ale UE până la finalul lui 2019.

Urmăriți și LIVE UPDATE Alegerile continuă în Europa: Cetățenii din Cehia, Letonia, Malta și Slovacia sunt sâmbătă la urne. În Irlanda, partidul premierului Leo Varadkar este dat câștigător în sondaje

Primii dintre cei 427 de milioane de alegători europeni care s-au prezentat la vot sunt britanicii şi olandezii, care au făcut acest lucru joi, 23 mai. În Olanda, potrivit sondajelor, alegerile au fost câștigate de Partidul Laburist al lui Frans Timmermans, candidatul Socialiștilor Europeni la șefia Comisiei Europene, deși era creditat cu a treia șansă. În Marea Britanie, la o zi după vot, premierul Theresa May și-a anunțat demisia, una independentă de evoluța alegerilor, cât mai curând influențată de imposibilitatea de a ”livra” Brexit-ul până în prezent.

Vineri au votat alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta.

În Cehia votul se va desfăşura în două zile, vineri şi sâmbătă.

Restul de 21 de state, inclusiv Germania, Franța și România, vor deschide urnele duminică, 26 mai. În România, alegerile pentru Parlamentul European vor coincide și cu un referendum național organizat pe tema justiției la inițiativa președintelui Klaus Iohannis. Ultimele urne se vor închide în Italia, duminică, la ora 23:00. 

CaleaEuropeană.ro vă ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul celor patru zile ale întâlnirii europenilor cu democrația.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending