Parlamentul European se reunește în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 9–15 februarie 2026, cu o agendă dominată de securitate și apărare, competitivitatea economică a Uniunii, politica climatică, migrația și sprijinul pentru sectorul agricol.

Apărarea europeană, în contextul unui mediu internațional volatil

Eurodeputații vor dezbate marți consolidarea capacităților europene de apărare, în contextul deteriorării mediului de securitate global. Discuțiile vor viza intensificarea cooperării între statele membre, precum și aprofundarea parteneriatelor bilaterale în domeniul securității și apărării.

Un raport care stabilește direcțiile pentru întărirea cooperării în materie de securitate și apărare urmează să fie supus votului miercuri, pe fondul apelurilor tot mai frecvente pentru o autonomie strategică europeană sporită.

Competitivitatea UE și implementarea recomandărilor din raportul Draghi

Miercuri dimineață, Parlamentul European va dezbate, alături de Consiliu și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, măsurile urgente necesare pentru consolidarea competitivității economice a Uniunii.

Discuțiile vor aborda aprofundarea pieței unice, reducerea costului vieții pentru cetățeni și accelerarea investițiilor în sectoare strategice, în contextul recomandărilor formulate în raportul privind competitivitatea europeană coordonat de Mario Draghi.

Azil și migrație: prima listă europeană a țărilor de origine sigure

Parlamentul urmează să voteze marți instituirea primei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine considerate sigure pentru solicitanții de azil, precum și noi reguli privind criteriile prin care un stat din afara Uniunii poate fi considerat sigur.

Votul va fi precedat de o scurtă dezbatere, iar ulterior este programată o conferință de presă.

Ținta climatică pentru 2040: reducere cu 90% a emisiilor

Tot marți, eurodeputații vor decide asupra unei noi ținte climatice pentru 2040, care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% față de nivelurile din 1990, în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050.

Decizia face parte din cadrul mai larg al politicilor climatice europene și va influența viitoarele propuneri legislative privind energia, industria și transporturile.

Acordul UE–Mercosur și protejarea agriculturii europene

Parlamentul este așteptat să adopte un mecanism de salvgardare destinat să prevină impactul negativ al importurilor provenite din țările Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay) asupra sectorului agricol european.

Măsura vine în contextul preocupărilor fermierilor privind concurența externă și standardele de producție.

Fenomene meteorologice extreme și pregătirea UE pentru situații de criză

În urma episoadelor recente de vreme extremă din sudul Europei, eurodeputații vor dezbate marți dimineață consolidarea mecanismelor europene de pregătire, reacție și solidaritate în fața dezastrelor naturale.

Discuțiile vizează îmbunătățirea coordonării la nivel european și adaptarea la efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice.

Sprijin pentru producătorii de vin și protecția fermierilor

După o dezbatere programată luni, eurodeputații vor vota marți noi reguli pentru sprijinirea producătorilor de vin, iar joi vor analiza și vota măsuri menite să protejeze fermierii împotriva practicilor comerciale neloiale.

Dialog cu Banca Centrală Europeană și intervenția președintei Adunării Generale a ONU

Sesiunea plenară începe luni cu o dezbatere privind activitatea și prioritățile Băncii Centrale Europene, în prezența președintei BCE, Christine Lagarde, urmată marți de votul asupra raportului aferent.

Tot marți, președinta Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, se va adresa eurodeputaților în cadrul unei ședințe solemne.

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a discutat cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, despre inițiativa sa de a dezvolta mai multe proiecte comune finanțate la nivel european și de a susține și a extinde predarea limbii române peste tot în Republica Moldova.

„Republica Moldova este astăzi țara candidată cu cel mai alert ritm în procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Continui să solicit Consiliului European să înceapă și formal negocierile pe clustere”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

De asemenea, Victor Negrescu a declarat că aprobarea planului de creștere deschide noi oportunități pentru proiecte comune între România și Republica Moldova.

„Mă bucur să constat că avem, odată cu aprobarea planului de creștere, tot mai multe proiecte comune România-Republica Moldova pe subiecte de interes comun. Iată că amendamentul meu la regulamentul european, prin care propuneam includerea proiectelor transfrontaliere, funcționează”, a spus acesta.

Republica Moldova a marcat un pas semnificativ în parcursul său de integrare europeană, lansând la mijlocul lunii decembrie discuțiile tehnice pe primele capitole de negocieri pentru aderarea la UE.

La 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE. Această călătorie a ajuns într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL/PPE) a fost desemnat raportor din umbră din partea Grupului PPE pentru elaborarea Avizului Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European privind Fondul pentru competitivitate, se arată într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

„Este o responsabilitate care îmi permite să contribui direct la conturarea unei abordări europene moderne privind crearea de locuri de muncă, pornind de la o premisă esențială: forța competitivă a Uniunii Europene se bazează pe oameni, iar capitalul uman este un factor-cheie pentru reziliența economică și socială a Europei”, a transmis Gheorghe Falcă.  

Din această calitate, deputatul european va susține „o orientare clară a Fondului pentru competitivitate către investiția în oameni, în educație și în dezvoltarea competențelor, precum și către consolidarea unei mentalități europene axate pe evoluția profesională, responsabilitate individuală și adaptabilitate la schimbările economice”.

Europarlamentarul a mai subliniat că un element central al contribuției sale va fi „promovarea Garanției europene pentru competențe, ca instrument concret pentru crearea de locuri de muncă și gestionarea tranzițiilor economice”.

„Această garanție trebuie să ofere lucrătorilor din sectoare aflate în restructurare sau sub presiunea tranziției verzi și digitale acces real la recalificare și perfecționare, corelate direct cu nevoile pieței muncii. Abordarea propusă mută accentul de la protecția pasivă a locurilor de muncă la sprijinirea activă a mobilității profesionale, încurajând asumarea unui parcurs profesional nou și sustenabil”, a explicat Gheorghe Falcă. 

Practic, prin Garanția europeană pentru competențe, după cum a explicat Falcă, Fondul pentru competitivitate „poate deveni un instrument eficient care conectează investițiile economice cu investițiile în capitalul uman, sprijină companiile în găsirea forței de muncă potrivite și contribuie la crearea de locuri de muncă durabile, competitive și bine adaptate economiei europene de mâine”.