Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Parlamentul European: Jean-Claude Juncker și Michel Barnier, îngrijorați de riscul unui Brexit fără acord, înainte ca eurodeputații să adopte o rezoluție pentru amânarea termenului limită

Published

on

© European Parliament

Președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, au avertizat miercuri asupra riscului unei ieșiri fără acord a Marii Britanii din Uniunea Europeană, în timpul unei dezbateri în plenul Parlamentului European la Strasbourg, la capătul căreia eurodeputații vor vota rezoluţie prin care cer Regatului Unit să părăsească UE având un acord.

La două zile după o întâlnire neconcludentă cu premierul britanic Boris Johnson, desfăşurată la Luxemburg, Juncker a spus că riscul unui Brexit fără acord rămâne ”extrem de real”, în timp ce Barnier că nu trebuie subestimate consecinţele unui Brexit fără acord.

”Aceasta va fi poate opţiunea Regatului Unit, dar niciodată opţiunea Uniunii Europene”, a spus Jean-Claude Juncker în hemiciclul de la Strasbourg, citat de Agerpres, la două zile după o întâlnire neconcludentă cu premierul britanic Boris Johnson, desfăşurată la Luxemburg.

În intervenţia sa în faţa eurodeputaţilor, Jean-Claude Juncker a spus că nu are ”niciun ataşament emoţional” faţă de ”plasa de siguranţă” irlandeză, dar a precizat că i-a transmis lui Boris Johnson angajamentul său faţă de obiectivele acestui mecanism.

”Riscul unui Brexit fără acord rămâne foarte real”, a spus Juncker, adăugând că Uniunea Europeană va încerca să evite acest scenariu. ”Nu sunt sigur că vom reuşi. Este foarte puţin timp rămas. Dar sunt sigur că trebuie să încercăm”, a subliniat Juncker.

Conform sursei citate, Michel Barnier a atenţionat că problemele implicate de ieşirea Regatului Unit din blocul comunitar trebuie să fie soluţionate înainte ca viitoarea relaţie cu Londra să fie convenită.

”Sfătuiesc pe toată lumea să nu subestimeze consecinţele – evident pentru Regatul Unit în primul rând, dar şi pentru noi – absenţei unui acord”, a spus negociatorul-șef al UE, în plenul Parlamentului European.

Potrivit Adevărul, Parlamentul European va vota o rezoluție care le va actualiza poziţia în privinţa Brexit. Un proiect existent susţine că un acord rămâne cel mai bun mod ca Marea Britanie să părăsească UE şi că ţine de britanici să aducă idei alternative pentru a evita o graniţă concretă cu Irlanda, în acelaşi timp cu protejarea procesului de pace şi a economiei de pe insula Irlandei.   De asemenea, Parlamentul European va da aprobarea pentru amânarea termenului de pe 31 octombrie, dacă astfel se va evita un Brexit dur.

Parlamentul britanic, unde premierul Boris Johnson şi-a pierdut majoritatea, a votat în urmă cu două săptămâni, înainte de a fi suspendat până la 14 octombrie, o lege vizând împiedicarea unei ieşiri din UE fără acord, care îl obligă pe şeful guvernului să ceară o amânare de trei luni a Brexitului dacă nu se ajunge la un acord până la 19 octombrie.

Johnson a susţinut însă că ar prefera să fie “mort într-un şanţ” decât să ceară o nouă amânare.

Londra respinge soluţia aşa-numită “plasa de siguranţă”(“backstop”), inevitabilă, în opinia Bruxellesului, în lipsa unei alternative credibile. Aceasta prevede ca Marea Britanie să rămână “într-un spaţiu vamal unic” cu UE dacă nu este găsită o soluţie mai bună până la finalul perioadei de tranziţie.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen prezintă miercuri planul de redresare a UE post-COVID-19 în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă miercuri, 27 mai, propunerile executivului european privind bugetul pe termen lung revizuit și planul de redresară, într-o ședință plenară specială a Parlamentului European.

Prezentarea va avea loc începând cu ora locală 13.30 (14.30 ora României) și va fi urmată de o dezbatere, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că bugetul european va fi “nava-mamă” a relansării economiceiar la sesiunea plenară din 13-15 mai, șefa executivului european a anunțat că relansarea economică a Uniunii Europene va fi posibilă prin pachet format din bugetul european și un instrument de redresare finanțat printr-o marjă de manevră foarte mare care va fixa suma maximă de bani pe care Comisia Europeană o poate împrumuta de pe piețele de capital cu garanția statelor membre.

Ținând cont de impactul crizei COVID-19, Parlamentul Europeană a solicitat o revizuire substanțială a cadrului bugetar al UE pentru perioada 2021-2027, inclusiv includerea unui fond de redresare, în rezoluțiile adoptate la 17 aprilie și 15 mai.

La 17 aprilie, eurodeputații au votat o rezoluție prin care au solicitat un pachet masiv de investiții pentru a sprijini economia europeană după criza COVID-19, care să fie finanțat printr-un Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 majorat.

Pentru a stimula redresarea economică și socială, deputații europenii au votat la 15 mai o nouă rezoluție prin care solicită un pachet solid de aproximativ 2 mii de miliarde de euro integrat în cadrul financiar multianual (CFM), însă adițional sumelor propuse anterior. Noul buget pe șapte ani trebuie să acopere nevoile imediate ale cetățenilor și să vizeze coeziunea socială și dezvoltarea economică durabilă în UE, pornind de la prioritățile tranziției digitale și ecologice.

Pentru a obține aprobarea Parlamentului European, noul plan de redresare trebuie să fie finanțat prin obligațiuni de redresare garantate de bugetul UE și să evite soluții financiare care ar ocoli controlul democratic, mai arată sursa citată.

Ulterior, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europenevor discuta noile propuneri și vor decide asupra formei finale în urma negocierilor.

Având în vedere probabilitatea unei perioade de mai multe luni până la încheierea unui acord, Parlamentul European a solicitat Comisiei Europene, într-o rezoluție adoptată la 13 mai, să propună un plan de urgență pentru a facilita demararea fără probleme a programelor financiare în 2021.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova: O legătură între fondurile europene și statul de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori transparență, Vera Jourova, a afirmat luni că stabilirea unei legături între acordarea fondurilor europene și criteriul respectării statului de drept este “astăzi mai necesară ca niciodată”, informează EU Observer.

Trebuie să ne asigurăm că statul de drept rămâne parte a unui acord privind cadrul financiar multianual“, a adăugat Jourova, în cursul unei discuții cu membri ai Parlamentului European.

Jourova a făcut aceste clarificări înainte ca executivul european să prezinte miercuri, 27 mai, o versiune actualizată a propunerii privind cadrul financiar multianual 2021-2027, adaptată la nevoile socio-economice provocate de pandemia de corovonavirus, precum și un fond de redresare economică, Parlamentul European solicitând Comisiei Europene un amplu program cu 2.000 de miliarde de euro.

De asemenea, instituțiile UE – îndeosebi Comisia și Parlamentul – așteaptă operaționalizarea Biroului Procurorului Public European pentru a investiga cazurile de fraudă cu fonduri europene.

O “condiționalitate privind statul de drept” face parte din propunerea de buget a UE pe termen lung a Comisiei, dar a fost criticată de țări precum Polonia și Ungaria.

Polonia și Ungaria sunt țările UE împotriva cărora Comisia Europeană, în cazul Poloniei, și Parlamentul European, în privința Ungariei, au activat articolul 7 din Tratatul UE privind riscul unor încălcări flagrante ale valorilor fundamentale ale UE, precum statul de drept și independența justiției.

Puterea de la Varșovia este criticată pentru schimbările efectuale în cadrul sistemului judiciar, în timp ce acțiunile guvernului premierului maghiar Viktor Orban au fost subiectul unei noi dezbateri în Parlamentul European, după ce Parlamentul de la Budapesta a acordat puteri sporite executivului pentru a conduce țara în timpul situației de urgență, generând riscuri pentru încălcarea de drepturi și libertăți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a creat un portal în limba română dedicat luptei împotriva dezinformării cu privire la coronavirus

Published

on

În contextul recent, spațiul sănătății a fost invadat de informații false – publicate voit sau din neștiință – inclusiv în ceea ce privește

Executivul European încurajează cetățenii blocului comunitar să se bazeze doar pe surse oficiale atunci când vor să caute ultimele date despre COVID-19.

”Vă sugerăm să urmați recomandările autorităților de sănătate publică din țara dumneavoastră și să consultați site-urile organizațiilor internaționale și ale UE relevante: ECDC și OMS. Și dumneavoastră puteți combate dezinformarea! Nu distribuiți conținut neverificat din surse dubioase”, transmite Comisia.

Totodată, Comisia Europeană luptă împotriva dezinformării, în strânsă cooperare cu platformele online: ”Le încurajăm să promoveze surse oficiale, să penalizeze conținutul care se dovedește fals sau înșelător și să șteargă conținutul ilegal și pe cel care ar putea dăuna sănătății sau integrității fizice a oamenilor.”

Portalul poate fi accesar la următorul link.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending