Uniunea Europeană a făcut un pas important în direcția protejării jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului împotriva plângerilor nefondate sau a procedurilor judiciare abuzive, după ce președinția spaniolă a Consiliului și Parlamentul European au ajuns la un acord politic cu privire la o directivă care să protejeze aceste persoane de procesele strategice împotriva participării publice (SLAPP).

Utilizarea acestor procese pentru a reduce la tăcere persoanele care se exprimă în legătură cu probleme de interes public este un fenomen în creștere. Directiva va institui garanții procedurale împotriva unor astfel de acțiuni în materie civilă cu implicații transfrontaliere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Democrațiile noastre sunt în pericol atunci când cei bogați și puternici pot reduce la tăcere criticii în instanță doar pentru că vorbesc despre chestiuni de interes public. Prin această nouă lege, UE îi apără pe jurnaliști și pe apărătorii drepturilor omului împotriva proceselor nefondate și abuzive”, a declarat Félix Bolaños, ministrul spaniol al justiției

Persoanele vizate de cazurile SLAPP vor beneficia de o serie de garanții și protecții procedurale. Aceștia pot solicita instanței să:

– Să respingă o cerere în fază incipientă. În cazul în care o cerere este considerată vădit nefondată, un judecător poate decide să respingă cererea în cea mai timpurie etapă posibilă a procedurii. Instanța ar trebui să accelereze astfel de cereri din partea pârâților;

– Să ceară o garanție financiară de la persoana sau societatea care a introdus cererea. O instanță poate decide să solicite ca reclamantul, adică persoana sau societatea care a inițiat o acțiune SLAPP, să depună o garanție financiară pentru cheltuielile de judecată.

– Să solicite alte tipuri de căi de atac. O instanță poate decide, de exemplu, că reclamantul trebuie să suporte costurile procedurii, inclusiv costurile de reprezentare juridică a victimei SLAPP. Un judecător poate decide, de asemenea, că partea care a inițiat cazul SLAPP ar putea fi supusă unei sancțiuni sau altor măsuri la fel de eficiente

Cazuri SLAPP transfrontaliere

Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la modul de definire a caracterului transfrontalier al unui caz SLAPP. Se va considera că o chestiune are implicații transfrontaliere, cu excepția cazului în care ambele părți sunt domiciliate în același stat membru ca și instanța sesizată și toate celelalte elemente relevante pentru situație se află în acel stat membru.

Hotărâri judecătorești din țări terțe

În cazul în care o persoană care locuiește în UE este vizată de un caz SLAPP într-o țară terță, statele membre ale UE trebuie să refuze recunoașterea și executarea acestei hotărâri dintr-o țară terță dacă aceasta ar fi considerată vădit nefondată sau abuzivă în statul membru în cauză.

Măsuri în sprijinul victimelor SLAPP

Pentru a sprijini în continuare victimele SLAPP, statele membre vor trebui să furnizeze, într-un singur loc, informații privind garanțiile procedurale și căile de atac.

Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului, statele membre vor colecta, de asemenea, date specifice disponibile privind cazurile SLAPP de la instanțe.

Acordul va trebui să fie aprobat de reprezentanții statelor membre în cadrul Consiliului (Coreper). Dacă va fi aprobat, textul va trebui apoi să fie adoptat în mod oficial atât de Consiliu, cât și de Parlamentul European.

Consiliul a decis astăzi să acorde finanțare suplimentară pentru instruirea forțelor armate ucrainene în cadrul Misiunii de asistență militară a Uniunii Europene în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina).

Potrivit unui comunicat al instituției, acest sprijin va fi acordat prin intermediul Instrumentului european pentru pace (EPF) și va lua forma echipamentelor letale și neletale și a bunurilor necesare, precum și a serviciilor de sprijinire a activităților de instruire. Suma financiară este majorată cu 194 de milioane de euro, ajungând la un total de 255 de milioane de euro.

Obiectivul deciziei este de a continua să sprijine consolidarea capacităților forțelor armate ucrainene de către EUMAM, pe baza nevoilor ucrainene și ținând seama de domeniul de aplicare și de complexitatea tot mai mari ale programului de formare.

Acest sprijin va continua să faciliteze formarea pe scară largă a personalului forțelor armate ucrainene și va permite statelor membre ale UE să furnizeze echipamentele și materialele de formare necesare.

Până în prezent, peste 34.000 de soldați au fost instruiți de EUMAM Ucraina de la lansarea misiunii.

Instrumentul european pentru pace este un instrument în afara bugetului, care are ca scop îmbunătățirea capacității UE de a preveni conflictele, de a construi pacea și de a consolida securitatea internațională. Acesta permite finanțarea acțiunilor operaționale cu implicații militare sau de apărare în cadrul politicii externe și de securitate comună (PESC).

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul au ajuns luni noaptea la un acord politic provizoriu cu privire la directiva de stabilire a unor norme comune pentru piețele interne în domeniul gazelor naturale și regenerabile și al hidrogenului, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Directiva urmărește să faciliteze pătrunderea în sistemul energetic a gazelor regenerabile și a celor cu emisii reduse de dioxid de carbon, permițând trecerea de la gazele naturale, în vederea atingerii obiectivului UE de neutralitate climatică în 2050.

“Acest acord este o mare realizare, deoarece va stimula dezvoltarea sectorului emergent al hidrogenului, tranziția sectorului gazelor naturale către energia regenerabilă și, de asemenea, stabilește norme pentru protecția consumatorilor și consolidează securitatea aprovizionării. Acesta este, fără îndoială, un pas important către obiectivul UE de a atinge neutralitatea climatică în 2050, de care ar trebui să fim cu toții mândri”, a declarat Teresa Ribera Rodríguez, vicepreședinte al guvernului spaniol și ministru pentru tranziția ecologică și provocarea demografică, a cărei țară, Spania, deține președinția semestrială a Consiliului UE.

Directiva face parte din pachetul privind decarbonizarea piețelor hidrogenului și gazelor naturale, care include și un regulament.

Atât directiva, cât și regulamentul fac parte din pachetul “Fit for 55” și au ca scop crearea unui cadru de reglementare pentru infrastructura și piețele dedicate hidrogenului și pentru planificarea integrată a rețelelor.

De asemenea, acestea stabilesc norme pentru protecția consumatorilor și consolidează securitatea aprovizionării.

Restul pachetului privind gazele naturale va fi convenit de către Consiliu și Parlament într-o etapă ulterioară.

Consiliul și Parlamentul au convenit asupra împărțirii între operatorii de sisteme de transport (OST) și operatorii de sisteme de distribuție (DSO) pentru hidrogen.

În ceea ce privește protecția grupurilor vulnerabile, statele membre trebuie să se asigure că dreptul de a schimba furnizorul sau participantul pe piață este acordat clienților într-un mod nediscriminatoriu în ceea ce privește costurile, efortul și timpul. Acordul provizoriu prevede dispoziții privind modul în care ar putea avea loc deconectările, pentru a proteja clienții de viitoarea dezafectare a rețelei de gaze sau de reconversia acesteia în hidrogen. Este necesară consultarea organizațiilor corespunzătoare, informarea prealabilă a clienților, iar nevoile specifice ale clienților vulnerabili vor fi luate în considerare.

Statele membre au competența de a decide cum să protejeze clienții vulnerabili de deconectări și de a decide care este cea mai bună modalitate de a-i sprijini.

În cele din urmă, acordul provizoriu prevede o coordonare sporită între planurile de dezvoltare a rețelelor de hidrogen, de energie electrică și de gaze naturale. Planurile de dezvoltare a rețelelor se vor baza pe integrarea sectorială, pe principiul “eficiența energetică pe primul loc” și pe prioritizarea utilizării hidrogenului în sectoarele greu de decarbonizat.

Acordul provizoriu la care au ajuns Consiliul UE și Parlamentul European trebuie acum să fie aprobat și adoptat în mod oficial de ambele instituții.

Comisia Europeană a prezentat această propunere la 15 decembrie 2021, ca parte a celui de-al doilea lot de propuneri din cadrul pachetului “Fit for 55”, care vizează alinierea legislației UE în domeniul climei și al energiei la obiectivul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge obiectivul de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Directiva face parte din pachetul privind decarbonizarea piețelor hidrogenului și gazelor naturale, care include și un regulament. Consiliul și Parlamentul vor conveni asupra regulamentului într-o etapă ulterioară.