Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European își începe noua legislatură cu șapte grupuri politice

Published

on

©European Parliament
După ce au apărut rezultatele alegerilor europene, deputații nou-aleși s-au organizat în grupuri politice, care reunesc reprezentanți din diferite state membre pe baza afinităților lor politice.

Astăzi, 2 iulie, zi în care a început oficial prima sesiune plenară din cea de-a noua legislatură a Parlamentului European, a fost publicată  configurația noii legislaturi. Legislatura acestui Parlament European este formată din 7 grupuri politice, cu unul mai puțin decât în legislatura anterioară:

©European Parliament

  1. Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat): condus de Manfred Weber, acesta este al patrulea mandat de deputat în Parlamentul European și conduce grupul din 2014. Grupul PPE este format din 182 de europarlamentari, fiind cel mai mare grup politic.
  2. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European: condus de Iratxe García (Spania). Eurodeputată din 2004. Grupul S&D este format din 154 de europarlamentari, fiind al doilea cel mai mare grup politic. Citiți și: Iratxe Garcia, prima femeie din Spania aleasă președinte al social-democraților europeni din Parlamentul European: ”Nu mai putem accepta ce s-a întâmplat în trecut, cu trei instituţii conduse de PPE”
  3. Grupul Renew Europe: condus de Dacian Cioloș (România). Primul mandat de deputat european. A fost comisar european pentru agricultură în 2010-2014 și prim-ministru. Grupul Renew Europe este format din 108 de europarlamentare, fiind al treilea cel mai mare grup politic. Citiți și: Este oficial: Dacian Cioloș, primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European. Fostul premier a fost ales președintele Renew Europe
  4. Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană: condus de  doi copreședinți: Ska Keller (Germania) și Philippe Lamberts (Belgia). Keller este deputată europeană din 2009 și a devenit copreședintă a grupului în 2016. Lamberts a fost ales deputat european în 2009 și este copreședinte al grupului din 2014. Grupul Verzilor este format din 74 de europarlamentari, fiind al patrulea cel mai mare grup politic.
  5. Grupul Identitate și Democrație: condus de Marco Zanni (Italia). Deputat european din 2014. Grupul este format din 73 de europarlamentari.
  6. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni: condus de doi copreședinți: Ryszard Legutko (Polonia) și Raffaele Fitto (Italia). Domnul Legutko este deputat european din 2009 și copreședinte al grupului din 2017. Domnul Fitto a fost eurodeputat în 1999-2000 și din 2014. Grupul ECR este format din 62 de europarlamentari.
  7. Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică: condus de Martin Schirdewan (Germania) este președinte interimar până când grupul își va alege un nou președinte. Este eurodeputat din 2017. Grupul GUE este format din 41 de europarlamentari.

Potrivit regulilor Parlamentului, un grup politic trebuie să fie compus din cel puțin 25 de deputați europeni provenind din cel puțin un sfert din statele membre (șapte). Deputații europeni pot aparține unui singur grup politic, dar pot alege să nu aparțină vreunui grup (neafiliați – NI). În prezent, 57 de deputați europeni rămân în afara grupurilor politice.

Toți eurodeputații care nu s-au alăturat unui grup politic fac parte din categoria „neafiliați”, însă se pot hotărî în orice moment să adere la un grup sau să formeze un grup nou.

Noul Parlament European s-a constituit astăzi la Strasbourg, în urma alegerilor directe din cele 28 de state membre ce au avut loc între 23 si 26 mai și la care au participat 51% dintre alegători. 61% dintre eurodeputați sunt la primul mandat, cea mai mare proporție de până acum, și 40% sunt femei, un procent mai mare în comparație cu 2014 (37%).

Cel mai tânăr eurodeputat este Kira Marie Peter-Hansen din Danemarca (21), iar cel mai în vârstă este Silvio Berlusconi din Italia (82).

Reaminitm că grupul politic al partidelor de extremă-dreapta din Parlamentul European din care făcea parte Partidul Brexit condus de Nigel Farage și alte formațiuni de aceeași inspirație ideologică nu au întrunit condițiile de constituire și au ratat termenul limită de formare, fiind astfel desființat cu puțin timp înainte ca noul Parlament European să își înceapă activitatea, la 2 iulie. 

Citiți și: Eșec al lui Nigel Farage în Parlamentul European: Grupul său politic va fi desființat după ce Partidul Brexit și Mișcarea 5 Stele nu au întrunit condițiile de constituire

Grupurile politice pot fi formate în orice moment al legislaturii. Până în prezent, șapte au îndeplinit criteriile necesare.

Grupurile politice se bucură de anumite avantaje: joacă un rol important în stabilirea ordinii de zi a Parlamentului, li se alocă mai mult timp de vorbire în timpul dezbaterilor, au mai mult spațiu pentru birouri, mai mulți angajați și mai mulți bani pentru a organiza întâlniri și a distribui informații. De asemenea, acestea decid asupra înființării comisiilor parlamentare și a delegațiilor.

După cum știm, cetățenii europeni au ales noii membri ai Parlamentului European în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Deputații nou-aleși, ce vor reprezenta interesele cetățenilor europeni până în 2024, se reunesc  în sesiunea plenară constitutivă în perioada 2-4 iulie. Aceștia își vor alege Președintele, 14 Vice-președinți și 5 Chestori. Totodată se va decide numărul de membri ai comisiilor și sub-comisiilor permanente, lansând astfel cea de-a noua legislatură. 

După un summit prelungit și plin de surprize, după ce șefii de stat și de guvern au negociat neîncetat și jurnaliștii prezenți au fost supuși unui test de rezistență, încă nu s-a ajuns la un consens pentru desemnarea celor mai înalte funcții din următorul ciclu instituțional. Corespondentul Calea Europeană a prezentat în timp real toate etapele celui mai lung Summit din istoria Consiliului European, iar aici puteți citi mai multe detalii și cele mai recente știri despre summitul din 30 iunie, prelungit până mâine, 2 iulie. 

Citiți și: Final brusc și fără decizii: Donald Tusk suspendă lucrările Consiliului European, iar summitul liderilor europeni va fi reluat marți

Chiar dacă situația de la Bruxelles este încă neconturată și epuizarea se resimte pe orice front, la Strasbourg există o agendă clară, care se va desfășura în felul următor: 

  • Luni: Ceremonie oficială
  • Marți: Desemnarea comisiei de supraveghere pentru alegerile viitorului președinte și stabilirea termenului limită pentru depunerea candidaturilor 
  • Miercuri: Alegerea noului președinte al Parlamentului European și cei 14 vice-președinți; Formarea Comisiilor Europene
  • Joi: Alegerea celor 5 chestori; Dezbaterea rezultatelor de la summitul din 30 iunie-2 iulie

© EuropeanParliament

 

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Dan Motreanu

Dan Motreanu: Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), membru în cea mai mare familie politică a Parlamentului European, a menționat într-un mesaj scris pe pagina de Facebook că va apăra mereu drepturile lucrătorilor români și transmite că toate statele membre trebuie să aplice normele europene în cazul lucrătorilor sezonieri.

”Toate statele membre trebuie să aplice normele Uniunii Europene. Eu, ca deputat în Parlamentul European, voi apăra mereu drepturile lucrătorilor români. Aceștia trebuie să aibă condiții decente de cazare și muncă, oriunde decid să își desfășoare activitatea”.

Liberalul Dan Motreanu precizează că a primit această garanție din partea  comisarului european pentru locuri de muncă și drepturi sociale, Nicolas Schmit, căruia i-a solicitat condiții decente de cazare și muncă pentru lucrătorii sezonieri.

De asemenea, în scrisoarea trimisă către deputatul român, comisarul european a subliniat că lucrătorii sezonieri au aceleași drepturi pentru a ocupa un loc de muncă ca și lucrătorii naționali, iar odată angajați au dreptul la egalitate de tratament cu aceștia în ceea ce privește condițiile de muncă, inclusiv remunerarea. În plus, au dreptul la a aceleași avantaje sociale și fiscale ca și lucrătorii statului membru gazdă, mai informează Dan Motreanu.

Într-o rezoluție adoptată la sfârșitul lunii iunie, Parlamentul îndeamnă Comisia să evalueze situația generală a ocupării forței de muncă și condițiile de sănătate și de siguranță ale lucrătorilor transfrontalieri și sezonieri, inclusiv rolul agențiilor de muncă temporară, al agențiilor de recrutare, al altor intermediari și al subcontractanților, pentru a identifica lacunele de protecție și eventuala necesitate de a revizui cadrul legislativ existent.

Lucrătorii sezonieri și cei transfrontalieri pot fi angajați în alt stat membru al UE pe baza dreptului lor la liberă circulație pe teritoriul UE. Legislația statelor membre gazdă se aplică în temeiul principiului tratamentului egal. Accesul la ajutorul de șomaj și protecția socială sunt reglementate prin coordonarea sistemelor de securitate socială, în prezent în curs de revizuire.În prezent, 1.3 de milioane de persoane din UE trăiesc într-un stat membru și lucrează în altul.

În 2018, cel mai mare număr de lucrători transfrontalieri a plecat din Polonia pentru a lucra în Germania (125 000 de persoane, dintre care multe lucrează în construcții), din Franța în Luxemburg (88 000), din Germania în Luxemburg (52 000), din Slovacia în Austria (48 000, majoritatea fiind femei care lucrează în sectorul asistenței medicale) și din Franța în Belgia (46 000).

Aproximativ 800 000 până la un milion de lucrători sezonieri sunt angajați în fiecare an în UE, în principal în sectorul agroalimentar: 370 000 în Italia, 300 000 în Germania, 276 000 în Franța și 150 000 în Spania.

Citiți și: Dan Motreanu: Adoptarea de PE a Rezoluției privind drepturile lucrătorilor sezonieri și transfrontalieri obligă practic Comisia Europeană și statele membre să îmbunătățească situația acestora

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Parlamentul European a aprobat finanțări de 585 de milioane de euro pentru srijinul refugiaților sirieni aflați în Turcia, Iordania și Liban

Published

on

© European Union, 2017

Parlamentul European a dat undă verde Uniunii Europene să cheltuie 585 de milioane de euro pentru a continua sprijinul umanitar pentru refugiații din țările din vecinătate. 

Cea mai mare parte a banilor va fi cheltuită în Turcia. Eurodeputaţii au dat undă verde pentru 485 de milioane de euro care să permită continuarea ajutorului umanitar de urgenţă către refugiaţii din Turcia.

Comunitățile gazdă și refugiații sirieni și  palestinieni (tot din Siria)  din Iordania și Liban vor fi sprijiniți cu un total de 100 de milioane euro: ”Acești bani vor fi folosiți pentru finanțarea proiectelor care oferă acces la educație, susțin mijloacele de trai și oferă servicii de sănătate, canalizare, apă și deșeuri, precum și protecție socială”, se arată în comunicatul oficial.

La sfârșitul lunii februarie autoritățile elene s-au confruntat cu un val de refugiație sirieni după ce administrația de la Ankara a anunțat că aceștia nu vor mai fi opriți să ajungă în Europa, în semn de protest fața de uciderea a 33 de soldați turci în Siria.

Reamintim că în luna martie a anului 2016, Uniunea Europeană și Turcia au agreat un acord de limitare a imigrației ilegale, în încercarea de a oferi migranților o alternativă la a-și pune viața în periocol.

Pentru a atinge acest scop, cele două părți au convenit atunci ca toți noii migranți aflați în situație neregulamentară care traversează, începând cu data de 20 martie 2016, frontiera dinspre Turcia către insulele grecești vor fi returnați în Turcia. De asemenea, pentru fiecare sirian care este returnat către Turcia dinspre insulele grecești, un alt sirian va fi relocat dinspre Turcia către UE, ținând seama de criteriile privind vulnerabilitatea ale ONU.

Turcia găzduieşte 3,6 milioane de refugiaţi sirieni.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu, apel la responsabilitatea Guvernului: ”Să acționeze la Curtea de Justiției a UE Pachetul de Mobilitate”

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) consideră Pachetul de Mobilitate o decizie ”incorectă pentru transportatorii din România” și solicită Guvernului României ”să răspundă cu toată responsabilitatea și să acționeze la Curtea de Justiție a UE această Directivă”, fiind  singura soluție ”rațională și echitabilă”.

Potrivit fostului comisar european, deznodământul pentru Pachetul de Mobilitate propus de Comisia Europeană ar fi fost diferit dacă s-ar fi acționat la timp.

Corina Crețu speră că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene să statueze în consecință de cauză: ”Refuz să cred că Uniunea Europeană este o competiție între state, cu beneficii doar pentru unii.” 

Parlamentul European a aprobat miercuri toate cele trei acte legislative care vizează Pachetul Mobilitate, fără amendamente și în forma adoptată de miniștrii statelor membre ale UE, susținând astfel regulile revizuite pentru a îmbunătăți condițiile de muncă ale șoferilor și pentru a opri denaturarea concurenței în transportul rutier.

Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România avertizează că pe termen mediu și lung România va  pierde aproximativ 200.000 de șoferi profesioniști, inclusiv familiile lor și se va confrunta cu o criză fără precedent pe piața muncii: ”Totodată, estimăm că vom pierde 30% din operatorii de transport români care nu vor putea supraviețui crizei coronavirus, iar jumatate din firmele rămase care operează transport rutier internațional vor părăsi România înainte de 18 luni, termenul de intrare în vigoare al tuturor prevederilor Pachetului Mobilitate 1.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending