Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European nu va aproba bugetul UE 2021-2027 dacă statele membre nu se pun de acord privind crearea unui mecanism pentru statul de drept

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Parlamentul European avertizează asupra întârzierii mari în negocierile privind adoptarea bugetului UE pentru următorii șapte ani (Cadrul Financiar Multianual – CFM 2021-2027) și amintește că nu va aproba acest buget dacă Consiliul, format din reprezentanții celor 27 de state membre, nu face progrese rapide pentru încheierea procedurii pentru crearea unui mecanism privind statul de drept. Acest mecanism ar presupune condiționarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept în țările UE, relatează Agerpres

„Procedura presupune următorii paşi: opinia fără caracter obligatoriu juridic a Parlamentului European. Acest lucru noi l-am făcut deja foarte, foarte repede. Următorul pas este decizia în unanimitate a Consiliului – acest pas nu a fost încă făcut. Probabil ei nu au început – deşi nu am nicio informaţie în acest sens – pentru că întâi trebuie să existe o decizie foarte clară privind statul de drept, decizie care necesită majoritate calificată, nu unanimitate. Aşadar, de îndată ce decizia privind statul de drept este luată, probabil vor trece la următorul pas, dar totul este deja foarte întârziat (…) Vă rog să vă amintiţi că în Parlamentul European liderii tuturor grupurilor politice au spus că nu va exista o confirmare din punct de vedere juridic asupra CFM dacă nu va exista un mecanism privind statul de drept. Aşadar, astăzi discutăm despre încercarea de a ajunge la un acord politic asupra CFM, ceea ce înseamnă că vom conveni asupra tuturor elementelor, dar nu înseamnă că va exista şi confirmarea juridică. Această confirmare va exista – aceasta este declaraţia liderilor grupurilor politice – dacă (mecanismul privind) statul de drept este încheiat, ca procedură’‘, a spus eurodeputatul polonez Jan Olbrycht, membru al grupului PPE și co-raportor al PE privind bugetul UE pe 2021-2027, în cadrul unui webinar.

Citiți și România, în primul raport privind statul de drept din istoria UE: Societatea civilă a avut un rol important în apărarea statului de drept. În 2020, Guvernul a restabilit calea reformei judiciare după declinul din 2017-2019

Eurodeputații au avertizat în cadrul dezbaterilor din plen de pe 5 octombrie că valorile europene sunt în pericol. Ei susțin că fondurile Uniunii din bugetul pe termen lung și din planul de redresare nu ar trebui să fie lăsate în mâinile celor care acționează împotriva democrației și a drepturilor fundamentale în Europa. Ei au insistat și asupra faptului că instituțiile Uniunii trebuie să cadă de acord asupra unor norme care să dispună în mod clar că un stat membru poate primi fonduri din partea Uniunii doar dacă respectă statul de drept. În context, majoritatea eurodeputaților au criticat poziția Consiliului privind „mecanismul de condiționalitate privind statul de drept”, adoptată cu o săptămână în urmă, afirmând că nu oferă un instrument care ar putea fi activat în practică. 

Citiți și Parlamentul European, nemulțumit de lipsa de fezabilitate a propunerilor statelor membre privind crearea unui instrument practic care să coreleze fondurile UE de respectarea statului de drept

Ulterior, într-o rezoluție adoptată pe 7 octombrie, cu 521 de voturi pentru, 152 împotrivă și 21 abțineri, Parlamentul European și-a prezentat propunerea de mecanism al Uniunii de protejare și consolidare a democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale. Mai exact, Parlamentul cere un mecanism general și obligatoriu de protejare a fundamentelor democratice ale UE care să includă aspecte de prevenire și corectare adaptate fiecărui stat membru și care să se desfășoare în cadrul unui „ciclu anual de monitorizare a valorilor Uniunii”. Acest ciclu ar trebui să includă aspecte de prevenire și corectare, care să plece de la recomandări adaptate fiecărei țări, cu termene și obiective de implementare legate de măsuri concrete. Acestea includ proceduri legate de articolul 7 din TUE, proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și instrumente de condiționalitate bugetară (când vor intra în vigoare). Propunerea Parlamentului ar urma să consolideze și să înlocuiască unele mecanisme existente, cum ar fi recentul Raport al Comisiei privind statul de drept.

Citiți și Parlamentul European cere un mecanism general de protejare a statului de drept care să includă aspecte de prevenire și corectare adaptate fiecărui stat membru

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Europarlamentarul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, prezent în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg, a subliniat că omenirea se confruntă cu o urgență climatică, iar dimensiunea acesteia „ne obligă să luăm măsuri mult mai ambițioase și să ne asigurăm de implementarea acestora”, având la baza tuturor deciziilor studii de impact. 

„Agricultorii sunt în prima linie în ceea ce privește conservarea biodiversității. În calitate de gardieni principali ai terenurilor noastre, fermierii joacă un rol vital în conservarea biodiversității în UE. Astfel, sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice”, a scris deputatul european, pe Facebook.

În intervenția sa din plenul Parlamentului European, Daniel Buda a transmis că schimbările climatice reprezintă o realitate care nu poate fi contestată, iar omenirea întreagă se confruntă cu fenomene meteorologice severe, fie că vorbim de inundații, incendii sau secetă.

„Viețile și bunurile noastre, ale tuturor, sunt în pericol. Astăzi, ne confruntăm cu o criză a resurselor energetice care la rândul ei, afectează populația Uniunii Europene. Toate aceste lucruri sunt o consecință a neglijenței responsabililor politici care de-a lungul timpului au ignorat semnalele primite în acest sens. Ne revine astăzi, nouă tuturor, sarcina, deloc ușoară, de a face pași concreți în această direcție, iar Conferința de la Glasgow este o nouă etapă în acest demers”, a mai spus el.

De asemenea, eurodeputatul a mai subliniat „necesitatea ca înaintea oricărei decizii care va fi luată, să avem studiile de impact care să facă o evaluare asupra a ceea ce înseamnă acele decizii, astfel încât să nu afectăm sectoarele economice”.

El a amintit că planurile de redresare și reziliență reprezintă o bună oportunitate de a finanța aceste acțiuni, iar statele membre trebuie să se asigure de utilizarea eficientă a acestor resurse.

Potrivit acestuia, sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice, iar eforturile trebuie însă să fie făcute la nivel global și nu doar regional.

„Degeaba impunem fermierilor din Uniunea Europeană condiții de mediu, câtă vreme, în altă parte a globului, de unde importăm alimente, lucrurile au scăpat de sub control. Dacă vrem să reușim cu adevărat în acest domeniu și să atingem obiectivele Acordului de la Paris, atunci trebuie să fim serioși unii cu ceilalți, indiferent de ce parte a globului ne aflăm”, a punctat Daniel Buda.

În final, acesta a reamintit că Virginijus Sinkevicus, comisar european pentru mediu, a transmis următoarele idei: „Știința ne demonstrează că temperaturile mondiale vor depăși 2,5 grade Celsius creștere în toate scenariile. Limitarea încălzirii globale la 1,5 grade până la finele secolului este posibilă cu reduceri drastice ale emisiilor. Eforturile globale de atenuare crescute semnificativ vor avea un impact. Creșterea ambițiilor, îmbunătățirea rezilienței și intensificarea finanțării reprezintă obiectivele noastre la COP26. S-a făcut apel constant la cele mai mari economii ale lumii pentru a-și intensifica eforturile înaintea conferinței. Contribuțiile stabilite la nivel național trebuie să ne pună pe toți pe drumul spre emisii 0. Ambiție nu înseamnă doar acțiuni de atenuare. UE va contribui la atingerea obiectivului de la Paris prin îmbunătățirea rezilienței atât acasă, cât și în afara Uniunii”.

Citiți și: Daniel Buda, mesaj din Parlamentul European: Green Deal frământă sectorul agricol. UE trebuie să garanteze durabilitatea fermierilor

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi

Published

on

© Aleksei Navalnîi/ Facebook

Parlamentul European l-a ales pe politicianul rus Aleksei Navalnîi, criticul încarcerat al Kremlinului și opozantul otrăvit cu agent neurotoxic Noviciok, drept câștigător al Premiului Saharov pentru libertatea de gândire din acest an, anunțul fiind făcut în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a legislativului european.

El a luptat neobosit împotriva corupției regimului lui Vladimir Putin. Acest lucru l-a costat libertatea și aproape viața. Premiul de astăzi recunoaște curajul său imens și reiterăm apelul nostru pentru eliberarea sa imediată“, a scris, pe Twitter, președintele Parlamentului European, David Sassoli.

Navalnîi a fost nominalizat pentru această distincție de către două dintre cele mai importante grupuri politice din Parlamentul European, grupul Partidului Popular European și grupul Renew Europe, pentru curajul său în lupta pentru libertate, democrație și drepturile omului.

Opozantul rus a fost ales de Conferința Președinților, organism care reunește șefii grupurilor politice din Parlamentul European, dintr-o listă de trei finaliști din care mai făceau parte femeile afgane și fostul președinte interimar al Boliviei și prizonier politic, Jeanine Áñez.

Ceremonia de decernare a premiului va avea loc pe 15 decembrie, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, însă este puțin probabil ca Navalnîi, încarcerat în Rusia, să poată participa.

Alexei Navalnîi este un om politic al opoziției ruse, militant anti-corupție și adversar politic major al președintelui Putin. S-a remarcat prin blogul său, LiveJournal, dar și prin prezența pe YouTube și Twitter, unde are milioane de urmăritori; s-a făcut cunoscut pe scena internațională prin organizarea de manifestații, prin participarea la alegeri și prin apelurile la reforme împotriva corupției din Rusia, împotriva președintelui Putin și a guvernului acestuia. A fost otrăvit în august 2020 în timpul unui turneu în Siberia. A petrecut mai multe luni în convalescență la Berlin, dar a revenit la Moscova în ianuarie 2021 unde a fost arestat. În februarie a fost condamnat la 2 ani și jumătate de închisoare. Închis într-o colonie penitenciară de maximă siguranță, a făcut greva foamei timp de 23 de zile în aprilie pentru a protesta împotriva lipsei de îngrijiri medicale. În iunie 2021 un tribunal rus a scos în afara legii birourile rețelei regionale a lui Navalnîi și a Fundației acestuia anti-corupție.

Parlamentul European decernează în fiecare an Premiul Saharov pentru a onora personalități și organizații remarcabile care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. În 2020, Parlamentul European a acordat Premiul Saharov opoziției democratice din Belarus, care ”s-a ridicat în fața unui adversar mult mai puternic”, apărând democrația.

Premiul Saharov pentru libertate de gândire, numit astfel după fizicianul sovietic și dizidentul Andrei Saharov, este decernat în fiecare an de Parlamentul European. A fost lansat în 1988 pentru a onora personalitățile și organizațiile care apără drepturile omului și libertățile fundamentale. Laureatul Premiului Saharov primește un certificat onorific, cât și suma de 50 000 de euro.

 

Continue Reading

Eugen Tomac

Eugen Tomac cere respectarea drepturilor românilor din regiunea Balcanilor de Vest: Este nevoie de mecanisme ferme aplicabile statelor ce își doresc aderarea europeană

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană, iar extinderea nu mai este doar o promisiune, ci un set de acțiuni concrete în acest sens, a transmis miercuri europarlamentarul Eugen Tomac.

„Statele candidate însă trebuie să respecte rigorile impuse de apartenența la familia europeană. Respectarea drepturilor minorităților mă interesează în mod special. Sunt state care eșuează sau au restanțe majore la acest capitol. Eu voi rămâne la fel de vocal și ferm în a cere respectarea drepturilor românilor din statele Balcanilor de Vest”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat necesitatea unor mecanisme ferme aplicabile statelor ce își doresc aderarea europeană, deoarece un stat care devine membru UE trebuie să respecte drepturile omului, inclusiv drepturile persoanelor care aparțin minorităților, precum şi valorile fundamentale ale Uniunii, principiile democratice, statul de drept, şi să aibă instituții democratice pe deplin funcționale.

„Noul pachet de extindere pentru 2021, adoptat ieri de Comisia Europeană, prezintă metodologia reformelor ce trebuie aplicate de către țările candidate pentru a se apropia de integrare. UE pune la dispoziția acestor state aproape 30 miliarde de euro pentru stimularea dezvoltării economice, a convergenței întregii regiuni cu UE, precum și pentru redresarea pe termen lung după pandemie”, a conchis europarlamentarul. 

Pachetul de extindere pentru 2021 oferă o evaluare detaliată a situației actuale și a progreselor înregistrate de Balcanii de Vest și de Turcia pe drumul lor către Uniunea Europeană, cu un accent deosebit pe punerea în aplicare a reformelor fundamentale, precum și orientări clare privind prioritățile viitoare în materie de reformă.

Tot în acest sens, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii au decis să consolideze în continuare angajamentul comun în Balcanii de Vest pentru a sprijini progresele regiunii pe calea sa europeană, au anunțat miercuri Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell și secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. 

Recenta vizită a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în regiune și summitul UE-Balcanii de Vest, care a avut loc la 6 octombrie 2021 la Brdo pri Kranju, în Slovenia, au transmis un semnal important că viitorul Balcanilor de Vest se află în cadrul Uniunii Europene.

Angajamentul clar și strategic al UE față de regiune s-a reflectat într-o serie de acțiuni-cheie care aduc beneficii tangibile cetățenilor din Balcanii de Vest, de la sprijinul continuu pentru răspunsul COVID-19 la o promisiune de finanțare semnificativă în cadrul Planului economic și de investiții pentru a consolida creșterea economică pe termen lung a regiunii și pentru a se îndrepta către economii mai ecologice, mai digitale și mai inovatoare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ12 hours ago

Klaus Iohannis anunță noi măsuri în combaterea pandemiei: Până când vă convingeți să vă vaccinați, e nevoie de restricții. Cei nevaccinați vor avea o sumedenie de restricții

CONSILIUL EUROPEAN14 hours ago

Charles Michel aduce din nou în discuție „unitatea europeană” înaintea reuniunii liderilor din UE, axată pe criza prețurilor la energie, COVID și COP26

U.E.14 hours ago

Eurostat: România, printre țările UE cu cele mai mari creșteri ale prețurilor la electricitate pentru consumatorii casnici

Daniel Buda14 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Sectorul agricol trebuie văzut ca un partener serios în bătălia cu schimbările climatice și conservarea biodiversității

NATO14 hours ago

Pentagonul, după vizita lui Lloyd Austin în România: Secretarul apărării a reafirmat “angajamentul SUA față de Parteneriatul Strategic” și “a recunoscut poziția de lider a României în cadrul NATO”

PARLAMENTUL EUROPEAN15 hours ago

Parlamentul European a decis să acorde Premiul Saharov pentru libertatea de gândire opozantului rus Aleksei Navalnîi

COMUNICATE DE PRESĂ16 hours ago

New Strategy Center a discutat despre provocările regionale de securitate cu experți ai Institutului Internațional pentru Studii Iraniene din Arabia Saudită

Eugen Tomac16 hours ago

Eugen Tomac cere respectarea drepturilor românilor din regiunea Balcanilor de Vest: Este nevoie de mecanisme ferme aplicabile statelor ce își doresc aderarea europeană

Cristian Bușoi16 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO16 hours ago

Șeful Pentagonului promite, la București, sprijinul SUA pentru întărirea capacităților maritime ale României. Ministrul Nicolae Ciucă solicită creșterea prezenței militare americane

Cristian Bușoi16 hours ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO17 hours ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

U.E.2 days ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.2 days ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.3 days ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

Team2Share

Trending