Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European propune organizarea ”mai multor agore ale cetățenilor și tinerilor”: Cetățenii vor deveni piatra de temelie pentru Conferința privind viitorul Europei

Published

on

© European Parliament/ Twitter

Parlamentul European și-a adoptat miercuri poziția sa cu privire la Conferința pentru viitorul Europei, în care eurodeputații solicită ca cetățenii și tinerii ”să dea tonul” pentru reforma Uniunii Europene și în care propun organizarea unor ”agore tematice” ale cetățenilor din toată Europa. Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

În urma unei dezbateri cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație demografie, Dubravka Šuica, și cu președinția croată a Consiliului UE, eurodeputații au adoptat o rezoluție – cu 494 de voturi pentru, 147 împotrivă și 49 de abțineri – în care și-au expus viziunea pentru această conferință. 

Eurodeputații susțin ca cetățenii să fie în centrul discuțiilor ample ce vor avea loc privind abordarea provocărilor interne și externe, neprevăzute în momentul încheierii Tratatului de la Lisabona. 

”Cetățenii din toate mediile sociale, reprezentanții societății civile și părțile interesate la nivel european, național, regional și local trebuie să fie implicați în stabilirea priorităților UE, în conformitate cu preocupările cetățenilor, într-o abordare ascendentă, transparentă, inclusivă, participativă și bine echilibrată”, se arată în textul rezoluției adoptate.

Parlamentul European propune organizarea de ”agore ale cetățenilor și tinerilor”

În acest context, Parlamentul European propune înființarea mai multor Agore pentru cetățeni (forumuri tematice ale reprezentanților cetățenilor, aleși aleator în conformitate cu criteriile de proporționalitate și reprezentativitate), și a cel puțin două Agore pentru tineri, cuprinzând fiecare câte 200-300 de cetățeni, cu un minim de trei pentru fiecare stat membru.

Potrivit eurodeputaților, reprezentanții cetățenilor vor discuta concluziile Agorelor în plenul Conferinței alături de eurodeputați și de reprezentanți ai parlamentelor naționale, de miniștrii Consiliului, de vicepreședinții Comisiei și de reprezentanții altor instituții, organe și parteneri sociali ai UE.

În această rezoluție, Parlamentul European propune ca prioritățile pe care se axeze Conferința pentru viitorul Europei să fie: – valorile europene, drepturile și libertățile fundamentale; – aspectele democratice și instituționale ale UE; – provocările de mediu și criza schimbărilor climatice; – justiția socială și egalitatea; – chestiuni economice și de ocupare a forței de muncă, inclusiv impozitarea; – transformarea digitală; – securitatea și rolul UE în lume.

Amintim faptul că, în anul 2017, premergător discursului privind Starea Uniunii Europene al președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, CaleaEuropeană.ro a organizat, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, proiectul ”Agora – Viitorul Europei”. Seria de trei dezbateri publice cu cetățenii, câte una în fiecare regiune istorică din România – Muntenia, Moldova și Transilvania, intitulate ”Agora – Viitorul Europei”, a fost axată pe cele cinci scenarii privind viitorul Europei, prezentate în Cartea Albă publicată de Comisia Europeană în martie 2017.

Parlamentul European solicită angajamentul Comisiei Europene și țărilor UE pentru o ”posibilă schimbare a tratatelor”

Pe lângă sprijinul la nivel înalt din partea președinților celor trei instituții principale ale UE, Parlamentul îndeamnă Consiliul și Comisia să își exprime angajamentul față de o posibilă schimbare a tratatelor.

Textul adoptat subliniază, de asemenea, că ar trebui avut în vedere un mecanism permanent de implicare a cetățenilor.

Cum ar trebui organizată Conferința privind viitorul Europei, în viziunea Parlamentului European

Eurodeputații propun, în rezoluția adoptată, din componența plenului conferinței să facă parte instituțiile majore ale UE, cele două instituții cu rol consultativ, parlamentele naționale și partenerii sociali.

Potrivit europarlamentarilor, componența plenului conferinței trebuie să includă:

  Parlamentul European, care îi reprezintă pe cetățenii Uniunii, cu maximum 135 de membri;

  Consiliul, care reprezintă statele membre, cu 27 de membri;

  parlamentele naționale, cu un număr de doi până la patru membri pentru fiecare parlament al unui stat membru;

  Comisia Europeană, reprezentată de cei trei comisari de resort;

  Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, fiecare cu câte patru membri;

  partenerii sociali de la nivelul UE, fiecare cu câte doi membri;

De asemenea, Parlamentul European propune ca comitetul director să fie alcătuit din:

  reprezentanți ai Parlamentului (toate grupurile politice reprezentate, precum și un reprezentant al Comisiei pentru afaceri constituționale și un reprezentant al Biroului Parlamentului European);

  reprezentanți ai Consiliului (președințiile UE);

  reprezentanți ai Comisiei (cei trei comisari competenți);

În context, Parlamentul European solicită ca componența comitetului director să asigure echilibrul politic și instituțional și ca toate componentele comitetului director să aibă o pondere egală.

Context politic european

La finele anului trecut, șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană și-au manifestat susținerea pentru lansarea unei conferințe privind viitorul Europei, o propunere lansată la nivelul Parlamentului European și asumată și de Comisia Europeană a Ursulei von der Leyen.

”Conferința ar trebui să contribuie la dezvoltarea politicilor noastre pe termen mediu și lung, astfel încât să fim în măsură să abordăm mai bine provocările actuale și viitoare”, a spus liderii, având în vedere că la summitul din 20-21 iunie 2019 a fost adoptată Agenda Strategică a UE 2019-2024, prin care Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”. Agenda Strategică a Liderilor pentru perioada 2019-2024 are ca moment predecesor Summitul de la Sibiu, din 9 mai 2019, când șefii de stat sau de guvern din UE și-au luat angajamentul de a apăra o singură Europă, de la nord la sud și de la est la vest.

La summitul din decembrie, liderii europeni au analizat posibilitatea ca această conferință să înceapă în 2020, în timp președinției germane a Consiliului UE și să se încheie în 2022, în cursul președinției franceze a Consiliului, în contextul în care Germania și Franța au elaborat un set de ambiții privind proiectul ”Conferinței privind viitorul Europei”, propus de grupul Renew Europe susținut de Emmanuel Macron și asumat de Ursula von der Leyen.

Conferința pentru viitorul Europei a fost propusă cu menirea de a revizui aproape toate aspectele legate de modul în care funcționează UE, în contextul în care președintele francez Emmanuel Macron a respins categoric aplicarea principiului ”Spitzenkandidat” în numirea președintelui Comisiei Europene, șubrezind puterile Parlamentului European, care, la rândul, său nu a putut ajunge la un acord privind adoptareal listelor transnaționale pentru alegerile europene.

Parlamentul European precizează că negocierile cu Comisia și Consiliul European ar trebui încheiate la timp pentru ca această Conferință să fie lansată cu prilejul Zilei Europei din 2020 (9 mai) și să aibă loc până în vara anului 2022.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Cristian Bușoi

Eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul de sănătate al UE: Într-un moment cu presiune uriașă pe toate sistemele medicale, asigurarea asistenței medicale de la distanță este mai importantă ca oricând

Published

on

© Cristian Bușoi/ Facebook

Într-un moment cu presiune uriașă pe toate sistemele medicale, cum este cel pe care îl traversăm astăzi din cauza COVID-19, asigurarea asistenței medicale de la distanță – pentru cazurile care nu reprezintă urgențe – și responsabilizarea pacienților sunt mai importante ca oricând, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE) în cadrul unui eveniment intitulat ”Care este rolul pacienților în gestionarea sănătății lor?”, organizat de Politico, la care au participat și alți decidenți politici europeni, pacienți, experți în domeniul medical și lideri ai industriei sanitare.

Europarlamentarul român, care este și raportorul Programului de Sănătate al UE, EU4Health, a subliniat că ”cetățenii trebuie să joace un rol activ în gestionarea stării lor de sănătate pentru a preveni probleme medicale precum bolile de inimă sau cancerul pulmonar, dar și pentru a monitoriza și gestionarea bolilor.

De altfel, Cristian Bușoi a propus și susținut finanațrea și implementarea unor ”instrumente digitale cu rol important în prevenirea și gestionarea bolilor, precum platformele e-Health și m-Health”.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni solicită o nouă Garanție europeană pentru copii pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul acestora

Published

on

© UNICEF

Partidul Socialiștilor Europeni solicită o nouă Garanție europeană pentru copii pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul acestora, în condițiile în care 1 din 4 copii din Europa sunt expuși riscului sărăciei.

„Copiii sunt unul dintre cele mai vulnerabile grupuri în fața dificultăților economice – iar criza COVID nu îmbunătățește lucrurile. Credem că niciun copil nu ar trebui să suporte consecințele crizei și nu mai putem tolera această situație. Solicităm o nouă garanție europeană pentru copii, finanțată corespunzător, pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul copiilor. Această garanție ar trebui să aibă ca obiectiv educație gratuită de calitate pentru toți copiii”, este mesajul socialiștilor europeni.

În 2015, Parlamentul European a solicitat o garanție pentru copii care să contribuie la asigurarea faptului că fiecare copil din Europa cu risc de sărăcie sau excluziune socială are acces la: îngrijire medicală gratuită, educație gratuită, educație și îngrijire timpurie gratuită, locuințe decente și nutriție adecvată.

În 2017, Parlamentul a solicitat Comisiei Europene să pună în aplicare o acțiune pregătitoare privind stabilirea unui posibil sistem de garanții pentru copii. În acest context, Comisia a comandat un studiu privind fezabilitatea unei garanții pentru copii pentru copiii vulnerabili.

Studiul oferă o analiză aprofundată a proiectării, guvernanței și implementării schemelor existente și le compară cu valoarea adăugată a unui sistem de garantare pentru copii, concentrându-se pe următoarele grupuri țintă: copii care trăiesc în situații familiale precare, copii care locuiesc în instituții, copiii migranților și refugiaților recenți și copii cu dizabilități și alți copii cu nevoi speciale.

Partea finală a studiului oferă câteva indicații preliminare cu privire la modul în care concluziile și soluțiile identificate pentru cele patru grupuri de copii vulnerabili ar putea fi extinse la grupuri mai mari și, în cele din urmă, la toți copiii din UE.

Patru ateliere tematice, câte unul pe fiecare dintre cele patru grupuri țintă de copii defavorizați, au avut loc în septembrie și octombrie 2019. Aceste ateliere au oferit oportunitatea discuțiilor cu o gamă largă de părți interesate și factori de decizie. 

Concluziile studiului de fezabilitate au fost discutate la o conferință a părților interesate de la Bruxelles în februarie 2020. Raportul final cu concluziile și recomandările studiului de fezabilitate a fost publicat în iunie 2020.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisei pentru cercetare din PE, discuție cu Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare: Am reiterat dorința Parlamentului ca 4% din bugetul Orizont Europa să fie alocat EIT

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE), președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European a avut marți o discuție cu comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Mariya Gabriel, și cu ambasadorul Germaniei la Uniunea Europeană, Susanne Szech-Koundouros, despre pachetul legislativ care privește Agenda Strategică de Inovare (SIA) a UE și bugetul Institutului European pentru Inovare și Tehnologie (EIT).

Eurodeputatul român a reiterat în cadrul negocierilor dorința Legislativului european ca 4% din bugetul alocat programului de Cercetare Orizont Europa să fie alocat EIT, un organism unic și extrem de important, cu un rol cheie pentru viitorul Uniunii Europene.

”Numai cu un buget adecvat vom putea să răspundem exigențelor Consiliului, care dorește inițiative pilot în domeniul inovării, dar și sprijin pentru noile comunități de cunoaștere și inovare (CCI)”, a argumentat Cristian Bușoi.

Programul Orizont Europa, cel mai ambițios program de cercetare al UE până în prezent, va deveni operațional din 2021 când va introduce o serie de caracteristici noi față de predecesorul sau programul Orizont 2020, pentru a continua să aducă o schimbare reală în viața cetățenilor și a societății în ansamblu

Orizont Europa este o parte esențială a punerii în aplicare a „O agendă europeană reînnoită pentru cercetare și inovare — șansa Europei de a-și modela viitorul”. Această agendă, discutată în cadrul reuniunii liderilor UE de la Sofia din mai anul trecut, a evidențiat măsurile necesare pentru a asigura competitivitatea Europei la nivel mondial. Programul Orizont Europa, propus de Comisie în iunie 2018 ca parte a bugetului UE pe termen lung pentru perioada 2021-2027, este cel mai ambițios program de cercetare și inovare de până acum și va menține UE în avangarda cercetării și inovării la nivel mondial.

Amintim faptul că România a alocat în 2017 doar 0.5% din Produsul Intern Brut pentru cercetare și dezvoltare, aflându-se cu mult sub media de 2.03% din PIB, cât este media Uniunii Europene, potrivit datelor publicate de Eurostat.

De altfel, țara noastră se află pe ultimul loc la cheltuielile pentru cercetare și inovare. În schimb, statele din UE care alocă cel mai mult din bugetul lor acestui domeniu sunt Austria, Danemarca, Germania și Suedia, cu peste 3% din PIB.

România beneficiază de o alocare de peste 22 miliarde de euro în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2014 – 2020, din care 422 milioane de euro sunt destinate cercetării publice.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL38 mins ago

Ministerul Afacerilor Externe, pregătit să acorde asistență consulară cetățenilor români din zona de conflict Nagorno-Karabah

CONSILIUL EUROPEAN43 mins ago

Charles Michel, mesaj către liderii UE înaintea Consiliului European: Trebuie să ne concentrăm pe locul Europei în lume și pe capacitatea noastră de a ne modela propriul destin

Cristian Bușoi56 mins ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, raportorul PE pentru Programul de sănătate al UE: Într-un moment cu presiune uriașă pe toate sistemele medicale, asigurarea asistenței medicale de la distanță este mai importantă ca oricând

S&D57 mins ago

Partidul Socialiștilor Europeni solicită o nouă Garanție europeană pentru copii pentru a monitoriza și combate sărăcia în rândul acestora

U.E.1 hour ago

Ungaria consideră ”inacceptabilă” propunerea UE de a condiționa accesul la fondurilor europene de statul de drept

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Klaus Iohannis participă joi și vineri la Consiliului European: Autonomia strategică a UE trebuie construită pe baza unei piețe interne depline și funcționale

RUSIA1 hour ago

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder consideră că suspendarea proiectului Nord Stream 2 nu are nicio legătură cu otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi

Cristian Bușoi2 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Comisei pentru cercetare din PE, discuție cu Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare: Am reiterat dorința Parlamentului ca 4% din bugetul Orizont Europa să fie alocat EIT

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Prima confruntare Donald Trump – Joe Biden, 90 de minute haotice și de atacuri la persoană: “Nu e nimic deştept la tine, Joe”/ ”Mai taci, omule!”

ROMÂNIA15 hours ago

Studiu FMI dedicat Inițiativei celor Trei Mări: Decalaj de investiții în infrastructură de 1.150 de miliarde de euro între Europa de Est și cea Occidentală

SUA2 days ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending