Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează prima Săptămână Europeană a Egalității de Gen

Published

on

© European Union, 2017

La inițiativa Comisiei pentru drepturile femeii, Parlamentul European organizează prima sa săptămână europeană a egalității de gen în perioada 26-29 octombrie, potrivit unui comunicat. 

În 2020, se împlinesc 25 de ani de la declarația de la Beijing, care a instituit un set de principii ONU privind egalitatea de gen, și Platforma de Acțiune. Această etapă importantă oferă o oportunitate de a discuta realizările și provocările viitoare pentru promovarea drepturilor fetelor și femeilor și a egalității de gen. Prin urmare, Parlamentul European, la inițiativa Comisiei pentru drepturile femeilor și egalitatea de gen, a decis să organizeze pentru prima dată o Săptămâna europeană a egalității de gen de luni, 26, până joi, 29 octombrie.

„Mă bucur că atât de multe structuri ale Parlamentului European au răspuns invitației noastre și ni se alătură pentru a sărbători prima Săptămână europeană a egalității de gen. Cred că va aduce perspective noi pentru lunga noastră luptă pentru emanciparea femeilor și egalitatea de gen. Acest lucru a devenit și mai important acum, odată cu izbucnirea și consecințele previzibile ale COVID-19. De la izbucnire, asistăm la o serie de efecte devastatoare asupra femeilor și , în general, în ceea ce privește egalitatea de gen. Este timpul să oferim problematicii de gen mai multă vizibilitate și recunoaștere în toate domeniile politice, pentru a ne asigura că secolul XXI devine într-adevăr cel al femeilor”, a declarat președinta Comisiei pentru drepturile femeii, Evelyn Regner (S&D, AT).

Pentru a marca această ocazie, toate comisiile PE au fost invitate să organizeze o dezbatere, o prezentare, un schimb de opinii sau o audiere pe subiecte legate de egalitatea de gen și multe dintre ele au răspuns favorabil. Pentru a numi doar câteva, Comisia pentru Libertăți Civile va organiza o audiere cu privire la traficul de persoane luni seara, noua Comisie specială pentru combaterea cancerului va organiza o audiere publică despre „Combaterea cancerului de sân: provocări și oportunități”, marți după-amiază, și Subcomisia pentru drepturile omului va organiza miercuri dimineață un schimb de opinii cu activiste proeminente.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Proiectele de sănătate care pot fi incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a fi implementate cu bani europeni, trebuie încheiate în patru ani, lucru posibil dacă sunt competitive, a declarat eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul Parlamentului European pentru Programul de Sănătate al UE (EU4Health) 2021-2027, într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro.

 

Cristian Bușoi a făcut această declarație în contextul în care România are oportunitatea de a investi 5 mld. de euro în modernizarea și consolidarea sistemului sanitar și a cercetării din domeniul sănătății în următorii 4-7 ani, fonduri europene  care sunt împărțite pe două direcții majore:

  1. Fondul de Redresare și Reziliență, ceea ce la nivel de țară se traduce în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde avem alocate aproape 2 mld. euro pe patru direcții importante (reabilitarea sau susținerea construcției de noi unități spitalicești; dotarea și reabilitarea majoră a infrastructurii medicale oncologice; modernizarea secțiilor de boli cardiovasculare din spitalele deja existente), la care se adaugă o axă de finanțare pentru digitalizarea spitalelor. Acești bani trebuie accesați în 3-4 ani. 
  2. Programul Operațional de Sănătate cu o valoare de aproape 3 mld. de euro în bani europeni, la care se adaugă cofinanțările naționale. 

În acest context, eurodeputatul a precizat că „ceea ce se include în PNRR trebuie să fie proiecte care se pot termina în patru ani”. De aceea, construcția spitalelor regionale merge cătrre Programul Operațional Sănătate pentru că „avem un termen mai lung, de șapte ani, în care le putem realiza, iar în PNRR ne concentrăm pe spitale deja existente care se vor schimba cu totul”.

Cristian Bușoi a oferit în acest sens mai multe exemple:

„Institutul Oncologic București are un proiect care poate fi terminat clar în patru ani de zile și care va schimba cu totul felul în care funcționează. De asemenea, Spitalul Fundeni a încheiat de curând un acord de parteneriat pentru un proiect matur căruia trebuie să îi dea drumul și la finalul căruia va avea o față nouă, pe o structură deja existentă, cu personal existent, cu anumite dotări care vor fi preluate din actualul spital, pentru că și aici s-au investit bani din bugetul național sau din alte surse”.

De asemenea, eurodeputatul a menționat dotări din secțiile de oncologie sau din secțiile de bolicardiovasculare, precum acceleratoare de radioterapie, săli de operație sau echipamente de imagistică medicală. 

Potrivit acestuia, selecția spitalelor care vor primi finanțare pentru reabilitare se va face conform criteriilor europene, în urma unei proceduri competitive pe care Ministerul Fondurilor Europene o va lansa cel mai probabil în primul trimestru sau până la jumătatea anului viitor. Mai mult, spitalele care au proiecte cu o viziune despre dezvoltare și care au o anumită mărime și un impact ca importanță la nivel de locuitori din perspectiva procedurilor medicale desfășurate vor avea cele mai multe șanse de a fi finanțate din bani europeni. 

„Toate aceste lucruri pot fi terminate în patru ani de zile dacă se pornește o procedură de achiziție publică competitivă europeană. Într-un an de zile se poate încheia partea de achiziție publică după care ai la dispoziție pentru implementare cel mult trei ani”. 

În mod similar, „spitalele digitale, cu soft-uri de digitalizare pot fi puse în funcțiune în termen de 6 luni, maxim un an de la încheierea licitației”, a mai menționat eurodeputatul. 

Nu în ultimul rând, acesta a mai spus că se poate merge spre proiectele de energie, „care sunt deja mature și care așteaptă doar o sursă de finanțare,  iar partea de digitalizare va fi foarte mult îndreptată către sectorul privat unde capacitatea de a implementa proiecte este foarte rapidă”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

PE: Dreptul lucrătorilor din telemuncă de a se ”deconecta” în afara programului de lucru este vital pentru sănătatea fizică și mentală

Published

on

© European Parliament Media Center

Europarlamentarii din Comisia pentru ocpuarea forței de muncă au votat o rezoluție prin care sprijină lucrătorii europeni să se deconecteze de la dispozitivele digitale în afara programului de lucru.

Aceștia subliniază ca este un drept vital pentru protejarea sănătății lucrătorilor.

„Într-o rezoluție adoptată marți cu 31 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 18 abțineri, deputații Comisiei pentru ocuparea forței de muncă spun că țările UE trebuie să se asigure că lucrătorii își pot exercita dreptul de a se deconecta eficient, inclusiv prin intermediul convențiilor colective”, se arată în comunicatul scris.

Trendul de a fi „mereu pornit” și așteptarea crescută a faptului că lucrătorii ar trebui să poată fi solicitați oricând, pot afecta negativ echilibrul dintre viața profesională și viața personală, sănătatea fizică și mentală, afirmă Comisia pentru ocuparea forței de muncă.

Aceștia solicită Comisiei Europene să propună o directivă  privind dreptul de deconectare, deoarece acest drept nu este consacrat în mod explicit în legislația UE. Deputații subliniază, de asemenea, că posibilitatea de te deconecta de la locul de muncă ar trebui să fie un drept fundamental, permițând lucrătorilor să se abțină de la sarcini legate de muncă și de comunicare electronică în afara programului de lucru, fără a se confrunta cu nicio repercursiune.

Ce urmează

Se așteaptă ca rezoluția nelegislativă să fie votată într-o sesiune plenară în ianuarie 2021. Odată aprobată de Parlament, aceasta va fi transmisă Comisiei și țărilor UE pentru implementare ca parte a viitoarelor decizii de reglementare.

Continue Reading

S&D

Grupul S&D din Parlamentul European cere demisia directorului FRONTEX după luni de acuzații privind implicarea agenției în practici ilegale și încălcări ale drepturilor fundamentale ale migranților

Published

on

© EC - Audiovisual Service / Wojtek Radwanski

Grupul S&D din Parlamentul European (PE) a cerut marți, 1 decembrie, ca directorul executiv al Frontex, agenția UE pentru gestionarea frontierelor, să demisioneze după luni de acuzații privind implicarea agenției în practici ilegale și încălcări ale drepturilor fundamentale ale migranților, potrivit unui comunicat

În audierea de marți a Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) din PE, directorul Frontex, Fabrice Leggeri, nu ar fi răspuns satisfăcător la întrebările referitoare la implicarea agenției în respingerea ambarcațiunilor cu migranți la frontierele externe ale UE, cu scopul de a împiedica intrarea solicitanților de azil în UE.

În urma audierii, deputații S&D au concluzionat că poziția lui Leggeri în fruntea Frontex nu este durabilă, mai ales în lumina rolului important al Frontex în noul Pact privind migrația și azilul.

Eurodeputata Kati Piri, vicepreședinte S&D pentru migrație și membru LIBE, a declarat:

„În gestionarea acestor acuzații, directorul executiv Fabrice Leggeri ne-a pierdut complet încrederea și a venit timpul să demisioneze. După luni de zile în care Grupul S&D a solicitat explicații, directorul Leggeri a avut șansa de lămuri lucrurile. Dar există încă mult prea multe întrebări fără răspuns cu privire la implicarea Frontex în practicile ilegale”, a spus aceasta. 

Conform unor investigaţii jurnalistice, nave ale Frontex au respins cel puţin de şase ori migranţi pe Marea Egee prin aşa-numitele operaţiuni de „pushback” pentru a împiedica ambarcaţiuni cu migranţi să ajungă în Grecia. Săptămânalul german ‘Der Spiegel’ a susţinut pe 23 octombrie că a investigat aceste incidente împreună cu publicaţiile online olandeză Lighthouse Reports şi britanică Bellingcat, precum şi cu televiziunea germană ARD şi cu cea japoneză Asahi.

„Pushback-urile reprezintă o încălcare a dreptului internațional și fiecare incident trebuie investigat în totalitate. Avem încredere în Frontex pentru a ne asigura că presupusele incidente sunt investigate în mod corespunzător? După ziua de azi, răspunsul este nu. Atâta timp cât acuzațiile atârnă asupra Frontex, reputația sa rămâne grav deteriorată și are nevoie disperată de reparații. În opinia noastră, directorul Leggeri nu este persoana potrivită pentru a remedia lucrurile”, a mai precizat eurodeputata Kati Piri. 

Cu toate acestea, Frontex a negat acuzaţiile şi a asigurat că membrii misiunii sale protejează drepturile fundamentale ale migranţilor şi respectă dreptul de nereturnare. La rândul său, și guvernul grec a negat categoric acuzaţiile.

De altfel, Leggeri nu a recunoscut că ar fi gestionat prost lucrurile, ci a explicat că a fost blocat de legislația UE, de ciocnirile politice dintre Turcia și Grecia și de piedicile interne privind angajarea unor observatori pentru respectarea drepturilor fundamentale.

În apărarea sa, Leggeri a susținut că regulamentul UE din 2014 privind supravegherea frontierelor este vag din punct de vedere juridic, fiind de părere că „lucrurile ar trebui clarificate”, notează EUObserver. El a spus că regulamentul stabilește regulile de căutare și salvare, dar devine confuz într-o situație în care Turcia, de exemplu, trimite avioane F-16 pentru a hărțui un avion Frontex operat de danezi.

Același regulament stabilește și reguli de interceptare, Leggeri menționând că unei bărci i se poate ordona să-și schimbe cursul și să nu intre în apele teritoriale grecești.

De asemenea, el a afirmat că a raportat prin scrisori autorităților grecești încercarea de respingere a migranților în Marea Egee din noaptea dinspre 18 spre 19 aprilie, dar nu a putut acționa atunci când acestea au transmis că nu au fost încălcate prevederi legale. 

„Îmi pare rău, dar în sistemul Uniunii Europene, dacă un guvern național, dacă un ministru trimite o scrisoare directorului unei agenții UE și spune că totul a fost conform legii, nu-i pot spune că nu am încredere în tine”, a punctat Leggeri, citat de EUObserver

Directorul Frontex a fost, de asemenea, întrebat în legătură cu lipsa observatorilor pentru respectarea drepturilor fundamentale, care ar fi trebuit să fie angajați până la finalul primei săptămâni din decembrie. 

În apărarea sa, Leggeri a declarat că a fost nevoit să retragă anunțul pentru ocuparea acestor posturi din cauza unei dispute tehnice cu Comisia Europeană, care susținea că nu reprezintă o funcție managerială, deși i s-a pus în vedere că implică gestionarea a aproximativ 50 de persoane și a unui buget de 2 milioane de euro.

Mai mult, a afirmat că serviciile Comisiei au avut nevoie de luni de zile „pentru a înțelege situația”, urmate de alte întârzieri legate de modul în care s-ar asigura independența observatorilor. 

Cu toate acestea, eurodeputata Birgit Sippel, coordonatorul grupului S&D în Comisia LIBE a subliniat că „nu este suficient să se dea vina pe obstacole birocratice pentru întârzierea unei astfel de sarcini importante” și că Leggeri „a eșuat în multe dintre responsabilitățile sale și trebuie să suporte consecințele acțiunilor sale”. De altfel, Sippel a menționat că și rolul Comisiei în această întârziere necesită o examinare suplimentară.

Continue Reading

Facebook

U.E.11 hours ago

Comisia Europeană solicită ca Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi să fie operațional la 1 martie 2021

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg, despre creșterea prezenței NATO pe flancul estic și la Marea Neagră: Plănuiesc să prezint recomandări strategice pentru liderii aliați la summitul de anul viitor

NATO12 hours ago

Jens Stoltenberg, despre intenția României de a înființa un Centru euro-atlantic pentru reziliență: NATO trebuie să evalueze consecințele investițiilor Chinei în infrastructura noastră critică

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană a prezent strategia privind rămânerea în siguranță în cursul iernii: În acest an, salvarea de vieți omenești trebuie să aibă prioritate față de sărbătoriri

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

U.E.16 hours ago

Premierul Ludovic Orban, interviu pentru Le Monde în care critică Ungaria și Polonia pentru blocarea pachetului financiar de 1.824 de miliarde de euro: Toate țările UE trebuie să respecte statul de drept

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu, discuție cu omologul italian Luigi di Maio despre măsurile luate pentru buna desfășurare în Italia a alegerilor din 5-6 decembrie

U.E.17 hours ago

Donald Tusk cere, din nou, excluderea, partidului lui Viktor Orban din PPE: Ce altceva mai trebuie să facă pentru a vedea că nu se potrivesc cu familia noastră?

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Comisia Europeană prezintă instrumente digitale adaptate și extinde oferta de formare judiciară pentru modernizarea sistemelor de justiție din UE

U.E.17 hours ago

BCE: Pandemia COVID-19 a accelerat tranziția de la numerar spre modalitățile de plată electronice

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul EU4Health: În PNRR trebuie incluse proiecte de sănătate competitive și care pot fi implementate în patru ani pentru a primi finanțare de la UE

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA5 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE1 week ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș1 week ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.2 weeks ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 weeks ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Advertisement
Advertisement

Trending