Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European nu acceptă proiectul de buget al UE propus de președintele Consiliului European: Ne mai lipsesc 230 de miliarde de euro

Published

on

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a afirmat că legislativul european respinge în continuare proiectul de buget al Uniunii Europene avansat de președintele Consiliului European, Charles Michel, șeful PE făcând aceste declarații în urma unor întrevederi între Michel și liderii grupurilor politice din Parlamentul European.

Potrivit unui comunicat dat publicității de Parlamentul European, ”mai sunt multe de făcut” în ce privește bugetul multianual al Uniunii Europene, acesta afirmând că este o distanță de ”230 de miliarde de euro” între ce dorește Parlamentul și ce a propus președintele Consiliului European.

”În acest moment rămânem despărțiți de 230 de miliarde. În cele două întâlniri pe care le-am avut astăzi cu președintele Consiliului European Charles Michel, am confirmat poziția unanimă a Parlamentului față de proiectul pe care l-a prezentat sâmbătă. Suntem încă departe de o propunere acceptabilă. Sperăm că va fi o versiune mai ambițioasă a Consiliului de la care să pornească negocierile”, a spus David Sassoli, după întâlnirea ce a avut loc înaintea summitului extraordinar al liderilor europeni din 20 februarie.

Conform unui document obținut de CaleaEuropeană.ro și care reprezintă varianta de lucru a concluziilor Consiliului European extraordinar din 20 februarie, propunerea lui Michel se referă la un buget de 1.094 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani, reprezentând 1,074% din VNB-ul fiecărui stat membru. Această variantă bugetară se situează peste cea a fostei președinții finlandeze – de 1,07% din VNB – propunere oricum respinsă de statele membre. Această propunere reflectă o alocare aflată sub cea cuprinsă de Comisia Europeană în propunerea sa de buget din 2018 (1,11%) și mult sub dorința politică a Parlamentului European (1,3%). Bugetul propus de Charles Michel cuprinde reduceri de 11 miliarde de euro din cadrul politicii de coeziune și mai cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană. Reducerea cu 11 miliarde de euro a finanțării pentru rubrica ”coeziune și valori” se regăsește în plus la noile priorități privind mediul și la resursele naturale unde sunt încadrate politicile maritimă, de pescuit și agricultură.

În schimb, Parlamentul European a avertizat săptămâna trecută că nu își va da consimțământul pentru viitorul cadru financiar multianual 2021-2027 dacă acesta nu reflectă ambițiile Uniunii Europene.

Eurodeputații au cerut încă din mandatul anterior, în baza propunerii Comisiei Europene din 2018 privind viitorul buget pe termen lung, o alocare de 1,3% din Venitul Național Brut al fiecărui stat membru. Această solicitare este peste propunerea de 1,11% a executivului de la Bruxelles, pentru a permite finanțarea adecvată a noilor priorități, dar și a politicilor tradiționale, precum și pentru a suplini retragerea Marii Britanii din UE, care cotiza la vistieria europeană cu aproximativ 75 de miliarde de euro pentru o perioadă de șapte ani.

De asemenea, vinerea trecută, președintele Parlamentului European David Sassoli a transmis că propunerea de buget al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 prezentată de către Charles Michel, președintele Consiliului European, este ”nesatisfăcătoare”.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, distins cu Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei: România este o voce care trebuie să se audă mai puternic în UE

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu a primit Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei (Connecting Europe Facility – CEF), în cadrul galei ”Împreună protejăm România”, organizată miercuri de grupul de presă MediaUno și Institutul Național de Statistică, sub egida Academiei Române.

”M-am bucurat să particip la Gala Excelenței „Împreună protejăm România”, organizată sub egida Academiei Române, de către Grupul de Presă MediaUno și Institutul Național de Statistică. Am fost onorat să mă număr printre câștigători, la categoria transport, pentru munca depusă la Mecanismul de conectare a Europei. <<Împreună protejăm România>> este o deviză care se potrivește foarte bine activității pe care o desfășor în Parlamentul European, încercând să găsesc și să promovez în legislația europeană cele mai bune prevederi, care să asigure României posibilitatea de a se dezvolta în viitor. România este o voce care trebuie să se audă mai mult și mai puternic în Europa”, a precizat Marinescu, raportor al Parlamentului European pentru Mecanismul pentru Interconectare a Europei, în valoare de 33,71 de miliarde de euro, din care România va beneficia de aproape 2 miliarde de euro.

Parlamentul European a adoptat la 6 iulie 2021 programul reînnoit al Mecanismului pentru Interconectarea Europei, în valoare de 33,71 miliarde de euro care va finanța proiecte cheie pentru îmbunătățirea conexiunilor de transport și a rețelelor energetice, precum și a serviciilor digitale și conectivității în Europa.

Mecanismul de interconectare a Europei urmărește stabilirea unor punți între sectoarele transportului, energiei și digital. Bugetul pentru fiecare dintre aceste sectoare va fi:

  • Transport: 25,81 miliarde de euro
  • Energie: 5,84 miliarde de euro
  • Digital: 2,07 miliarde de euro

Se va promova interconectarea, dezvoltarea și modernizarea căilor ferate, a infrastructurii rutiere, fluviale și maritime, cât și asigurarea unei mobilități în condiții de siguranță.

Continuarea dezvoltării rețelelor de transport transeuropene (TEN-T) va reprezenta o prioritate.

Noul program va garanta că adaptarea infrastructurii pentru îmbunătățirea mobilității militare în interiorul UE va răspunde atât nevoilor civile cât și celor militare. Un total de 1,69 miliarde de euro din bugetul transportului va fi direcționat către mobilitatea militară.

Vor fi alocate fonduri pentru proiecte transfrontaliere privind sursele de energie regenerabilă, decarbonizare în susținerea Pactului Verde european și a ambițiilor UE legate de climă. Totodată se vor aloca fonduri pentru a garanta siguranța aprovizionării.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina: România se bucură de solidaritatea UE și NATO

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina, considerând că ”suntem departe de vremurile în care chestiunile se rezolvau prin încordatul mușchilor și arătatul tancurilor”.

”Suntem în NATO și UE, asta înseamnă solidaritate. Ceea ce cred că ar trebui făcut: mai multe discuții. Cred că suntem departe de vremurile în care se rezolvau foarte multe chestiuni prin încordatul mușchilor și arătatul tancurilor”, a menționat Hava în cadrul unei intervenții la Digi24.

Acesta și-a arătat dezamăgirea față de faptul că ”din păcate, parte din Europa, este legată foarte mult de gazul rusesc.”

”Trebuie să discutăm și acea solidaritate de care vorbesc trebuie să fie în Europa. Din păcate, parte din Europa, este legată foarte mult de gazul rusesc. Acesta poate să fie marele război. Nu cred că va fi război așa cum vedem în filme. Însă acel război, prin închiderea unui robinet, poate să fie făcut”, a completat eurodeputatul, aluzie la faptul că energia a devenit o armă politică pe care Rusia o folosește pentru a-și atinge obiectivele naționale.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat miercuri un plan de măsuri care prevede pregătirea României pentru orice scenariu în contextul crizei de securitate dintre Ucraina și Rusia.

De asemenea, membrii săi au decis continuarea demersurilor pentru creșterea prezenței NATO și a SUA pe teritoriul țării noastre.

”Actuala criză dovedește o dată în plus ceea ce am spus constant la nivel aliat încă de la începutul primului meu mandat: consolidarea prezenței Aliate pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în țara noastră, este foarte importantă pentru stabilitatea regională, dar și pentru securitatea Alianței în ansamblul său și a cetățenilor din statele aliate”, a precizat președintele Klaus Iohannis la finalul reuniunii CSAT.

Alarma a sunat în Cancelariile occidentale după ce Rusia a comasat aproximativ 127.000 de soldați la granița cu Ucraina, potrivit serviciilor secrete ucrainene, și a desfășurat o forță considerabilă în Belarus pentru ceea ce Moscova și Minsk spun că vor fi exerciții militare rapide.

Statele Unite și NATO se tem că acumularea militară s-ar putea traduce prin pregătiri pentru o potențială invazie, lucru pe care Moscova îl neagă.

]n acest context, președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Desfășurarea acestor nave de război și avioane în estul Europei au drept obiectiv descurajarea, nicidecum unul ofensiv, conform explicațiilor ministrul spaniol al Apărării, Margarita Robles.

De asemenea, Spania și Țările de Jos și-au preluat sâmbătă misiunile de supraveghere aeriană în Bulgaria care, alături de România și celelate state  care au aderat la NATO după 1997, sunt vizate de garanțiile de securitate pe care Moscova le cere Occidentului, și anume ca Alianța să nu se mai extindă către Est şi să își retragă trupele şi a echipamentelor militare desfăşurate în aceste țări, o aluzie explicită la scutul de la Deveselu,  temă discutată de ambasadorul României la Washington cu Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Trebuie specificat că scutul de la Deveselu este pur defensiv, după cum amintea și secretarul general adjunct al NATO

România a reacționat promt la solicitările Rusiei și le-a calificat drept inadminisibile și lipsite de orice fundament. Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

În egală măsură, și preşedintele bulgar Rumen Radev a descris insistenţa Moscovei cu privire la o retragere a trupelor NATO din Bulgaria drept ”inacceptabilă şi fără sens”. ”Ţara noastră nu acceptă cereri tranşante din partea nimănui”, a subliniat Radev.

Continue Reading

S&D

Victor Negrescu a fost reales vicepreședinte al Comisiei pentru educație și cultură din PE: Voi continua să militez pentru accesul la educație de calitate pentru toți

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Victor Negrescu (PSD, S&D) a fost reales în funcția de vicepreședinte al Comisiei pentru Educație, Cultură, Tineret, Media și Sport (CULT) din Parlamentul European. 

„Voi continua să militez pentru accesul la educație de calitate pentru toți, pentru dezvoltarea sectorului cultural și creativ, pentru ca vocea tinerilor să fie auzită, pentru ca media să fie sprijinită în a rămâne independentă și pentru ca sportul să fie cu adevărat susținut”, a scris deputatul european, pe Facebook.

„A fost o onoare să prezidez ședința constitutivă de astăzi. Le mulțumesc colegilor din comisie și din grupul social democrat pentru sprijin”, a mai spus europarlamentarul. 

Victor Negrescu, fost ministru delegat pentru afaceri europene, a preluat la 1 februarie 2020 mandatul de europarlamentar.  Este membru în Comisia pentru bugete, Comisia pentru afaceri constituționale, activând în Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European.

Comisia pentru educație și cultură din Parlamentul European este responsabilă de toate aspectele culturale ale Uniunii, cum ar fi diseminarea culturii, patrimoniul cultural, diversitatea culturală și lingvistică, precum și educația, politica audiovizuală, politica în domeniul informației și al mass-mediei, aspectele culturale și educative ale societății informaționale, tineretul și sportul.

Continue Reading

Facebook

NATO8 hours ago

NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

NATO10 hours ago

Germania trimite avioane de luptă la Marea Neagră și respinge solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România: Nu putem da ceasul înapoi cu 25 de ani

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Comisia Europeană aprobă un ajutor de restructurare al României de până la 2,66 miliarde de euro pentru Complexul Energetic Oltenia

NATO12 hours ago

Ministrul francez al forțelor armate vine la București la o săptămână după anunțul lui Emmanuel Macron privind o prezență militară a Franței în România sub egida NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Marian-Jean Marinescu, distins cu Premiul de Excelență pentru contribuția la realizarea Mecanismului pentru Interconectare a Europei: România este o voce care trebuie să se audă mai puternic în UE

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI14 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava militează pentru calea diplomatică în vederea soluționării tensiunilor dintre Occident și Rusia privind Ucraina: România se bucură de solidaritatea UE și NATO

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

ROMÂNIA14 hours ago

AmCham: Includerea României în grupul țărilor cu care OCDE deschide discuțiile de aderare este un succes și deschide noi oportunități

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO14 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO15 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending