Europarlamentarul Dan Motreanu a adresat Comisiei Europene o întrebare privind măsurile pe care le are în vedere pentru a accelera decuplarea prețurilor la energia electrică de prețurile la gaze.

„Obiectivul acestui demers este asigurarea unui sistem de fixare a prețurilor mai just și mai stabil pentru consumatori. Normele UE corelează prețurile energiei din surse regenerabile și nucleare cu costurile volatile ale combustibililor fosili”, a scris deputatul european, pe Facebook. 

El a amintit că, în punctul culminant al crizei energetice din 2022, gazele naturale au determinat prețurile la energie electrică 63 % din timp, deși reprezintă doar 20% din mixul energetic al UE.

„Reforma organizării pieței europene a energiei electrice consolidează rolul pe care contractele de achiziție de energie electrică și contractele bidirecționale pentru diferență îl au în stabilizarea prețurilor pentru furnizarea energiei electrice, se afirmă în răspunsul primit de la Dan Jørgensen, Comisarul european pentru Energie și Locuințe”, a adăugat eurodeputatul. 

De asemenea, acesta a subliniat că planul de acțiune privind energia la prețuri accesibile prevede măsuri pentru a răspunde acestor provocări, cum ar fi măsuri de eficiență energetică, utilizarea energiei din surse regenerabile.

„Planul prevede accelerarea acordării de autorizații pentru rețele, înmagazinarea și reducerea costurilor sistemelor, inclusiv un program-pilot al Băncii Europene de Investiții care oferă contragaranții pentru contractele de achiziție de energie electrică încheiate de companii pentru o sumă orientativă de 500 de milioane de euro”, a explicat Dan Motreanu.

În final, deputatul european a precizat că aceste eforturi vor contribui la stabilizarea costurilor energiei prin promovarea contractelor de achiziție de energie electrică și a contractelor bidirecționale pentru diferență, prin îmbunătățirea eficienței sistemului energetic și prin accelerarea eliminării treptate a combustibililor fosili din mixul nostru energetic.

Eurodeputații au sprijinit un proiect de lege menit să consolideze industria europeană de apărare, să intensifice fabricarea produselor de apărare și să ofere mai mult sprijin Ucrainei.

Comisiile pentru industrie, cercetare și energie și pentru securitate și apărare au adoptat poziția lor cu privire la propunerea de creare a unui program european pentru industria de apărare (EDIP).

Mai precis, eurodeputații au sprijinit măsurile de stimulare a bazei tehnologice și industriale europene de apărare (EDTIB), de consolidare a apărării UE și de integrare în continuare a industriei de apărare a UE.

Potrivit unui comunicat al Parlamentului European, aceste măsuri includ o creștere semnificativă a contribuțiilor financiare ale statelor membre la EDIP, o mai mare comasare a comenzilor pentru dezvoltarea de produse de apărare și o utilizare sporită a achizițiilor comune.

Eurodeputații doresc ca noul program să se concentreze asupra îmbunătățirii aprovizionării cu arme, muniții și alte produse relevante în caz de criză, stimulând capacitățile de producție sau asigurând accelerarea producției acestora, reducând termenele de producție și livrare și sporind stocurile.

Alte principii convenite de europarlamentari pentru a consolida capacitatea de apărare a Europei includ următoarele:

• Introducerea principiului „cumpărați european”, conform căruia EDIP ar trebui să finanțeze numai produsele pentru care costul componentelor originare din UE sau din țările asociate reprezintă cel puțin 70% din valoarea estimată a produsului final.
• Pentru a fi eligibile pentru fonduri, proiectele europene de apărare de interes comun ar trebui să implice cel puțin șase state membre sau cel puțin patru care se confruntă cu o expunere ridicată la riscul amenințărilor militare convenționale; eurodeputații doresc să participe și Ucraina.
• Un „mecanism european de vânzări militare” ar funcționa ca un catalog centralizat de produse și servicii de apărare pentru a susține cererea la nivelul UE.
• O nouă structură, voluntară, pentru programul european de armament ar intensifica cooperarea statelor membre pe tot parcursul ciclului de viață al echipamentelor de apărare.
• Un regim UE de securitate a aprovizionării ar trebui să garanteze treptat accesul continuu la produsele de apărare esențiale pentru a face față viitoarelor crize de aprovizionare; regimul ar fi gestionat de un Comitet de pregătire industrială pentru apărare.

Sprijin militar pentru Ucraina

Ca parte a noului regulament EDIP, europarlamentarii au sprijinit, de asemenea, un instrument de sprijin pentru Ucraina (USI) pentru a asigura modernizarea și integrarea industriei de apărare ucrainene în cadrul EDTIB. Această finanțare UE ar crește investițiile directe în industria de apărare a Ucrainei, ar facilita parteneriatele între actorii din domeniul apărării din UE și Ucraina și ar crește achizițiile UE de capacități de apărare produse în Ucraina, inclusiv pentru Ucraina însăși.

Raportul a fost adoptat cu 70 de voturi pentru, 46 împotrivă și 8 abțineri. Deputații au decis, de asemenea, să deschidă negocieri cu Consiliul pentru a finaliza legea, cu 90 de voturi pentru, 20 împotrivă și 5 abțineri. Parlamentul în ansamblu va fi informat cu privire la această decizie în cursul sesiunii plenare din luna mai.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a participat joi, alături de premierul Marcel Ciolacu, la întâlnirea cu comisarul european pentru bugete, Piotr Serafin, desfășurată în contextul consultărilor privind viitorul buget al Uniunii Europene.

„Am susținut interesele României și am reiterat nevoia de fonduri europene mai accesibile, mai flexibile și adaptate realităților din teren. Guvernul României a insistat asupra continuării sprijinului pentru coeziune, agricultură, educație și dezvoltare locală”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

De asemenea, europarlamentarul a reamintit propunerea pe care a inclus-o în raportul său privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență: prelungirea perioadei de implementare pentru proiectele mature, „astfel încât investițiile importante începute să nu fie pierdute”.

„România trebuie să aibă un cuvânt greu de spus în construcția noului buget european. Continuăm să lucrăm, ferm și profesionist, pentru ca fiecare euro din bugetul comun să aibă un impact pozitiv în viața oamenilor”, a subliniat Negrescu.

Citiți și:

Comisarul european pentru buget Piotr Serafin, vizită în România pentru consultări privind viitorul buget pe termen lung al UE

Premierul Ciolacu i-a transmis comisarului european pentru buget că România va avea un rol activ în negocierile bugetului UE post-2027, cu accent pe coeziune și agricultură

La întrevederea cu delegația condusă de comisarul european pentru buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, premierul Marcel Ciolacu a afirmat că România va avea un rol activ și constructiv în consultările pentru viitorul Cadru Financiar Multianual post-2027, astfel încât acesta să se materializeze într-o propunere echilibrată, capabilă să răspundă obiectivelor Uniunii Europene și noilor realități politice, economice și de securitate.

„Pentru România, Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună prezintă un interes major și în viitorul Cadru Financiar Multianual. Cele două politici sunt și trebuie să rămână instrumente puternice pentru reducerea inegalităților între regiuni, comunități și oameni, pentru stimularea convergenței și creșterea competitivității economiilor noastre”, a subliniat prim-ministrul Marcel Ciolacu în cadrul întâlnirii de la Palatul Victoria, potrivit unui comunicat remis de Guvern.