Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European, reacție oficială: Rovana Plumb și László Trócsányi sunt ”nepotriviți să exercite funcțiile de comisari europeni”

Published

on

©️ European Parliament

Purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, Jaume Duch, a transmis luni că președintele David Sassoli va solicita președintelui ales Ursula von der Leyen să comunice pașii de urmat după ce Comisia pentru afaceri juridice din legislativul european a dat, din nou, un vot cu aviz negativ cu privire la candidaturile Rovanei Plumb (România) și lui László Trócsányi (Ungaria).

Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European a decis că cei doi comisari-desemnați din partea României și a Ungariei sunt nepotriviți să exercite funcțiile de comisari europeni în conformitate cu Tratatele UE și Codul de Conduită. Președintele Parlamentul European va solicita acum Ursulei von der Leyen să comunice să pași intenționează să facă”, a scris Duch, pe Twitter.

 

Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European a respins, din nou, printr-un vot cu aviz negativ candidatura Rovanei Plumb și a lui László Trócsányi pentru a deveni membri ai Comisiei Europene.

”Votul a avut loc, atât Plumb, cât și Trócsányi fiind respinși definitiv. Rovana Plumb a fost respinsă cu 13 voturi pentru și 7 împotrivă, iar László Trócsányi cu 12 voturi pentru și 9 împotrivă”, au declarat surse din Parlamentul European pentru CaleaEuropeană.ro.

Votul de luni a apărut după ce Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European a blocat joia trecută procedura candidaturii Rovanei Plumb și pe cea a lui László Trócsányi, ambii europarlamentari în funcție, oferind aviz negativ celor două candidaturi în contextul unor neclarități privind declarația financiară și de avere a fiecăruia dintre cei doi.

Rezultatul votului în cazul avizului negativ pentru Rovana Plumb a fost de 15 voturi pentru, 6 împotrivă și 2 abțineri.

În cazul Rovanei Plumb, Comisia JURI a mai decis pe 26 septembrie, cu 20 de voturi pentru și 3 abțineri, să trimită o scrisoare Comisiei Europene prin care a transmis îngrijorările cu privire la ”potențial sau existent conflict de interese” și a solicitat rezolvarea acestuiaPotrivit procedurii prevăzute la Anexa VII din Regulamentul de Procedură a Parlamentului European pentru numirea Comisiei Europene, avizul favorabil din partea Comisiei JURI reprezintă o pre-condiție pentru organizarea unei audieri în comisia de specialitate.

Pe de altă parte, în urma unui schimb de scrisori cu președintele Parlamentului European, Comisia JURI s-a reunit, luni, pentru a evalua din nou situația, procedura în cazul lui Plumb și Trócsányi fiind, până la momentul votului de luni, suspendată.

Anterior ședinței menționate, Rovana Plumb a transmis, tot luni, o scrisoare Comisiei pentru afaceri juridice din Parlamentul European, în care anunță rezolvarea potențialului conflict de interese – mai multe detalii aici -, însă explicațiile sale nu au fost suficiente.

Prin urmare, candidatura Rovanei Plumb la funcția de membru a Comisiei Europene a primit un nou aviz negativ.

În context, potrivit procedurii, președintele Comisiei pentru afaceri juridice trebuie să comunice aceste rezultate președintelui Parlamentului European, David Sassoli, care, la rândul său, va trebui să trimită o scrisoare președintelui ales al Comisiei Europene.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru, numit co-raportor al Parlamentului European pentru instrumentul de 560 de miliarde de euro din cadrul planului de relansare a UE: Avem o oportunitate istorică pentru România

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) a fost numit co-raportor al Parlamentului European pe Facilitatea de Redresare și Reziliență, care se ridică la o anvelopă bugetară de 560 miliarde de euro din Planul de Relansare de 750 de miliarde de euro intitulat #NextGenerationEU pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziție statelor membre pentru a face reforme și investiții.

“Am fost numit co-raportor al Parlamentului European pe acest dosar crucial pentru viitorul Europei și al României desigur. În cele două comisii responsabile – economie și afaceri monetare (ECON) și buget (BUDG) vor mai fi doi colegi de la socialiști și populari care vor fi alături de mine co-raportori. În această formulă de trei vom finaliza designul RRF și stabili eligibilitatea cheltuielilor. România va avea 24 miliarde de euro alocare, din care 13 miliarde de euro granturi și 11 miliarde de euro împrumuturi în condiții extrem de favorabile”, a scris Pîslaru, într-o postare pe Facebook, în care a făcut anunțul.

La un an de la preluarea mandatului de membru al Parlamentului European, Pîslaru a spus că această alocare este în plus față de fondurile clasice (+REACT) de aproximativ 42 de miliarde de euro din Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună și în plus față de fondurile alocare pe Fondul de Tranziție Justă de cca. 4,4 de miliarde de euro.

De asemenea, Suma de 24 de miliarde de euro pentru România precizată de eurodeputatul PLUS este completată de restul instrumentelor de finanțare în cadrul Next Generation EU până la 33 de miliarde de euro.

“Avem în față o oportunitate istorică pentru România”, a subliniat el.

Prin noul Mecanism pentru redresare și reziliență, în valoare de 560 de miliarde de euro, se va oferi sprijin financiar pentru investițiile și reformele ce vor viza, în special, tranziția către o societate digitală și verde și reziliența economiilor naționale; aceste investiții și reforme vor fi corelate cu obiectivele incluse în semestrul european. Acest mecanism va fi integrat în semestrul european și va avea o facilitate de finanțare de până la 310 miliarde de euro și va putea să ofere până la 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Sprijinul va fi pus la dispoziția tuturor statelor membre, dar va fi concentrat în zonele cele mai afectate și acolo unde nevoile în materie de reziliență sunt cele mai mari.

Dragoș Pîslaru (PLUS, Renew Europe) se află la primul său mandat de deputat european, după ce anterior a deținut funcția de ministru al muncii (18 aprilie 2016 până în 4 ianuarie 2017) și consilier de stat pe probleme economice în guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș, actualul lider al grupului Renew Europe din Parlamentul European. În Parlamentul European, Dragoș Pîslaru este membru în Comisia pentru afaceri economice și monetare, în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale și în Delegația pentru relațiile cu Japonia. Totodată, europarlamentarul PLUS este coordonator al grupului Renew Europe în Comisia pentru muncă și afaceri sociale a PE. Este doctor în științe economice, antreprenor, analist și consultant economic cu experiență în domeniul reformelor structurale, dezvoltării locale și creșterii competitivității fiind manager general al companiei de consultanță strategică GEA Strategy & Consulting. Este absolvent al Facultății de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice (ASE), are un Master în Științe — Relații Internaționale obținut în cadrul London School of Economics and Political Science din Marea Britanie și o diplomă de studii ”Entrepreneurship — Case Study Centered Learning” obținută în cadrul Harvard Business School (iulie 2006).

Continue Reading

Dan Motreanu

Dan Motreanu anunță că a obținut o victorie importantă pentru România: Gazul va rămâne sursă tranzitorie de energie până în anul 2050

Published

on

© Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru Mediu (ENVI) din Parlamentul European, a reușit o victorie importantă pentru România, prelungind perioada de tranziție a gazului până în 2050, în Contextul în care Comisia Europeană dorea să obțină neutralitatea climatică până în 2030.

”Gazul, sursă tranzitorie de energie până în anul 2050, contrar propunerii inițiale a Comisiei Europene. Am reușit să obțin acest rezultat astăzi, în Comisia ENVI din Parlamentul European, alături de colegii mei din PPE pe raportul ”Fondul pentru tranziție justă”, a anunțat Dan Motreanu într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit eurodeputatului, reușita de astăzi ”este cu atât mai importantă pentru România cu cât actualul Guvern și-a propus ca 70% din locuințele de la nivel național să fie racordate la rețeua de gaze în următorii ani.”

De asemenea, Dan Motreanu militează pentru o finanțare nouă în vederea îndeplinirii obiectivelor ecologice la nivel european, propunând în acest sens un amendament care a fost susținut de majoritatea familiilor politice din Legislativ.

”Mă bucur totodată că amendamentul propus de mine pentru eliminarea co-finanțării de către statele membre a Fondului pentru Tranziție Justă, a fost de asemenea susținut de majoritatea Grupurilor politice din Parlamentul European. Opinia mea rămâne fermă: obiectivele ecologice ale UE trebuie finanțate dintr-un fond nou, nu din fondul pentru coeziune, esențial pentru dezvoltarea regională.”

Reamintim că Executivul European a lansat luni, 29 iunie, Platforma pentru o Tranziție Justă care va ajuta statele membre să își elaboreze planurile teritoriale pentru o tranziție justă și să acceseze fonduri de la bugetul de peste 150 de miliarde de euro al Mecanismului pentru o tranziție justă. Această platformă online va oferi sprijin tehnic și consiliere părților interesate din sectorul public și privat din regiunile carbonifere și din alte regiuni cu emisii ridicate de dioxid de carbon, asigurând un acces facil la informații despre posibilitățile de finanțare și surse de asistență tehnică, se arată într-un comunicat.

Citiți și: Comisia Europeană lansează Platforma pentru o Tranziție Justă care va oferi sprijin tehnic și consiliere statelor membre și regiunilor în operaționalizarea planurilor lor de ecologizare

Din această platformă va primi aproximativ 4,4 miliarde de euro, fiind a treia cea mai mare alocare destinată sprijinirii zonelor carbonifere și asigurării unei tranziții echilibrate de la producerea energiei pe bază de cărbune, la cea regenerabilă, nepoluantă, potrivit popularului Dan Motreanu.

Continue Reading

Cristian Bușoi

Cristian Busoi, președintele Comisiei pentru industrie din Parlamentul European, salută ajutorul de stat aprobat României de Comisia Europeană: O dovadă de solidaritate europeană

Published

on

© Cristian Busoi/ Arhiva personală

Președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, Cristian Bușoi, a salutat noul ajutor în valoare de aproximativ 800 milioane de euro pe care Comisia Europeană l-a aprobat pentru sprijinirea companiilor din România.

Țara noastră va putea astfel să ofere mai ușor ajutor companiilor afectate de criza COVID-19 sub forma unor împrumuturi subvenționate și a unor garanții de stat pentru împrumuturi. Este cea de-a doua schemă de ajutor de stat pe care România o primește de la UE, după sprijinul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor. Este încă o dovadă de solidaritate europeană și garanția că nicio țară nu va fi lăsată în urmă în această perioadă dificilă“, a spus Bușoi, într-o declarație remisă CaleaEuropeană.ro.

Comisia Europeană a aprobat joi o schemă în valoare de 4 miliarde lei, aproximativ 800 milioane de euro, pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat pe care statele membre le pot oferi companiilor. În cadrul acestui sistem, sprijinul public care va fi oferit de autoritățile din România va lua forma unor împrumuturi subvenționate și a unor garanții de stat pentru împrumuturi.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending