Premierul spaniol Pedro Sánchez a transmis joi un mesaj ferm secretarului general al NATO, Mark Rutte, în care respinge propunerea de a majora cheltuielile de apărare ale statelor membre la 5% din PIB, calificând obiectivul drept „nerezonabil”, informează Politico.

Într-o scrisoare citată de Politico, Sánchez afirmă că „Spania nu poate să își asume un obiectiv specific de cheltuieli raportat la PIB” în cadrul summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare la Haga, în Olanda.

„Pentru Spania, asumarea unei ținte de 5% nu doar că ar fi nerezonabilă, ci și contraproductivă, deoarece ne-ar îndepărta de un nivel optim de cheltuieli și ar împiedica eforturile UE de consolidare a ecosistemului său de securitate și apărare”, a scris premierul spaniol.

Spania a fost în 2023 cel mai mic contributor la apărare din cadrul alianței NATO, cu cheltuieli sub pragul actual de 2% din PIB. Totuși, în aprilie, guvernul Sánchez a anunțat o creștere cu 10,5 miliarde de euro a bugetului apărării în 2025, pentru a îndeplini ținta de 2%.

În scrisoarea transmisă lui Rutte, premierul spaniol a cerut „o formulă mai flexibilă” pentru noua țintă de cheltuieli, una care să o lase opțională sau să excludă Spania de la aplicare. „Suntem pe deplin angajați față de NATO”, a subliniat Sánchez, „dar atingerea unei ținte de 5% ar fi incompatibilă cu statul nostru social și cu viziunea noastră despre lume”. În opinia sa, o astfel de cheltuială ar necesita reduceri ale serviciilor publice și renunțări la investițiile pentru tranziția verde.

Potrivit estimărilor guvernamentale, atingerea pragului de 5% ar presupune pentru Spania o majorare anuală a bugetului apărării cu 80 de miliarde de euro – aproape jumătate din ceea ce statul cheltuiește pentru pensii.

Spania estimează că pentru a-și acoperi nevoile reale de apărare, ar fi necesar un buget echivalent cu 2,1% din PIB.

Planul discutat în cadrul NATO presupune ca 3,5% din PIB să fie direcționat către cheltuieli directe de apărare (tancuri, avioane, sisteme antiaeriene, trupe), iar restul de 1,5% să acopere infrastructura de sprijin (poduri, porturi, căi ferate, aeroporturi), necesară pentru mobilizarea rapidă a forțelor și pregătirea societăților pentru un posibil atac.

Polonia și statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – și-au anunțat deja sprijinul pentru noul prag de 5%, iar Mark Rutte a declarat că „majoritatea aliaților sunt pregătiți să susțină obiectivul”. De asemenea, la începutul lunii iunie, Suedia și Țările de Jos au declarat că își propun să îndeplinească noul obiectiv.

Totuși, Spania nu este singura țară care ezită. Belgia, Canada și Italia se confruntă la rândul lor cu dificultăți majore în a-și majora rapid bugetele de securitate. Noua țintă de cheltuieli trebuie aprobată în unanimitate de statele membre NATO.

Rămâne de stabilit și termenul-limită pentru atingerea noii ținte. Inițial, a fost avansat anul 2032, dar Rutte a avertizat că Rusia ar putea fi pregătită să lanseze un atac asupra teritoriului NATO până în 2030, accelerând astfel presiunea pentru un angajament rapid.

Statele Unite și România își consolidează cooperarea în cadrul exercițiului multinațional SEA BREEZE 25, informează MApN într-un comunicat în care precizează că exercițiul militar, condus de Flota a Șasea a SUA și găzduit de Forțele Navale Române, se desfășoară în perioada 9-20 iunie la Brăila.

Manevrele militare reunesc forțe destinate pentru operațiuni integrate de comandă și control maritim, aerian și terestru, cu accent pe misiuni de deminare, operațiuni de scufundare și acțiuni amfibii.

Militari din Bulgaria, Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii și Turcia participă la antrenamente care includ trageri reale și simularea unui raid amfibiu în regiunea Mării Negre.

Exercițiul SEA BREEZE 25 contribuie la dezvoltarea parteneriatului dintre Statele Unite și România, precum și la consolidarea măsurilor de descurajare pe flancul estic al NATO.

Participarea Forțelor Navale Române confirmă angajamentul constant al României față de securitatea colectivă și de stabilitatea regională.

Parlamentul Finlandei a votat joi, cu 157 la 18, în favoarea retragerii țării din Convenția de la Ottawa, care interzice utilizarea minelor antipersonal, pe fondul îngrijorărilor legate de amenințarea militară reprezentată de Rusia vecină, informează Reuters.

Parliament of Finland voted on the withdrawal from the Ottawa Treaty in a plenary session on June 19. The vote was 157-18 in favour of the withdrawal.

The next plenary session is on Tuesday, 2 September.

📰 Read more: https://t.co/MxdWCWErmg

— SuomenEduskunta (@SuomenEduskunta) June 19, 2025

Finlanda se alătură altor membri ai Uniunii Europene și ai NATO care se învecinează cu Rusia – Lituania, Letonia, Estonia și Polonia – care au părăsit sau intenționează să părăsească tratatul, pe măsură ce cresc temerile cu privire la vecinul lor mult mai mare.

Citiți și: Polonia și statele baltice plănuiesc retragerea din tratatul de interzicere a minelor antipersonal „pentru a consolida apărarea flancului estic al NATO”

Președintele Alexander Stubb, responsabil pentru politica externă și de securitate a Finlandei, a apărat măsura.

„Realitatea este că avem ca țară vecină un stat agresiv și imperialist numit Rusia, care nu este membru al Tratatului de la Ottawa și care utilizează fără milă minele terestre”, a declarat el.

Tratatul a fost convenit în 1997, iar de atunci 164 de state l-au semnat, inclusiv toate statele membre ale UE, precum și majoritatea țărilor africane, asiatice și americane.

Cele 33 de state care nu l-au semnat sunt China, India, Iran, Israel, Coreea de Nord, Rusia, Coreea de Sud și SUA, împreună cu mai multe țări arabe, arată Euronews.

Minele antipersonal au fost utilizate pe scară largă în întreaga lume în 2024, potrivit raportului Monitorul minelor antipersonal 2024, publicat de Campania internațională pentru interzicerea minelor antipersonal – Coaliția pentru muniții cu dispersie (ICBL-CMC).

În unele cazuri, armatele naționale sau forțele guvernamentale le-au folosit, cum ar fi Myanmar, care le-a desfășurat cel puțin din 1999, iar Rusia le-a folosit pe scară largă în invazia sa din Ucraina.

Conform Monitorului minelor antipersonal 2024, minele antipersonal au făcut 833 de victime în 2023, cel mai mare număr de victime înregistrat anual din 2011.