Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a discutat cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, despre inițiativa sa de a dezvolta mai multe proiecte comune finanțate la nivel european și de a susține și a extinde predarea limbii române peste tot în Republica Moldova.

„Republica Moldova este astăzi țara candidată cu cel mai alert ritm în procesul de negociere cu Uniunea Europeană. Continui să solicit Consiliului European să înceapă și formal negocierile pe clustere”, a scris Victor Negrescu, pe Facebook.

De asemenea, Victor Negrescu a declarat că aprobarea planului de creștere deschide noi oportunități pentru proiecte comune între România și Republica Moldova.

„Mă bucur să constat că avem, odată cu aprobarea planului de creștere, tot mai multe proiecte comune România-Republica Moldova pe subiecte de interes comun. Iată că amendamentul meu la regulamentul european, prin care propuneam includerea proiectelor transfrontaliere, funcționează”, a spus acesta.

Republica Moldova a marcat un pas semnificativ în parcursul său de integrare europeană, lansând la mijlocul lunii decembrie discuțiile tehnice pe primele capitole de negocieri pentru aderarea la UE.

La 3 martie 2022, autoritățile de la Chișinău au semnat cererea de aderare a țării la UE, iar la 23 iunie, același an, șefii de stat sau de guvern europeni au decis să acorde Republicii Moldova statutul de  țară-candidată la UE. Această călătorie a ajuns într-o nouă etapă la 14 decembrie 2023,  când Consiliul European a hotărât începerea negocierilor de aderare.

Europarlamentarul Gheorghe Falcă (PNL/PPE) a fost desemnat raportor din umbră din partea Grupului PPE pentru elaborarea Avizului Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European privind Fondul pentru competitivitate, se arată într-un comunicat de presă remis CaleaEuropeană.ro. 

„Este o responsabilitate care îmi permite să contribui direct la conturarea unei abordări europene moderne privind crearea de locuri de muncă, pornind de la o premisă esențială: forța competitivă a Uniunii Europene se bazează pe oameni, iar capitalul uman este un factor-cheie pentru reziliența economică și socială a Europei”, a transmis Gheorghe Falcă.  

Din această calitate, deputatul european va susține „o orientare clară a Fondului pentru competitivitate către investiția în oameni, în educație și în dezvoltarea competențelor, precum și către consolidarea unei mentalități europene axate pe evoluția profesională, responsabilitate individuală și adaptabilitate la schimbările economice”.

Europarlamentarul a mai subliniat că un element central al contribuției sale va fi „promovarea Garanției europene pentru competențe, ca instrument concret pentru crearea de locuri de muncă și gestionarea tranzițiilor economice”.

„Această garanție trebuie să ofere lucrătorilor din sectoare aflate în restructurare sau sub presiunea tranziției verzi și digitale acces real la recalificare și perfecționare, corelate direct cu nevoile pieței muncii. Abordarea propusă mută accentul de la protecția pasivă a locurilor de muncă la sprijinirea activă a mobilității profesionale, încurajând asumarea unui parcurs profesional nou și sustenabil”, a explicat Gheorghe Falcă. 

Practic, prin Garanția europeană pentru competențe, după cum a explicat Falcă, Fondul pentru competitivitate „poate deveni un instrument eficient care conectează investițiile economice cu investițiile în capitalul uman, sprijină companiile în găsirea forței de muncă potrivite și contribuie la crearea de locuri de muncă durabile, competitive și bine adaptate economiei europene de mâine”.

Parlamentul European va susține introducerea unei „preferințe europene” în planurile Uniunii Europene de îmbunătățire a mobilității militare, pentru a reduce riscul ca actori externi să poată încetini sau bloca deplasarea trupelor și a echipamentelor militare prin vulnerabilități tehnologice, relatează Euronews.

© European Union 2025 – Source : EP

Eurodeputatul francez François Kalfon, raportor din umbră al Parlamentului European pentru dosarul privind mobilitatea militară, avertizează că digitalizarea infrastructurii de transport poate crea riscuri de securitate.

„Astăzi, totul este digitalizat. Nu vreau ca punctele noastre digitalizate de semnalizare feroviară să poată fi oprite de la distanță pentru că au în interior cipuri Huawei”, a declarat Kalfon pentru Euronews.

Eurodeputatul s-a declarat, în linii mari, în favoarea pachetului prezentat de Comisia Europeană în noiembrie, care urmărește armonizarea regulilor privind mobilitatea militară în cele 27 de state membre, astfel încât timpul necesar deplasării trupelor și echipamentelor militare în interiorul Uniunii să fie redus semnificativ.

În prezent, unele state membre pot avea nevoie de până la 45 de zile pentru a răspunde unei solicitări privind tranzitul echipamentelor militare. Executivul european propune reducerea termenului la trei zile pe timp de pace și la maximum șase ore în situații de criză, printr-un nou mecanism de urgență — Sistemul european consolidat de răspuns pentru mobilitatea militară (EMERS).

Pachetul include și modernizarea a 500 de puncte de infrastructură, respectiv drumuri, tuneluri, poduri și căi ferate, de-a lungul a patru coridoare principale europene, astfel încât acestea să poată suporta greutatea și dimensiunile echipamentelor militare.

Kalfon a subliniat că actuala propunere nu include o preferință explicită pentru echipamente europene în cadrul investițiilor.

„Ceea ce nu există în text este preferința europeană. Este prudent ca investițiile noastre în infrastructură și material rulant să acorde întâietate Europei”, a spus acesta.

Invazia Rusiei în Ucraina și suspiciunile privind acte de sabotaj asupra infrastructurii critice au determinat statele europene să își reevalueze vulnerabilitățile și dependențele. În acest context, există îngrijorări și legate de investițiile străine în porturi, aeroporturi, companii energetice și infrastructuri de telecomunicații, pe fondul temerilor că acestea ar putea permite colectarea de date strategice sau instalarea unor mecanisme de oprire la distanță („kill switches”).

Eurodeputatul propune, totodată, crearea unei rezerve strategice europene de material rulant, care să cuprindă locomotive, vagoane de marfă sau trenuri-spital achiziționate în comun cu finanțare europeană, după modelul mecanismului rescEU.

„Ce înseamnă o rezervă strategică? Înseamnă că, dacă izbucnește un război de mare intensitate în Europa, să spunem că Polonia este atacată, toate vagoanele și locomotivele sunt mobilizate pentru a transporta echipamente către front. Asta înseamnă un război de mare intensitate. Nu avem suficiente locomotive și vagoane de marfă pentru a face acest lucru”, a declarat Kalfon pentru Euronews.

Raportul Parlamentului European privind mobilitatea militară urmează să fie prezentat Comisiei pentru Transport și Turism la începutul lunii aprilie, iar primele negocieri cu Consiliul și Comisia sunt așteptate în luna iulie.