Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European propune organizarea ”mai multor agore ale cetățenilor și tinerilor”: Cetățenii vor deveni piatra de temelie pentru Conferința privind viitorul Europei

Published

on

© European Parliament/ Twitter

Parlamentul European și-a adoptat miercuri poziția sa cu privire la Conferința pentru viitorul Europei, în care eurodeputații solicită ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa. Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

În urma unei dezbateri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație demografie, Dubravka Šuica, și cu președinția croată a Consiliului UE, eurodeputații au adoptat o rezoluție – cu 494 de voturi pentru, 147 împotrivă și 49 de abțineri – în care și-au expus viziunea pentru această conferință. 

Eurodeputații susțin ca cetățenii să fie în centrul discuțiilor ample ce vor avea loc privind abordarea provocărilor interne și externe, neprevăzute în momentul încheierii Tratatului de la Lisabona. 

”Cetățenii din toate mediile sociale, reprezentanții societății civile și părțile interesate la nivel european, național, regional și local trebuie să fie implicați în stabilirea priorităților UE, în conformitate cu preocupările cetățenilor, într-o abordare ascendentă, transparentă, inclusivă, participativă și bine echilibrată”, se arată în textul rezoluției adoptate.

Parlamentul European propune organizarea de ”agore ale cetățenilor și tinerilor”

În acest context, Parlamentul European propune înființarea mai multor Agore pentru cetățeni (forumuri tematice ale reprezentanților cetățenilor, aleși aleator în conformitate cu criteriile de proporționalitate și reprezentativitate), și a cel puțin două Agore pentru tineri, cuprinzând fiecare câte 200-300 de cetățeni, cu un minim de trei pentru fiecare stat membru.

Potrivit eurodeputaților, reprezentanții cetățenilor vor discuta concluziile Agorelor în plenul Conferinței alături de eurodeputați și de reprezentanți ai parlamentelor naționale, de miniștrii Consiliului, de vicepreședinții Comisiei și de reprezentanții altor instituții, organe și parteneri sociali ai UE.

În această rezoluție, Parlamentul European propune ca prioritățile pe care se axeze Conferința pentru viitorul Europei să fie: – valorile europene, drepturile și libertățile fundamentale; – aspectele democratice și instituționale ale UE; – provocările de mediu și criza schimbărilor climatice; – justiția socială și egalitatea; – chestiuni economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv impozitarea; – transformarea digitală; – securitatea și rolul UE în lume.

Amintim faptul că, în anul 2017, premergător discursului privind Starea Uniunii Europene al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, CaleaEuropeană.ro a organizat, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, proiectul ”Agora – Viitorul Europei”. Seria de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică din România – Muntenia, Moldova și Transilvania, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, a fost axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017.

Parlamentul European solicită angajamentul Comisiei Europene și țărilor UE pentru o ”posibilă schimbare a tratatelor”

Pe lângă sprijinul la nivel înalt din partea președinților celor trei instituții principale ale UE, Parlamentul îndeamnă Consiliul și Comisia să își exprime angajamentul față de o posibilă schimbare a tratatelor.

Textul adoptat subliniază, de asemenea, că ar trebui avut în vedere un mecanism permanent de implicare a cetățenilor.

Cum ar trebui organizată Conferința privind viitorul Europei, în viziunea Parlamentului European

Eurodeputații propun, în rezoluția adoptată, din componența plenului conferinței să facă parte instituțiile majore ale UE, cele două instituții cu rol consultativ, parlamentele naționale și partenerii sociali.

Potrivit europarlamentarilor, componența plenului conferinței trebuie să includă:

  Parlamentul European, care îi reprezintă pe cetățenii Uniunii, cu maximum 135 de membri;

  Consiliul, care reprezintă statele membre, cu 27 de membri;

  parlamentele naționale, cu un număr de doi până la patru membri pentru fiecare parlament al unui stat membru;

  Comisia Europeană, reprezentată de cei trei comisari de resort;

  Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, fiecare cu câte patru membri;

  partenerii sociali de la nivelul UE, fiecare cu câte doi membri;

De asemenea, Parlamentul European propune ca comitetul director să fie alcătuit din:

  reprezentanți ai Parlamentului (toate grupurile politice reprezentate, precum și un reprezentant al Comisiei pentru afaceri constituționale și un reprezentant al Biroului Parlamentului European);

  reprezentanți ai Consiliului (președințiile UE);

  reprezentanți ai Comisiei (cei trei comisari competenți);

În context, Parlamentul European solicită ca componența comitetului director să asigure echilibrul politic și instituțional și ca toate componentele comitetului director să aibă o pondere egală.

Context politic european

La finele anului trecut, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană și-au manifestat susținerea pentru lansarea unei conferințe privind viitorul Europei, o propunere lansată la nivelul Parlamentului European și asumată și de Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen.

”Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor noastre pe termen mediu și lung, astfel încât să fim în măsură să abordăm mai bine provocările actuale și viitoare”, a spus liderii, având în vedere că la summitul din 20-21 iunie 2019 a fost adoptată Agenda Strategică a UE 2019-2024, prin care Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”. Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

La summitul din decembrie, liderii europeni au analizat posibilitatea ca această conferință să înceapă în 2020, în timp președinției germane a Consiliului UE și să se încheie în 2022, în cursul președinției franceze a Consiliului, în contextul în care Germania și Franța au elaborat un set de ambiții privind proiectul ”Conferinței privind viitorul Europei”, propus de grupul Renew Europe susținut de Emmanuel Macron și asumat de Ursula von der Leyen.

Conferința pentru viitorul Europei a fost propusă cu menirea de a revizui aproape toate aspectele legate de modul în care funcționează UE, în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron a respins categoric aplicarea principiului ”Spitzenkandidat” în numirea președintelui Comisiei Europene, șubrezind puterile Parlamentului European, care, la rândul, său nu a putut ajunge la un acord privind adoptareal listelor transnaționale pentru alegerile europene.

Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Parlamentul European este dezamăgit de eșecul liderilor europeni: Uniunea noastră și cetățenii noștri merită un acord ambițios privind bugetul UE

Published

on

© European Union

Corespondență de la Bruxelles

Parlamentul European s-a declarat dezamăgit de eșecul Consiliului European de a găsi un acord cu privire la următorul cadru financiar multianual și la resursele proprii, a afirmat vineri seară, într-o declarație de presă remisă CaleaEuropeană.ro, șeful legislativului european, David Sassoli.

“Dacă dorim să putem răspunde la așteptările cetățenilor noștri, trebuie să ne susținem ambițiile cu fonduri suficiente. Europa se confruntă cu provocări fără precedent, cum ar fi schimbările climatice, digitalizarea și o nouă ordine geopolitică. Construcția europeană, și în special piața unică, au adus în țările noastre din punct de vedere al creșterii și dezvoltării”, a spus Sassoli.

“Nicio țară care acționează singură nu poate aborda în mod eficient aceste provocări și menține acquis-ul existent. Prin urmare, este esențial să găsim rapid un acord ambițios privind bugetul pe termen lung al UE și resursele proprii. Sper că viitoarele negocieri vor merge într-o direcție mai bună. decât cele la care am asistat în ultimele ore. Uniunea noastră și cetățenii noștri merită acest lucru”, a mai subliniat președintele Parlamentului European, cel care în urma întrevederii de joi cu șefii de stat sau de guvern a transmis că Parlamentul este pregătit să respingă orice acord privind bugetul european multianual, dacă acesta nu oferă Uniunii Europene mijloacelor pentru a face față numeroaselor provocări cu care se confruntă.

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a arătat la finalul summitului că este nevoie de mai mult timp pentru a se ajunge la un acord, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că așa funcționează democrația și că cele 27 de state sunt pe un drum bun în aceste negocieri.

Statele UE au respins documentul de buget al președintelui Consiliului European, o propunere de cadru financiar multianual pentru 2021-2027 de 1.094 miliarde de euro, adică 1,074% din venitul naţional brut al UE, dar care cuprinde tăieri de 11 miliarde de euro la politica de coeziune și de 14% la politica agricolă. De altfel, propunerea cuprinde tăieri în ce privește piața unică, migrația, securitatea și apărarea, vecinătatea și administrația publică europeană, principalul domeniu revizuit în plus fiind obiectivul schimbărilor climatice, finanțat cu o cotă de 25% din buget așa cum a solicitat Comisia Europeană.

Documentul tehnic propus de executivul european și care a circulat vineri după-amiază între liderii europeni a venit cu o propunere de buget cu o alocare națională de 1,069% din Venitul Național Brut (rotunjit la 1,07%), dare care conținea concesii pentru cele patru state considerate ”frugale” – Austria, Danemarca, Suedia și Țările de Jos -, dar și anumite rabaturi pentru Germania. De asemenea, erau prevăzute anumite creșteri la coeziune și la agricultură, o creștere la 30% a bugetului pentru mediu pentru a întâmpina cerințele Parlamentului European, însă numeroase tăieri pentru cercetare, politică spațială, vecinătate și dezvoltare și mobilitate militară. Totodată, președintele Consiliului European și Comisia Europeană au sugerat că noua taxă pe plastic şi veniturile din schema extinsă pentru carbon, care ar fi acoperit şi sectorul transporturilor, ar fi adus între 14 şi 15 miliarde de euro anual venituri proprii ale UE.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre, conform prevederilor cuprinse la articolul 312 din Tratatul Uniunii Europene. În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European. Eurodeputații pot doar sau aproba sau respinge Cadrul Financiar Multianual, dar nu pot face modificări sau depune amendamente.

Noul Cadru Financiar Multianual ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Continue Reading

Clotilde Armand

Eurodeputatul Clotilde Armand organizează dezbaterea ”Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere” (LIVE, 24 februarie, ora 10:00)

Published

on

© Clotilde Armand/ Facebook

Europarlamentarul Clotilde Armand, membră a Grupului Renew Europe, organizează luni, 24 februarie a.c., dezbaterea cu tema „Bugetul european pentru perioada 2021 – 2027 și strategia României în procesul de negociere”. Evenimentul are loc în București, la Hotel Casa Capșa, Calea Victoriei nr. 36, Salonul Albastru, etaj 1, începând cu orele 10:00.

Evenimentul va fi transmis LIVE pe www.caleaeuropeana.ro și pe pagina de Facebook CaleaEuropeană.ro.

Bugetul pentru următorul exercițiu financiar are trei vectori importanți de negociere și de dezbatere:

– finanțarea politicii de mediu propusă de Comisia Europeană, prin noul Green Deal, pentru atingerea neutralității climatice în anul 2050 și obiectivul intermediar de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, până în anul 2030;

– menținerea, cel puțin, la același nivel al finanțării politicilor tradiționale, agricolă și de coeziune;

– ajungerea la un acord comun pe tema contribuțiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. România și-a definit obiectivele de negociere privind bugetul pentru următorii șapte ani. Prioritatea este obținerea unei finanțări consistente pe politica de coeziune și politica agricolă.

Recent, europarlamentarul Clotilde Armand a publicat un articol în cotidianul Financial Times, având ca temă raportul economic între Europa de Vest și cea de Est. Articolul a stârnit comentarii și interes atât în țară, cât și în Europa.

Citiți și Eurodeputatul Clotilde Armand, editorial în Financial Times: Europa de Est dă Europei de Vest mai mult decât primește înapoi

Contextul în care a apărut materialul este cel al negocierii bugetului european pentru anii 2021-2027 și pune în dezbatere felul în care se alimentează bugetul și se împart fondurile.

Evenimentul organizat sub patronajul Renew Europe, al treilea grup politic din Parlamentul European, se înscrie într-un program european care are ca obiective să arate avantajele economice ale integrării europene, să exploreze strategiile de dezvoltare economică în ansamblul Uniunii Europene și să inventarieze mecanismele publice și private capabile să încurajeze convergența economică între statele din Europa de Est și cea de Vest.

Participarea la eveniment este cu titlu gratuit și se face prin înregistrarea la adresa de e-mail crudnitchi@gmail.com. Informații suplimentare sunt disponibile la numărul de telefon 0744.365.501.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Proiectele europene de gaz pentru 2020 vor primi în continuare finanțare de la UE

Published

on

© CaleaEuropeana-Zaim Diana

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), în calitate de membru al Comisiei TRAN din Parlemntul European, anunță că finanțarea proiectelor de gaz în  Mecanismul de Conectare a Europei, nu va fi afectată pentru anul 2020.

”Am reușit să menținem finanțarea europeană a proiectelor europene de gaz pentru 2020, prin respingerea în Parlamentul European a unei rezolutii a Grupului verzilor care dorea exact contrariul”, a transmis deputatul european pe pagina sa oficială de Facebook.

Reamintim că în cadrul sesiunii plenare a Legislativului European din luna februarie, Marian-Jean Marinescu nu a votat această propunere formulată de grupul Verzilor, deoarece ”este o soluție radicală și nerealistă”.

Grupul Verzilor a cerut printr-o rezoluție să se elimine finanțarea prin Mecanismul de Conectare a Europei (CEF) a tuturor proiectelor care propun interconectarea rețelelor de gaze naturale.

Deputatul liberal menționează că inițiative asemănătoare vor mai avea loc din partea grupurilor politice din Parlamentul European, însă, potrivit lui Marian-Jean Marinescu, trebuie păstrată o abordare rațională și trebuie să fie respinse.

”Pentru țări ca Romania, gazul este important pentru tranziția de la cărbune la altă formă de producere a energiei electrice”, a mai subliniat în mesajul său.

De asemenea, partea de Sud a României nu este conectată la rețelele de gaze, ”va trebui să realizăm această conectare, folosind gazele din Marea Neagră”, a mai spus Marian-Jean Marinescu.

Marian-Jean Marinescu, membru în comisia TRAN a Parlamentului European, atrage atenția că exploatarea gazului natural reprezintă o soluție de tranzit spre o piață energetică verde, acestă situație fiind reflectată în Lista 4 privind proiectele de interes comun în energie (TEN-E): din 151 de proiecte selectate, 68% sunt proiecte pentru energie electrică și doar 21% sunt proiecte pentru gaze naturale (restul de 11% sunt pentru alte resurse), a mai menționat acesta în mesajul său.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending