Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European își începe noua legislatură cu șapte grupuri politice

Published

on

©European Parliament
După ce au apărut rezultatele alegerilor europene, deputații nou-aleși s-au organizat în grupuri politice, care reunesc reprezentanți din diferite state membre pe baza afinităților lor politice.

Astăzi, 2 iulie, zi în care a început oficial prima sesiune plenară din cea de-a noua legislatură a Parlamentului European, a fost publicată  configurația noii legislaturi. Legislatura acestui Parlament European este formată din 7 grupuri politice, cu unul mai puțin decât în legislatura anterioară:

©European Parliament

  1. Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat): condus de Manfred Weber, acesta este al patrulea mandat de deputat în Parlamentul European și conduce grupul din 2014. Grupul PPE este format din 182 de europarlamentari, fiind cel mai mare grup politic.
  2. Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European: condus de Iratxe García (Spania). Eurodeputată din 2004. Grupul S&D este format din 154 de europarlamentari, fiind al doilea cel mai mare grup politic. Citiți și: Iratxe Garcia, prima femeie din Spania aleasă președinte al social-democraților europeni din Parlamentul European: ”Nu mai putem accepta ce s-a întâmplat în trecut, cu trei instituţii conduse de PPE”
  3. Grupul Renew Europe: condus de Dacian Cioloș (România). Primul mandat de deputat european. A fost comisar european pentru agricultură în 2010-2014 și prim-ministru. Grupul Renew Europe este format din 108 de europarlamentare, fiind al treilea cel mai mare grup politic. Citiți și: Este oficial: Dacian Cioloș, primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European. Fostul premier a fost ales președintele Renew Europe
  4. Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană: condus de  doi copreședinți: Ska Keller (Germania) și Philippe Lamberts (Belgia). Keller este deputată europeană din 2009 și a devenit copreședintă a grupului în 2016. Lamberts a fost ales deputat european în 2009 și este copreședinte al grupului din 2014. Grupul Verzilor este format din 74 de europarlamentari, fiind al patrulea cel mai mare grup politic.
  5. Grupul Identitate și Democrație: condus de Marco Zanni (Italia). Deputat european din 2014. Grupul este format din 73 de europarlamentari.
  6. Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni: condus de doi copreședinți: Ryszard Legutko (Polonia) și Raffaele Fitto (Italia). Domnul Legutko este deputat european din 2009 și copreședinte al grupului din 2017. Domnul Fitto a fost eurodeputat în 1999-2000 și din 2014. Grupul ECR este format din 62 de europarlamentari.
  7. Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică: condus de Martin Schirdewan (Germania) este președinte interimar până când grupul își va alege un nou președinte. Este eurodeputat din 2017. Grupul GUE este format din 41 de europarlamentari.

Potrivit regulilor Parlamentului, un grup politic trebuie să fie compus din cel puțin 25 de deputați europeni provenind din cel puțin un sfert din statele membre (șapte). Deputații europeni pot aparține unui singur grup politic, dar pot alege să nu aparțină vreunui grup (neafiliați – NI). În prezent, 57 de deputați europeni rămân în afara grupurilor politice.

Toți eurodeputații care nu s-au alăturat unui grup politic fac parte din categoria „neafiliați”, însă se pot hotărî în orice moment să adere la un grup sau să formeze un grup nou.

Noul Parlament European s-a constituit astăzi la Strasbourg, în urma alegerilor directe din cele 28 de state membre ce au avut loc între 23 si 26 mai și la care au participat 51% dintre alegători. 61% dintre eurodeputați sunt la primul mandat, cea mai mare proporție de până acum, și 40% sunt femei, un procent mai mare în comparație cu 2014 (37%).

Cel mai tânăr eurodeputat este Kira Marie Peter-Hansen din Danemarca (21), iar cel mai în vârstă este Silvio Berlusconi din Italia (82).

Reaminitm că grupul politic al partidelor de extremă-dreapta din Parlamentul European din care făcea parte Partidul Brexit condus de Nigel Farage și alte formațiuni de aceeași inspirație ideologică nu au întrunit condițiile de constituire și au ratat termenul limită de formare, fiind astfel desființat cu puțin timp înainte ca noul Parlament European să își înceapă activitatea, la 2 iulie. 

Citiți și: Eșec al lui Nigel Farage în Parlamentul European: Grupul său politic va fi desființat după ce Partidul Brexit și Mișcarea 5 Stele nu au întrunit condițiile de constituire

Grupurile politice pot fi formate în orice moment al legislaturii. Până în prezent, șapte au îndeplinit criteriile necesare.

Grupurile politice se bucură de anumite avantaje: joacă un rol important în stabilirea ordinii de zi a Parlamentului, li se alocă mai mult timp de vorbire în timpul dezbaterilor, au mai mult spațiu pentru birouri, mai mulți angajați și mai mulți bani pentru a organiza întâlniri și a distribui informații. De asemenea, acestea decid asupra înființării comisiilor parlamentare și a delegațiilor.

După cum știm, cetățenii europeni au ales noii membri ai Parlamentului European în cadrul alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Deputații nou-aleși, ce vor reprezenta interesele cetățenilor europeni până în 2024, se reunesc  în sesiunea plenară constitutivă în perioada 2-4 iulie. Aceștia își vor alege Președintele, 14 Vice-președinți și 5 Chestori. Totodată se va decide numărul de membri ai comisiilor și sub-comisiilor permanente, lansând astfel cea de-a noua legislatură. 

După un summit prelungit și plin de surprize, după ce șefii de stat și de guvern au negociat neîncetat și jurnaliștii prezenți au fost supuși unui test de rezistență, încă nu s-a ajuns la un consens pentru desemnarea celor mai înalte funcții din următorul ciclu instituțional. Corespondentul Calea Europeană a prezentat în timp real toate etapele celui mai lung Summit din istoria Consiliului European, iar aici puteți citi mai multe detalii și cele mai recente știri despre summitul din 30 iunie, prelungit până mâine, 2 iulie. 

Citiți și: Final brusc și fără decizii: Donald Tusk suspendă lucrările Consiliului European, iar summitul liderilor europeni va fi reluat marți

Chiar dacă situația de la Bruxelles este încă neconturată și epuizarea se resimte pe orice front, la Strasbourg există o agendă clară, care se va desfășura în felul următor: 

  • Luni: Ceremonie oficială
  • Marți: Desemnarea comisiei de supraveghere pentru alegerile viitorului președinte și stabilirea termenului limită pentru depunerea candidaturilor 
  • Miercuri: Alegerea noului președinte al Parlamentului European și cei 14 vice-președinți; Formarea Comisiilor Europene
  • Joi: Alegerea celor 5 chestori; Dezbaterea rezultatelor de la summitul din 30 iunie-2 iulie

© EuropeanParliament

 

 

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Guy Verhofstadt, impresionat de tânăra activitstă pentru mediu, Greta Thunberg: ”A schimbat lumea de una singură. Este pur și simplu remarcabil”

Published

on

© European Parliament Media Center/ Calea Europeană

În contextul în care această săptămână este dedicată climei, euroaprlamentarul belgian, Guy Verhoftsatd, a transmis un mesaj pe Twitter prin care s-a arătat impresionat de tânără activitstă pentru mediu care a ”schimbat lumea”.

De la o singură persoană care protesta în fața Parlamentului suedez anul trecut, la marșuri în masă și la nivel global. Greta Thunberg a schimbat lumea singură. Pur și simplu remarcabil”, a scris Guy Verhofstadt.


Ziua de vineri a marcat începutul protestelor pentru acţiuni concrete împotriva schimbărilor climatice.

Drept urmare, peste 4.000.000 de tineri din peste 163 de țări din lume au protestat în stradă și au vrut să își facă vocea auzită.

Această acţiune de protest organizată la nivel global a debutat în insulele din Pacific, cele mai ameninţate locuri de creşterea nivelului oceanului planetar, şi a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est şi până în Europa, Africa şi Orientul Mijlociu.

Cea care a inspirat aceste proteste este o tânără de doar 15 ani: Se numeşte Greta Thunberg şi a impresionat pe toată lumea prin discursurile sale puternice. 

Citiți: Greta Thunberg: Peste 4 milioane de oameni din 163 de țări au protestat împotriva schimbărilor climatice și au cerut măsuri concrete pentru salvarea planetei – ”Este doar începutul”

Punctul culminant al acestor proteste a fost New York, unde Greta Thunberg, care a fost nominalizată la Premiul Nobel pentru Pace pentru activismul său, participă la o demonstraţie în faţa sediului ONU, relatează Agerpres.

Summitul ONU de săptămâna viitoare îi va aduce laolaltă pe liderii politici ai lumii pentru a discuta strategii de limitare a efectelor schimbărilor climatice, cum ar fi tranziţia de la combustibili fosili la surse de energie regenerabile. Această problemă este vitală pentru naţiunile insulare din Pacific, care au solicitat în repetate rânduri naţiunilor dezvoltate să facă mai multe pentru a preveni creşterea nivelului apelor.

Totodată, o delegație a Parlamentului European va participa la reuniunile ONU cu privire la dezvoltare și acțiuni climatice la New York, SUA, 21-26 septembrie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, apel către liderii mondiali: Faceți din acest summit al ONU un adevărat moment de cotitură și luați măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice

Published

on

© David Sassoli/Facebook

Înaintea Summit-ului ONU pentru Acțiuni Climatice, președintele Parlamentului European, David Sassoli, face un apel liderilor mondiali să ia măsuri îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice.

„Planeta noastră este în stare de urgență. Nu putem sta și privi în timp ce sute de specii dispar în fiecare zi, ghețarii se topesc și dezastrele naturale iau mii de vieți umane. Liderii politici poartă o responsabilitate istorică. Știința ne spune că avem mai puțin de un deceniu pentru a opri declinul pământului. În același timp, impulsul schimbării nu a fost niciodată atât de puternic ca în prezent. Tinerii din întreaga lume ies pe stradă și cer să luptăm pentru viitorul lor. Fac un apel liderilor mondiali să facă din acest summit un adevărat moment de cotitură și să ia măsuri imediate și îndrăznețe împotriva schimbărilor climatice”, se arată în comunicatul legislativului european.

„În timp ce Uniunea Europeană a fost în fruntea acțiunilor climatice globale, trebuie să accelerăm eforturile noastre și să țintim un nivel mai ridicat. Parlamentul European a subliniat de mai multe ori că, pentru a atinge neutralitatea climatică în 2050, trebuie ridicat nivelul ambiției pentru 2030. Regretăm că liderii europeni nu au putut fi de acord cu strategia 2050 și cu o țintă mai ambițioasă pentru 2030 la Consiliul European în luna iunie. Summit-ul ONU de la New York este o șansă unică de a arăta că Europa este pregătită să conducă, de exemplu, atunci când vine vorba de acțiuni climatice serioase și să sprijine și alte regiuni din lume pentru a merge mai departe”, mai transmite acesta.

Reamintim că o delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, singurul eurodeputat român din delegația Parlamentului European, prezent la summitul ONU de la New York privind schimbarea climatică

Published

on

O delegaţie a Parlamentului European va participa la summitul ONU pe teme de dezvoltare şi acţiune climatică ce va avea loc la New York în perioada 21 – 26 septembrie.

Vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European, Cristian Bușoi,  este singurul eurodeputat român (PNL, PPE) care face parte din această delegație și care va participa la acest summit dedicat acțiunilor climatice, potrivit comunicatului oficial am legislativului european.

Delegaţia va fi condusă de Mairead McGuinness (PPE, Irlanda) şi de Tomas Tobé (PPE, Spania) va reprezenta poziţia Parlamentului European la întâlnirea ONU.

Rezoluţia PE din 14 martie 2019 prevede că „ţinând seama de faptul că UE s-a angajat să aloce 20% din bugetul pe 2014-2020 (aproximativ 180 de miliarde de euro) pentru eforturi de a combate schimbarea climatică, până la finalul lui 2019, Comisia ar trebui să propună planuri pentru integrarea scopurilor dezvoltării sustenabile în politicile UE”.

Delegaţia este formată din 15 eurodeputaţi.

„Uniunea Europeană a fost o forţă motoare când scopurile de dezvoltare sustenabilă şi acordul climatic de la Paris au fost acceptate. În ceea ce priveşte schimbarea climatică, foametea şi inegalitate este nevoie de un efort colectiv urgent şi ambiţios. Lumea trebuie să facă mult mai multe pentru a ne onora angajamentele luate faţă de viitoarele generaţii. ONU are nevoie de angajamentul UE acum mai mult ca niciodată pentru a ne atinge planurile privind clima şi dezvoltarea”, au transmis Mairead McGuinness şi Tomas Tobé, vineri, înainte ca delegaţia să plece spre New York.

Agenda pentru 2030 privind dezvoltarea sustenabilă, adoptată de toate statele membre ONU în 2015, oferă un plan comun de pace şi prosperitate pentru oameni şi planetă. 

Pe 24 şi 25 septembrie, şefi de state şi guverne se vor întâlni la sediul ONU din New York pentru a analiza prograsele în implementarea SDG (Sustainable Development Knowledge Platform).

 


Desemnat printre cei mai influenți 19 români din Parlamentul European, Cristian Bușoi reprezintă România, la Bruxelles, din anul 2007.  În prezent, este vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European. La finalul lui 2018 a fost numit raportor din partea Comisiei de Mediu și Sănătate pentru Programul de Sănătate al Uniunii Europene și Programul de Cercetare și Inovare, Orizont Europa. A reușit să obțină astfel majorarea bugetului pentru Programul de Sănătate din cadrul Fondul Social European Plus de la 413 milioane de Euro, la 473 milioane de Euro, precum și creșterea finanțării pentru Cercetare în Sănătate de la 7,7 miliarde de Euro, la 9,1 miliarde de Euro.  În Parlamentul European a muncit în mod constant în numele pacienților pentru accesul egal la tratamente și pentru cauza medicinei  personalizate. Pentru activitatea sa, Cristian Bușoi a primit de la Alteța Sa Regală Principesa Astrid a Belgiei premiul EURORDIS pentru susținerea pacienților cu boli rare.

Mai mult despre activitatea europarlamentarului AICI.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending