Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European face un pas concret pentru viitorul Politicii de Coeziune în perioada 2021-2027

Published

on

Regulile pentru investițiile care vor avea loc în perioada 2021-2027 în toate regiunile UE pentru a stimula coeziunea economică, socială și teritorială au fost revizuite marți de către Comisia pentru Dezvoltare regională a Parlamentului European, se arată într-un comunicat al acestuia. 

Raportul, elaborat de Constanze Krehl (S&D, Germania) și Andrey Novakov (PPE, Bulgaria), a fost adoptat cu 25 de voturi pentru, 1 împotrivă și 9 abțineri. Membrii Comisiei pentru Dezvoltare Regională au fost de acord cu noile obiective orizontale stabilite în propunerea Comisiei Europene și salută regulile simplificate cu scopul de a stimula proiectele și solicitările locale din partea întreprinderilor mici.

Ratele de finanțare și suma globală ar trebui menținute la nivelurile actuale, susțin aceștia, bugetul pentru “coeziune economică, socială și teritorială” atingând 378,1 miliarde de euro la prețurile din 2018 (cu 14% mai mult decât în propunerea Comisiei care prevede o sumă de 330,6 miliarde de euro).

Regiunile mai puțin dezvoltate vor continua să beneficieze de un sprijin substanțial din partea UE, cu rate de cofinanțare de până la 85% (în loc de 70% propuse de Comisie) și un pachet global de 61,6% din fondurile de dezvoltare regională, sociale și de coeziune . Rata de cofinanțare pentru regiunile de tranziție și mai dezvoltate a crescut, de asemenea, la 65% și, respectiv, 50%. 1,6 miliarde EUR (0,4%) ar trebui alocate ca o finanțare suplimentară pentru regiunile ultraperiferice.

Resursele pentru proiectele transfrontaliere în cadrul programului Interreg și Fondului European de Dezvoltare Regională, se ridică la 11,3 miliarde EUR în prețurile de la nivelul lui 2018, reprezentând 3% (în loc de 2,5% propus de Comisie) din totalul resurselor globale de coeziune.

Deputații au convenit că, în cazuri justificate în mod corespunzător, Fondul Social poate prevedea rate de cofinanțare de până la 90% pentru prioritățile care sprijină acțiunile inovatoare.

,,Votul de astăzi în cadrul Comisiei pentru Dezvoltare regională este unul dintre cele mai importante ale acestui termen legislativ – privind viitorul politicii regionale. Mă bucur că suntem de acord că toate regiunile ar trebui să participe și că cofinanțarea ar trebui să rămână la nivelul actual. Mai mult, rezultatul acestui vot permite regiunilor să se angajeze în lupta împotriva schimbărilor climatice, cu 30% din resurse dedicate acestui scop ”, a declarat co-raportorul Constanze Krehl după vot.
,,Este realizarea noastră comună să putem vota în ședință plenară încă din februarie, ceea ce ne oferă o șansă istorică de a începe negocierile cu Consiliul în zilele următoare. Dorim să oferim răspunsuri beneficiarilor cu privire la finanțarea noilor proiecte după 2020 și să le permitem să înceapă activitatea la 1 ianuarie 2021”, a declarat eurodeputatul Andrey Novakov (PPE, Bulgaria).

Comisia specială este pregătit să înceapă negocierile cu Comisia Europeană și cu Consiliul, de îndată ce plenul va aproba mandatul de negociere, în cadrul unui vot programat pentru sesiunea plenară din perioada 11-14 februarie.

Pentru Președinția română a Consiliului UE vor fi extrem de importante negocierile din următoarea perioadă privind viitorul Politicii de Coeziune în contextul Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, reprezentând o prioritate clară trasată formațiunii Afaceri Generale. Atingerea unui acord privind alocarea unui procent considerabil din bugetul UE fondurilor de coeziune, cel puțin la nivelul celui din exercițiul financiar 2014-2020, este esențial nu doar pentru atingerea nevoilor de dezvoltare la nivel regional ale României, ci și pentru reducerea decalajelor economice între diferitele regiuni ale statelor membre din UE. De altfel, programul de lucru al Președinției Consiliului subliniază în repetate rânduri nevoia generală de întărire a coeziunii la nivel european, fie că se discută despre Politica Agricolă Comună, Politica de Vecinătate,  despre politicile din domeniul apărării sau politicile ce țin de dimensiunea socială a Uniunii Europene.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Corina Crețu a atras atenția că ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni, pe care nu îi folosește din PNRR și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, la care se adaugă pierderile din Cadrul Financiar Multianual 2014-2020”, toate acestea având loc ”în mijlocul celei mai grave crize sanitare cu care s-a confruntat vreodată țara noastră.”

Fostul comisar pentru politică regională în perioada 2014-2019 a amintit de ”lipsa celor trei spitale regionale (de la Cluj, Iași și Craiova) a căror finanțare am aprobat-o pe parcursul mandatului meu.”

”Acum, mai mult decât oricând, România are nevoie de o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean. Altfel, neîncrederea în instituții naționale și în Uniunea Europeană va continua să crească, ceea ce e îngrijorător și, pe termen lung, extrem de dăunător”, și-a exprimat îngrijorarea Corina Crețu.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică, iar speranța de viață a europenilor, precum și calitatea vieții lor, sunt strâns legate de capacitate Uniunii Europene de a garanta o revenire a acestui sector, consideră eurodeputatul Mircea Hava ( PNL, PPE).

Astfel, acesta a criticat încăpățânarea liderilor europeni de a răspunde ”rapid la semnale de alarmă declanșate de crize medicale ca cea provocată de COVID-19.”

”Pandemia a scos la suprafață toate slăbiciunile, amânările și ezitările prin care industria farmaceutică din Europa a trecut în ultimele decenii: medicamente pentru care mulți europeni nu au bani, lipsa lor de pe piață, șicanări între producători și regulile mult prea diferite de la țară la țară prin care se stabilesc prețurile,  termenele de la care se pot produce și exporta medicamente al căror patent a expirat etc. Toate astea se întâmplă din spațiul de unde, până în anii ’70, s-au născut cele mai noi și eficiente medicamente într-o industrie ce asigura o bună parte din economia continentului și care, azi, este cu mult în spatele Statelor Unite. În 2020, America de Nord a cumulat o cotă de piață de 49% din totalul vânzărilor de medicamente, față de Europa cu doar 23,9%. La asta se adaugă faptul că, între 2015-2020, 63,7% din medicamentele noi, lansate pe piață, au fost produse în SUA, iar în Europa doar 17% (conform MIDAS – aprilie 2021)”, a exemplificat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

În acest context, Mircea Hava a evocat o serie de ”aspecte enunțate de specialiști” pentru ca Europa ”să atingă poziția de lider în industria farmaceutică, concret, nu doar prin reprize de interese manifestate la nivel de lobby.”

”În primul rând, trebuie sporite și susținute investițiile în acest domeniu, având în vedere forța de munca directă și indirectă pe care o implică. Europa trebuie să redevină lider în privința ingredientelor active folosite în producția medicamentelor finite, dar să și crească capacitatea de producție prin susținerea capacităților existente. La fel de importantă este susținerea Certificatelor de Protecție Suplimentară. Acest lucru ar compensa perioada lungă și costisitoare de la patentarea unui nou medicament sau a unei noi tehnologii medicale, prin permiterea exporturilor. În mod direct, aceste certificate ar aduce peste 25.000 de noi locuri de muncă directe, mai bine de 3 miliarde de euro economie în producție și vânzări nete cu un plus de peste 9 miliarde de euro pentru industria de pe continent”, apreciază europarlamentarul.

Săptămâna aceasta, în Comisia pentru Mediu și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European s-au adoptat, într-un raport ce vizează Strategia Farmaceutică pentru Europa, principalele obiective ale Grupului PPE.

Țintele urmărite de popularii europeni au ca scop creșterea accesibilității cetățenilor din UE în ceea ce privește medicamentele, precum și maximizarea investițiilor din domeniul farmaceutic, cu accent pe tratamentele bolilor rare, a celor cronice și a cancerele pediatrice.

Un alt punct important e reprezentat de necesitatea ca producția de medicamente să fie relocată pe teritoriul european, fapt care ar avea un impact notabil, inclusiv din punct de vedere economic.

Nu mai puțin important este sistemul comun de achiziție a medicamentelor, care, în plină criză medicală COVID, s-a dovedit a fi cel mai eficient mod de a livra vaccinurile.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Published

on

© vladnistor.ro

Eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru afaceri externe (AFET) din Parlamentul European, a avut joi o întrevedere cu ambasadorul Tunisiei în România, Raja Jhinaoui Ben Ali, la propunerea părții tunisiene, pentru a discuta despre situația politică extrem de complicată de la Tunis.

Situația actuală a debutat pe 25 iulie anul curent, când președintele Tunisiei, Kais Saied, a demis guvernul și a dizolvat parlamentul, invocând dreptul său constituțional de a face acest gest excepțional.

Motivele principale din spatele acestui demers, in viziunea conducerii actuale de la Tunis, sunt corupția galopantă și spirala descendentă a nivelului de trai al tunisienilor, cauzate și alimentate de principalele partide politice din Tunisia.

Vlad Nistor apreciază că ”pretextul oferit de președintele Saied nu este, însă, unul pe deplin credibil pentru un număr de state, multe dintre ele membre ale Uniunii Europene”, acestea insistând pe ”revenirea imediată (sau cât mai rapidă) la statul de dept și la democrația reprezentativă.”

Ambasadorul Tunisiei în România i-a detaliat eurodeputatului că ”această stare de fapt este una temporară, de tranziție, iar în cel mai scurt timp se va instala un sistem complet democratic și responsabil”, măsurile excepționale ale președintelui fiind extinse doar ”pentru câteva luni”, urmând ca ”situația politică” să între în normal după ”adoptarea unei noi constituții a Republicii Tunisia.”

”Domnia sa a adăugat că acțiunile președintelui Saied sunt sprijinite în mod copleșitor de marea parte a populației, profund afectată de corupția endemică, de situația economică dezastruoasă și de gestionarea defectuoasă a țării de către partidele politice actuale, mai ales în timpul pandemiei Covid-19”, a completat Nistor, care i-a transmis mulțumirile sale ambasadorului pentru toate informațiile oferite.

”Actuala criză, dacă este prelungită prea mult, va avea cu siguranță efecte nefaste asupra relației Tunisiei cu Uniunea Europeană și cu statele membre și, în special, asupra democrația tunisiene, unul din foarte puținele succese ale Primăverii Arabe din 2011. În final, tot populația tunisiană va avea de suferit cel mai mult”, apreciază eurodeputatul român.

Parlamentul European urmează să se reunească săptămâna viitoare în sesiune plenară, pe agendă aflându-se și criza socio-economică și de guvernare existentă în Tunisia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Corina Crețu46 mins ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA1 hour ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.2 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac3 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a discutat la Chișinău cu președinta Maia Sandu despre criza energetică: Vom veni cu soluții atât la nivel de România, cât și la nivelul UE

Eugen Tomac4 hours ago

Eugen Tomac, întrevedere cu Maia Sandu la Chișinău: Este esențial ca România și UE să fie alături de românii basarabeni

NATO4 hours ago

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

ROMÂNIA4 hours ago

UE și 31 de state, între care România și SUA, au adoptat o declarație comună prin care semnalează că ”fenomenul ransomware reprezintă o amenințare la adresa securității globale”

ROMÂNIA22 hours ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

U.E.4 days ago

UE sfătuiește Ucraina să-și îmbunătățească eficiența energetică pentru a reduce dependența de importurile de gaze

Team2Share

Trending