Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European obligă companiile să garanteze că produsele vândute în UE nu au provocat defrișări sau degradarea pădurilor, protejând astfel biodiversitatea

Published

on

© European Commission/ Facebook

Parlamentul European adoptă o nouă lege pentru a combate schimbările climatice și pierderea biodiversității, obligând companiile să garanteze că produsele vândute în UE nu au provocat defrișări sau degradarea pădurilor.

Potrivit unui comunicat al instituției, nu se vor interzice importurile din anumite țări sau de anumite mărfuri, dar companiile vor putea vinde produse în Uniune doar dacă furnizorul lor a emis o așa numită „declarație de diligență” care să ateste că produsul nu provine de pe terenuri defrișate și nu a condus la degradarea pădurilor, inclusiv a pădurilor primare de neînlocuit, după 31 decembrie 2020.

Parlamentul solicită și ca aceste companii să fie obligate să verifice dacă produsele respective respectă legislația aplicabilă în țara de producție, inclusiv legislația privind drepturile omului, și că au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate.

Produsele reglementate

Produsele reglementate de noua legislație sunt: bovinele, cacaua, cafeaua, uleiul de palmier, soia și lemnul, inclusiv produsele care provin din animale hrănite cu aceste mărfuri sau care conțin sau au fost fabricate folosind aceste mărfuri (cum ar fi pielea, ciocolata și mobila), ca în propunerea originală a Comisiei. În timpul negocierilor, eurodeputații au reușit să adauge pe lista produselor reglementate cauciucul, mangalul, produsele din hârtie tipărită și mai mulți derivați pe bază de ulei de palmier.

Parlamentul a reușit inclusiv să extindă definiția conceptului de „degradare a pădurilor”, care include conversia pădurilor primare sau a pădurilor regenerabile natural în păduri de plantație sau în alte suprafețe împădurite.

Controale în funcție de nivelul de risc

Comisia Europeană va clasifica țările sau regiuni ale acestor țări în funcție de criteriile de risc (scăzut, standard sau ridicat), pe baza unei evaluări obiective și transparente, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a regulamentului. Produsele care provin din țări cu risc scăzut vor beneficia de o procedură simplificată în materie de diligență. Operatorii vor fi verificați într-o proporție care depinde de nivelul de risc al țării: 9 % pentru țările cu risc ridicat, 3 % pentru cele cu risc standard și 1 % pentru cele cu risc scăzut.

Autoritățile competente ale Uniunii vor avea acces la informații relevante furnizate de companii, cum ar fi coordonate de geolocație, și vor face verificări cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit și al analizelor de ADN pentru a verifica de unde provin produsele.

Penalizările pentru nerespectarea normelor vor fi proporționale și disuasive, iar amenda maximă va trebui să fie de cel puțin 4% din cifra de afaceri anuală realizată în Uniunea Europeană de operatorul sau comerciantul care încalcă normele.

Noua lege a fost adoptată cu 552 voturi pentru, 44 împotrivă și 43 abțineri.

Textul trebuie să fie acum aprobat oficial de către Consiliu. El va fi apoi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și va intra în vigoare după alte 20 de zile.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că 420 de milioane de hectare de pădure, o suprafață mai întinsă decât UE, au fost convertite din păduri în terenuri agricole între 1990 și 2020. Consumul UE reprezintă aproximativ 10 % din defrișările globale, iar uleiul de palmier și soia reprezintă mai mult de două treimi din total.

În octombrie 2020, Parlamentul și-a invocat prerogativa menționată în tratat pentru a cere Comisiei să propună un act legislativ care să oprească defrișările provocate de Uniunea Europeană la nivel mondial. Pe 6 decembrie 2022, Parlamentul a încheiat un acord cu țările Uniunii pe marginea noului act legislativ.

Prin adoptarea acestor acte legislative, Parlamentul răspunde așteptărilor cetățenilor privind gestiunea pădurilor pentru a proteja și restaura biodiversitatea.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a salutat decizia Curții Constituționale din România de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, după ce autoritățile au descoperit o influență externă masivă asupra procesului electoral. De asemenea, deputatul european subliniază faptul că este esențial ca partidele politice să acționeze rapid și să restabilească încrederea cetățenilor în instituțiile și mecanismele democratice. 

„Democrația noastră este mai importantă decât ambițiile politice. Drumul euroatlantic, stabilitatea și viitorul României sunt acum în siguranță. Chiar dacă părea de neimaginat, riscurile la care era supusă țara și amenințarea hibridă venită dinspre Federația Rusă reprezintă circumstanțe extraordinare, de forță majoră, pentru care nu există soluții perfecte. Într-adevăr, era bine să existe o reacție mai rapidă. Împreună putem să depășim aceste momente dificile relansând în mod real dialogul cu cetățenii și reclădind încrederea în instituții și în mecanismele democratice. Clasa politică nu poate rata acest moment și trebuie să se ridice rapid la nivelul așteptărilor legitime pe care le au cetățenii”, a transmis europarlamentarul social-democrat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook. 

Victor Negrescu a prezentat cinci principale măsuri, pornind de la alte exemple europene, pentru restabilirea încrederii în rândul cetățenilor: 

  1. Formarea rapidă a unei guvernări responsabile, stabile și predictibile, formată din partide pro-europene, care să protejeze economia românească, valorile europene, identitatea națională și veniturile românilor. Noul executiv trebuie să prezinte deschis provocările cu care ne confruntăm și să vină cu un set de măsuri clare pentru a crește calitatea serviciilor publice, susține IMM-urile și îmbunătăți protecția socială. Partidul Social Democrat și Marcel Ciolacu au arătat că sunt capabili să fie factorul de echilibru într-o astfel de situație.
  2. Este important să ne asigurăm că viitoarele alegeri prezidențiale vor fi bine organizate, că astfel de amenințări vor putea fi combătute mai bine și că românii vor putea alege liber. Adoptarea și mai ales implementarea unui set de reguli și legi precise, după modelul european, privind combaterea ingerințelor străine, reglementarea rețelelor sociale și blocarea celor care nu respectă normele legale de transparență și finanțare a campaniilor electorale trebuie să se realizeze rapid printr-un larg consens. Participarea activă a societății civile, a partenerilor sociali și a organizațiilor internaționale la reformarea autorităților electorale este de asemenea necesară.
  3. Demararea unor consultări cetățenești privind viitorul României cu românii din țară și din străinătate. Clasa politică trebuie să învețe să îi asculte pe cetățeni și să le ofere soluții viabile. Trebuie asumare pentru a combate populismul. În baza acestor consultări trebuie realizată o agendă cu măsuri pe care coaliția pro-europeană, indiferent de formulă, să le poată implementa.
  4. Apartenența la Uniunea Europeană, la NATO și la spațiul Schengen trebuie explicate mai bine românilor. Oportunitățile europene trebuie democratizate iar banii europeni trebuie să ajungă mai eficient la beneficiari. Politicienii din partidele tradiționale trebuie să își modereze discursul iar retorica și propaganda extremistă trebuie combătute activ. Școala, autoritățile locale, societatea civilă, partenerii sociali și presa trebuie să fie implicate în procesul de informare. Noi, eurodeputații, avem o sarcină importantă în acest sens.
  5. Românii din afara țării trebuie să fie reconectați cu țara. Reformarea completă a serviciilor consulare, operaționalizarea și deschiderea centrelor comunitare, dialogul cu asociațiile și cultele, sprijinirea presei din diaspora, protejarea angajaților români din străinătate și dezvoltarea unui program facil de repatriere trebuie să fie rapid implementate. Diaspora românească trebuie să cunoască realitățile din România și să poată fi parte a deciziilor. Totul fără să se creeze privilegii.

   Citiți și: Partidul Socialiștilor Europeni, după anularea alegerilor prezidențiale de către CCR: România are nevoie de stabilitate politică și de un guvern pro-european

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Metsola, către protestatarii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Președinta Parlamentului European a discutat cu președinta Georgiei, țară care se află în cea de-a noua zi de proteste pro-europene împotriva conducerii Executivului care a anunțat că va amâna procesul de aderare al Georgiei la UE până în 2028, după ce partidul pro-rus, Visul Georgian, a ajuns la putere. 

„Tocmai am vorbit cu președinta Salome Zourabichvili. Către oamenii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim. Parlamentul European rămâne angajat să sprijine viitorul european al Georgiei”, a transmis președinta Legislativului European într-un mesaj postat pe platforma X.

„A noua zi de luptă a georgienilor pentru libertatea lor și viitorul european este întâmpinată cu teroare și represiune brutală. Încălcările grave ale drepturilor fundamentale ale omului – răpiri, bătăi, percheziții ilegale și arestări – persistă fără încetare”, a anunțat președinta Georgiei pe platforma X.

În urmă cu două zile, Parlamentul European a condamnat escaladarea represiunilor din partea autorităților georgiene împotriva opoziției democratice și utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor pașnici. Legislativul European solicită statelor membre UE să introducă sancțiuni împotriva liderilor politici ai partidului Visului Georgian, partid populist pro-rus aflat la putere în Georgia.

„Visul Georgian este direct responsabil pentru regresul democratic continuu și pentru îndepărtarea dramatică a țării de calea sa europeană, contrar voinței marii majorități a poporului. Protestele actuale din întreaga țară sunt o expresie legitimă a îngrijorării larg răspândite cu privire la viitorul Georgiei sub conducerea actuală. Facem apel la UE și la statele sale membre să introducă sancțiuni personale împotriva tuturor liderilor politici ai Visului georgian care sunt responsabili pentru neregulile electorale raportate și represiunile ulterioare împotriva cetățenilor georgieni care protestează pe străzi. În plus, reamintim solicitarea noastră de a introduce sancțiuni specifice împotriva Bidzinei Ivanishvili (fost premier al Georgiei), care este persoana responsabilă politic în ultimă instanță pentru valul de represiuni și suspendarea procesului de integrare europeană”, se arată în declarația comună a președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din PE, David McAllister, a președintelui Delegației la Comitetul de asociere parlamentară UE-Georgia, Nils Ušakovs, a președintelui Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest, Sergey Lagodinsky, și a raportorului permanent pentru Georgia al Comisiei pentru afaceri externe, Rasa Juknevičienė. 

Potrivit declarației Parlamentului European, Georgia are nevoie de o repetare a alegerilor fraudate, care să se desfășoare într-un mediu electoral îmbunătățit, de către o administrație electorală independentă și imparțială, sub observație internațională diligentă, asigurând un proces cu adevărat corect și transparent.


Acordul de asociere dintre UE și Georgia, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016. Acesta promovează aprofundarea legăturilor politice, consolidarea legăturilor economice și respectarea valorilor comune și reprezintă baza cooperării UE-Georgia și a sprijinului UE pentru reformele din Georgia.

La 3 martie 2022, Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului, prin avizul înaintat, să acorde Georgiei o perspectivă europeană.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate o serie de priorități specificate în aviz.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a aprobat această recomandare. Acesta a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-a exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat odată ce prioritățile vor fi abordate.

   Citiți și: UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Victor Negrescu: A fi pro-european și pro-NATO înseamnă fonduri europene, libera circulație, dreptul de a lucra în alte state europene, pace și securitate

Published

on

© European Union 2024

A fi pro-european și pro-NATO înseamnă fonduri europene, libera circulație, dreptul de a lucra în alte state europene, pace și securitate, dar și respectul pentru identitatea noastră națională și creștină, a declarat eurodeputatul social-democrat Victor Negrescu. 

„Partidul Social Democrat și-a arătat încă o dată atașamentul față de dezvoltarea României, promovarea păcii și parcursul euro-atlantic al țării noastre. Am fost mereu încrezător că aceasta este opțiunea corectă pentru români și că istoria ne-ar fi judecat aspru dacă nu făceam această alegere. Atacurile din ultimele zile nu au schimbat încrederea mea și a colegilor mei într-o Românie modernă, puternică, democratică și europeană”, a scris deputatul european, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, decizia exprimată de Marcel Ciolacu de a o susține pe Elena Lasconi este „o respingere fermă a extremismului, a celor care încalcă legea pentru a-și atinge obiectivele, a interferențelor rusești în România care au viciat rezultatul alegerilor, a retoricii naziste, a celor care confundă credința noastră sinceră cu un misticism anti-creștin, a liderilor mesianici și a grupărilor lor infracționale”.

Totodată, Victor Negrescu a precizat că decizia Partidului Social Democrat oferă României o guvernare responsabilă, iar prezența partidului în actul guvernamental asigură echilibrul necesar și protejarea valorilor naționale.

„Facem toate aceste lucruri fără ca cineva să ne impună măsuri antidemocratice, premieri sau decizii aberante. Susținerea Partidului Social Democrat pentru găsirea unei soluții de echilibru nu este un cec în alb dat Elenei Lasconi și nu șterge cu buretele atacurile și agresivitatea la care am fost supuși în ultimii ani de către partidele de dreapta. Cunosc foarte bine aceste lucruri și cât de adânci sunt rănile lăsate de anumite manifestări greu de catalogat”, a adăugat Negrescu.

El a transmis că, de această dată, nu este însă despre partide, nu este despre calcule politice sau pragmatism, subliniind că miza este una uriașă iar riscul la care este expusă România este inimaginabil mai mare.

„Partidul Social Democrat a făcut o alegere responsabilă într-un context politic și economic dificil. Nu a fost o decizie ușoară, dar prin susținerea acordată candidatului democrat sunt absolut sigur că, fără să folosesc cuvinte mari, putem salva România de la un dezastru. Elena Lasconi are multe carențe. Noi, social-democrații am avut un alt candidat pe care l-am susținut, dezavantajat direct de elementele prezentate în raportul CSAT. Însă doamna Lasconi este evident răul cel mai mic și este, astăzi, singura soluție pentru România, democrație, parcursul nostru euroatlantic și păstrarea valorilor creștine. Vă invit să votați pentru o Românie puternică în Uniunea Europeană, sigură pe identitatea sa”, a conchis Victor Negrescu.

Documentele desecretizate de președintele Klaus Iohannis din cadrul ședinței CSAT din 28 noiembrie arată că în urma activităților specifice pe linie de contraspionaj, au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român.

„Contraspionajul românesc a obținut date certe care relevă intențiile unor persoane (…) de pe teritoriul României, (…) să afecteze suveranitatea României. În concret (….), stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului independent Călin Georgescu de a accede pe funcția de Președinte al României”, se arată în anexa desecretizată și furnizată de Ministerul Afacerilor Interne.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, prezintă cinci măsuri concrete pentru ca românii să-și recapete încrederea în instituțiile democratice

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen au convenit consolidarea securității social media în UE după alegerile din România

NATO6 hours ago

România a rămas fermă în fața ingerințelor străine și a redat vocea poporului, transmite ministrul de externe al Estoniei după anularea alegerilor prezidențiale

MAREA BRITANIE6 hours ago

Marea Britanie rămâne un “aliat al României și are încredere în democrația sa” după interferența Rusiei în alegerile prezidențiale

CONSILIUL EUROPEAN7 hours ago

Antonio Costa organizează primul summit al liderilor europeni. Situația din Ucraina, extinderea UE și relația transatlantică, subiecte pe agendă

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ucraina și Italia doresc o coordonare mai strânsă la nivelul liderilor europeni pentru a spori furnizarea de sisteme de apărare aeriană către Kiev

NATO8 hours ago

EXCLUSIV Daniel Fried, expert Atlantic Council: Interferența Rusiei vizează realizările democratice ale României după 1989. Decizia controversată a CCR, luată în contextul unor acuzații “credibile” de ingerință externă

ROMÂNIA DIGITALĂ10 hours ago

ICI București și Agerpres, în parteneriat cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, extind proiectul „Aplicație AI – Știrile Agerpres” la nivel regional

SUA10 hours ago

SUA, “alături de poporul român” și de “instituțiile democratice din România”: Voința democratică a poporului român trebuie să fie lipsită de influențe străine maligne

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Metsola, către protestatarii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Din Parlamentul European, Virgil Popescu îi îndeamnă pe români să iasă la vot: Va fi decisiv pentru viitorul țării. Vrem să avem în continuare fonduri europene să ne dezvoltăm

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Ultimul supraviețuitor din București al Holocaustului este îngrijorat de ascensiunea extremei-drepte și îi îndeamnă pe români să voteze cu Elena Lasconi pentru a-și păstra libertatea

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 days ago

Marcel Ciolacu anunță o finanțare de 5 miliarde de euro de la BEI pentru finalizarea de autostrăzi, modernizarea magistralelor feroviare și construcția magistralei de metrou spre Otopeni

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Adrian Furtună, expert la CNCR: Din nevoia de apartenență, romii sunt atrași în cursa întinsă de extrema dreaptă. Mulți nu își cunosc istoria

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis: Vom avea alt președinte, alt parlament, alt guvern, dar România rămâne aici, cu mari așteptări de la elitele țării

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Reprezentanții TikTok, chestionați de eurodeputați români cu privire la respectarea prevederilor europene privind serviciile digitale în contextul alegerilor prezidențiale din România

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Plenul Parlamentului European va discuta riscurile dezinformării pe TikTok pentru integritatea alegerilor în Europa ca urmare a scrutinului din România

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Comisia Europeană: Vicepreședinta Roxana Mînzatu a evocat “realizarea unei Europe Sociale mai puternice” la prima reuniune cu miniștrii muncii și protecției sociale din UE

POLITICĂ6 days ago

Marcel Ciolacu, după alegerile parlamentare: Am înţeles răspunderea pe care o avem faţă de România. Să dezvoltăm țara cu bani europeni și să protejăm valorile naționale

ROMÂNIA7 days ago

Klaus Iohannis: Ne aflăm în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism. Votăm pentru a rămâne o ţară a libertăţii sau a ne prăbuşi într-o izolare toxică şi într-un trecut întunecat

Trending