Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European reacționează după votul privind Brexit: Eurodeputații au votat măsuri pentru a limita impactul unei retrageri dezordonate a Marii Britanii din UE

Published

on

Pentru a limita impactul negativ al unui potențial Brexit fără acord, membrii Parlamentului European au votat miercuri măsuri în domeniile transportului, Erasmus, securitate socială și pescuit, prevederi care se subsumează planului UE de contingență în condițiile în care ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a fost învăluită și mai mult de incertitudine ca urmare a votului din Palramentul de la Londra în care acordul de retragere a fost respins pentru a doua oară.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, aceste măsuri includ garanții juridice pentru ca studenții și profesorii Erasmus în sau provenind din Regatul Unit să își poată finaliza activitățile educaționale în străinătate, continuarea finanțării pentru asigurarea coeziunii si cooperării transfrontaliere în Irlanda și Irlanda de Nord, si măsuri pentru a menține servicii de bază în transportul aerian și rutier de marfă și pasageri între UE și Regatul Unit. Alte măsuri vor permite de asemenea navelor UE și britanice de pescuit continuarea activității reciproce.

Măsurile de contingență nu vor replica beneficiile statutului de membru al Uniuni sau ale unui acord de tranziție. Acestea sunt limitate în timp și adoptate unilateral de către UE cu condiția ca Regatul Unit să adopte măsuri similare (în regim de reciprocitate).

Reamintim că, la cererea Parlamentului European și a Consiliului, Comisia Europeană a propus măsuri de urgență pentru a diminua efectele în cazul retragerii Regatului Unit din UE fără acord.

Măsurile de garanție juridică adoptate miercuri în contextul retragerii Regatului Unit sunt:

– Continuarea programului european de coeziune si cooperare transfrontalieră PEACE IV dintre Irlanda, Irlanda de Nord și Scoția

– Permisiunea ca studenții și profesorii Erasmus în sau provenind din Regatul Unit să își finalizeze activitățile educaționale în străinătate

– Asigurarea ca cetățenii UE din Regatul Unit și cetățenii britanici din cele 27 de state ale UE să își păstreze prestațiile de securitate socială obținute înaintea retragerii

– Măsuri temporare pentru evita o întrerupere a activităților de transport între Regatul Unit și UE, prin acordarea permisiunii transportatorilor de marfă și operatorilor de transport cu autobuzul și autocarul de a oferi servicii între UE și Regatul Unit, cu condiția ca și Regatul Unit să ofere acces similar operatorilor UE

– Măsuri temporare pentru a permite liniilor aeriene britanice să ofere servicii între UE și Regatul Unit, cu condiția ca și Regatul Unit să ofere acces similar operatorilor UE

– Autorizația de export din UE către Regatul Unit pentru anumite produse utilizate în scopuri civile și militare

– Modificarea regulamentului cu privire la desemnarea organizațiilor de inspecție a navelor

– Modificarea regulamentului privind Mecanismului pentru Interconectarea Europei (în vederea realinierii Rețelei transeuropene de transport pentru a asigura noi legături maritime între Irlanda și alte țări ale UE și continuitatea finanțării infrastructurii)

Autorizații de pescuit pentru navele de pescuit ale UE în apele Regatului Unit și activități de pescuit ale navelor britanice în apele Uniunii, și reguli cu privire la Fondul european maritim și de pescuit

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

Published

on

© European Union 2024 - Source : EP

Obiectivul grupului PPE din Parlamentul European este ca până la data de 30 iunie să fie aprobate cadrele de negociere și să înceapă tratativele de aderare la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, a declarat europarlamentarul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro. Europarlamentarul liberal a subliniat că sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova este în interesul Uniunii Europene și că propunerea Comisiei Europene de a asigura o integrare graduală a Ucrainei și a Republicii Moldova în piața unică va semnifica “libertate totală de mișcare pe piața europeană” a bunurilor, capitalurilor, serviciilor și persoanelor.

“Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani”, a afirmat Siegfried Mureșan, precizând că “este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene”.

Europarlamentarul PPE a subliniat că sprijinul UE pentru Ucraina și Republica Moldova este elocvent, iar cifrele ajută la combaterea dezinformării și propagandei. 

“Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene”, a spus negociatorul-șef al bugetului UE pentru 2024 din partea Parlamentului European.

Tot la capitolul sprijin, vicepreședintele grupului PPE a evocat că discuțiile la nivel european vor continua privind utilizarea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a susține Ucraina. “Susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina”, a explicat Mureșan,

Referindu-se la problemele fermierilor și sprijinul pentru sectorul agricol, Siegfried Mureșan a insistat că PNL și PPE ca forțe de centru-dreapta susțin tranziția verde, însă “nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia”.

 

CaleaEuropeană.ro: Domnule Siegfried Mureșan, sunteți în egală măsură vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European și vicepreședinte al familiei politice europene a PPE, aveți o activitate intensă atât în ce ține de vecinătatea estică pentru că gestionați în calitate de președinte Comisia de Asociere parlamentară UE – Republica Moldova, ați negociat și bugetul UE pentru anul în curs, un buget important din perspectiva vecinătății estice, dar și multor priorități bugetare. Pentru interviul de astăzi vă propun să ne concentrăm pe Ucraina, Republica Moldova și problemele fermierilor. Având în vedere faptul că grupul PPE este cel mai mare grup politic din Parlamentul European, am dori să știm, în contextul evoluțiilor geopolitice, pe care le putem numi dramatice, din vecinătatea estică prin războiul la scară largă pe care Federația Rusă l-a declanșat și îl poartă împotriva Ucrainei, care sunt prioritățile grupului PPE din Parlamentul European în ceea ce privește sprijinul acordat Ucrainei, dar pentru că este important pentru România, dar și pentru dvs. ca activitate europarlamentară, și sprijinul pentru Republica Moldova?

Siegfried Mureșan: În primul rând, în ultimii doi ani de zile, Uniunea Europeană a înțeles în sfârșit că putem trăi în siguranță în interiorul granițelor Uniunii Europene, doar dacă suntem înconjurați în vecinătatea noastră imediate, de state care sunt sigure și stabile. Putem să fim siguri doar dacă vecinii noștri sunt siguri. Uniunea Europeană a înțeles acest lucru și Uniunea Europeană înțelege în momentul de față că a ajuta Ucraina și Republica Moldova este chiar în interesul Uniunii Europene. Ca atare, în momentul de față este mult mai ușor să mobilizăm sprijin pentru Ucraina și Republica Moldova decât era în trecut, evident și din cauza invaziei ilegale și ilegitime a forțelor armate ruse.

În ceea ce privește Republica Moldova, ajută foarte mult faptul că Republica Moldova este condusă de o președintă proeuropeană și de un Guvern proeuropean care se sprijină pe o majoritate proeuropeană transparentă la vedere. În Ucraina oamenii luptă pentru apărarea valorilor europene, a democrației, a libertății și merită tot sprijinul nostru. Luptă chiar și în interesul Uniunii Europene, căci cu cât trupele ucrainene țin trupele de invazie ale Rusiei mai departe de granița Uniunii Europene, cu atât mai bine. Cred că toți ne-am simți mult mai nesiguri dacă Rusia s-ar afla la frontiera noastră.

Cred că Ucraina merită ajutor, deoarece luptă pentru valori europene și pentru siguranța noastră, iar Republica Moldova merită ajutor, fiindcă la ultimele două rânduri de alegeri în Republica Moldova, prezidențiale și parlamentare, oamenii au votat pentru reformare, pentru modernizare, au susținut politicieni proeuropeni. Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale în Republica Moldova, învingându-l pe președintele pro-rus Igor Dodon. Republica Moldova merită sprijin fiindcă de la începutul războiului din Ucraina, oamenii din Republica Moldova au deschis casele pentru oameni din Ucraina care aveau nevoie de ajutor, pentru refugiați din Ucraina, iar autoritățile au accentuat spiritul european, stabilizând situația de la frontiera estică a Uniunii Europene.

Ceea ce Republica Moldova a făcut de la începutul războiului a fost important pentru toată Uniunea Europeană. Ca atare, a ajuta aceste două state este în interesul Uniunii Europene. Ele merită și au dovedit că își doresc integrare europeană.

Atât Republica Moldova, cât și Ucraina respectă în momentul de față angajamente asumate în relația cu Uniunea Europeană. Toate reformele pe care înțelegem că Republica Moldova și Ucraina le vor face, se fac. Ca atare, Uniunea Europeană are posibilități tehnice, politice, financiare de a ajuta Republica Moldova. Ne-ar fi mult mai greu să ajutăm Republica Moldova în perioada actuală, dacă Republica Moldova ar fi condusă de un președinte pro-rus care nu ar respecta ceea ce ne înțelegem cu el și ar izola Republica Moldova pe plan internațional. Faptul că Republica Moldova este condusă de Maia Sandu, președintă credibilă la nivel internațional și european, ajută ca Republica Moldova să poată obține beneficii concrete pentru cetățenii Republicii Moldova de la nivel european.

Cum am ajutat? Cifrele sunt importante, fiindcă ne ajută să informăm corect oamenii și să combatem propaganda și dezinformarea. Pentru Ucraina, Uniunea Europeană a oferit un sprijin total de 88 de miliarde de euro de la începutul războiului, iar pentru Republica Moldova am pus la dispoziție 1,2 miliarde de euro de la începutul războiului. Aproape un milion de oameni, peste 850.000 de oameni din  Republica Moldova au primit compensări pentru facturile la energie în ultimele două ierni, cu sprijinul fondurilor europene. Sunt multe exemple concrete.

CaleaEuropeană.ro: Pe aceste exemple concrete aș vrea să insistăm un pic. Dvs. sunteți un susținător al ideii că așa cum ajutăm Ucraina trebuie să ajutăm și Republica Moldova, două fețe ale aceleiași monede de integrare. Le-aș separa ca mesaje de sprijin și mesaje politice și instituționale pentru că în timp ce știm că Ucraina necesită un sprijin colosal, Republica Moldova este, după Ucraina, țara cea mai afectată de consecințele războiului declanșat de Rusia. De asemenea, România, prin vocea președintelui Klaus Iohannis, a spus recent că este foarte important să existe acest sprijin european pentru Republica Moldova, inclusiv în contextul pre-electoral afectat de acțiunile hibride ale Rusiei. Este și o mențiune în concluziile Consiliului European de săptămâna trecută pe această chestiune. Astfel, ce forme concrete de sprijin european pot ajunge anul acesta la Chișinău și ce va face grupul PPE în acest sens?

Siegfried Mureșan: Grupul PPE a fost întotdeauna principalul promotor al Ucrainei și al Republicii Moldova, în timp ce forțele anti-europene nu vor să ajutăm Ucraina și Republica Moldova. În trecut, socialiștii erau mult mai slabi în ceea ce privea sprijinul pentru Ucraina, ei având legături istorice dubioase cu Federația Rusă. Totuși, grupul PPE a fost de la început un grup care a spus clar sprijin pentru Ucraina, sprijin pentru Republica Moldova.

Ce facem? În primul rând, vom crește ajutorul financiar. La fiecare ocazie pe care o avem creștem ajutorul financiar pentru Ucraina și Republica Moldova. În bugetul Uniunii Europene pe anul acesta pe care eu l-am negociat, ca negociator șef din partea Parlamentului European ca raportor, am reușit să creștem banii alocați Republicii Moldova. Ne asigurăm că cele 50 de miliarde de euro votate pentru Ucraina pe următorii patru ani vor ajunge cât mai repede în Ucraina.

Doi la mână, vom investi mai mult la nivel european în securitate și apărare. Aceasta este o temă distinctă, dar cu cât Uniunea Europeană investește ea însăși mai mult în securitate, apărare, este mai puternică, este mai rezilientă, cu atât putem ajuta mai mult și Ucraina în această situație. Cum vom investi mai mult în securitate, apărare? Imediat după alegerile europarlamentare, se va înființa o poziție a unui comisar european pentru securitate, apărare, care nu va drept rol comandarea unei armate europene care nu există, ci care va avea drept rol următorul lucru: să optimizeze toate cheltuielile de inovare, cercetare, domeniu industriei apărării pentru a cheltui o singură dată, pentru a inventa cele mai moderne echipamente, a le achiziționa apoi în cantități mari, la un preț per unitate mic și a le pune la dispoziția statelor care au nevoie, atunci când au nevoie. Cu cât toate statele membre ale Uniunii Europene au mai multe echipamente similare, cu atât pot acționa mai rapid și mai eficient împreună. Asta înseamnă că vom putea ajuta mai mult și Ucraina în situația actuală.

Cum mai ajutăm în rest Ucraina și Republica Moldova? În mai puțin de doi ani de zile am reușit să acordăm Republicii Moldova și Ucrainei statutul de state candidate, să luam cu unanimitatea tuturor statelor membre ale Uniunii Europene decizia de a începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Timp record. Pentru România au trecut mai mult de patru ani de la momentul la care am depus cererea de aderare până la momentul la care s-a decis începerea negocierilor. Pentru Ucraina și Republica Moldova au trecut mai puțin de doi ani. Au depus cerere de aderare în martie 2022, li s-a acordat statut de stat candidat în iunie 2022. A fost acordată o listă de nouă reforme de implementat Republicii Moldova și șapte Ucrainei, iar imediat ce acestea au fost implementate, la solicitarea Parlamentului European, cu recomandarea Comisiei Europene, Consiliul European a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare.  

CaleaEuropeană.ro: Se poate întâmpla ca în iunie 2024, la împlinirea a doi ani de la dobândirea statutului de țări candidate, să avem primele conferințe interguvernamentale pentru deschiderea formală a negocierilor pentru Ucraina și Republica Moldova? Cum vedeți dvs. și PPE acest lucru?

Siegfried Mureșan: Acesta este obiectivul nostru. În decembrie 2023 s-a luat în unanimitate decizia de începere a negocierilor de aderare. Acum aceste negocieri trebuie pregătite, trebuie stabilit cadrul de negociere. Negocierile vor avea loc pe aproximativ 30 de capitole, vom negocia despre economie, apărare, mediu, agricultură, fiscalitate, comerț. Aceste negocieri trebuie pregătite și vor trebui să înceapă. Pregătirea, în momentul de față, are loc în următorul fel: Comisia Europeană a finalizat acum pregătirea acestui cadru de negocieri și acum statele membre trebuie, în Consiliul European în unanimitate, să aprobe acest cadru de negociere. Următorul Consiliu European va avea loc în luna iunie. Obiectivul nostru trebuie să fie ca acest cadru de negociere, practic mandatul de negociere, să fie aprobat în luna iunie și negocierile să înceapă. Partidul Popular European, președintele Partidului Popular European și eu ca vicepreședinte, credem că înainte de finalul președinției belgiene a Uniunii Europene, înainte de 30 iunie, aceste negocieri trebuie să aibă loc. Acestea sunt foarte importante nu doar pentru Ucraina și Republica Moldova, ci și pentru Uniunea Europeană, fiindcă negocierile de aderare înseamnă adaptarea legislației din Ucraina și din Republica Moldova la legislația europeană și înseamnă, de fapt, implementarea foarte multor măsuri de reformă, măsuri de modernizare. Cu cât Republica Moldova și Ucraina se modernizează mai mult, cu atât mai bine și pentru noi – Uniunea Europeană. De fapt, aceste negocieri sunt cel mai complex instrument pe care îl avem pentru a ajuta, încuraja, facilita și implementa modernizarea Republicii Moldova. Aceste negocieri trebuie să înceapă.

În plus, Republica Moldova și Ucraina vor adera la Uniunea Europeană peste câțiva ani. Însă, este important ca înaintea aderărilor efective oamenii din Republica Moldova să beneficieze de cât mai multe programe europene. De aceea, în ultimii doi ani, Uniunea Europeană a integrat Ucraina și Republica Moldova în programe europene, în programul european privind infrastructura mare, facilitatea de interconectare a Europei, de programul european privind finanțarea IMM-urilor, programul european de digitalizare, programul european de sănătate. Republica Moldova poate participa la aceste programe, inclusiv obține finanțări din fonduri europene la fel ca oricare stat membru al Uniunii Europene. Vrem ca oamenii din Republica Moldova să beneficieze de programele europene chiar și înainte de aderare.

CaleaEuropeană.ro: Mai este și exemplul legat de interconectarea rețelelor electrice. Actualmente, în Republica Moldova, cetățenii de peste Prut aprind lumina cu sprijinul României și al Uniunii Europene. Din această perspectivă, pentru că ați abordat apropierii și simțirii beneficilor concrete ale integrării, Comisia Europeană a prezentat recent, înainte de Consiliul European de săptămâna trecută, o comunicare către Consiliu și către Parlament pentru o reformă pro-extindere a Uniunii Europene. Știm foarte bine care este deviza de la Bruxelles, se merge în paralel și cu reforma internă pentru că ne pregătim pentru o Uniune mai mare, dar să dăm și impuls pentru extindere ca investiție geostrategică. Acolo este inclusă și o propunere privind integrarea graduală a țărilor candidate, precum Ucraina și Republica Moldova în piața unică. Este un lucru pe care dvs. l-ați propus și l-ați solicitat Comisiei Europene în ceea ce privește integrarea graduală a Republicii Moldova la piața unică. Concret, cum s-ar putea realiza acest lucru până la aderarea efectivă și ce beneficii ar aduce această chestiune atât Uniunii Europene, cât și Republicii Moldova și a altor țări candidate?

Siegfried Mureșan: Ceea ce a propus Comisia Europeană săptămâna trecută este un lucru extrem de important. Este o premieră și arată că Uniunea Europeană este serioasă, angajată în ceea ce privește statele din vecinătatea imediată, statele candidate. Comisia Europeană spune să integrăm gradual, pas cu pas, statele candidate în piața unică europeană, chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană. Ce înseamnă piață unică europeană? Înseamnă cel puțin patru libertăți de mișcare: libertatea de mișcare a persoanelor, a bunurilor, a serviciilor și a capitalurilor. Asta înseamnă că oamenii din Republica Moldova să poată lucra simplu, fără bariere, fără permise de muncă în statele membre ale Uniunii Europene. Ei o pot face, în momentul de față, cu pașaportul românesc, dar nu o pot face cu pașaportul moldovenesc. Înseamnă libertate totală de mișcare a bunurilor pe piața europeană, înseamnă că producătorii din Republica Moldova vor putea exporta mai rapid, mai simplu, mai ieftin, fără limite, fără bariere, fără cote pe piața europeană. De asemenea, înseamnă că investitorii europeni vor putea investi mai simplu, mai rapid, fără bariere în Republica Moldova, ceea ce înseamnă că se vor crea locuri de muncă stabile, bine plătite și pe termen lung în sectoare cu valoare adăugată ridicată în Republica Moldova.

Noi, Parlamentul European, cerem acest lucru de doi ani. În luna aprilie 2022, ședința comitetului parlamentar de asociere UE – Republica Moldova, sub conducerea mea și al actualului ministru al afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, am introdus pentru prima dată această solicitare într-un document oficial al Parlamentului European. Am spus că dorim integrarea Republicii Moldova în piața internă înainte de aderare. După aceea, am introdus acest lucru în două rezoluții adoptate de către plenul Parlamentului European, cu o majoritate de peste 80%. Mă bucur că, în sfârșit, Comisia Europeană a preluat acest lucru. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre integrarea graduală a Ucrainei în piața unică începând cu septembrie 2022 în discursul dumneaei privind starea Uniunii Europene. Eu am reacționat atunci imediat și am spus că tot ceea ce se oferă Ucrainei, trebuie să se ofere și Republicii Moldova. Am avut multe discuții, inclusiv cu președinta Comisiei Europene, căreia i-am spus că tot ceea ce oferim Ucrainei, trebuie să oferim și Republicii Moldova. Mă bucur că acum se oferă un plan transparent pentru Ucraina, Republica Moldova și toate statele candidate.

Obiectivul este să existe libertate totală de mișcare între Republica Moldova și Uniunea Europeană. Asta va ajuta oamenii, consumatorii, întreprinderile și va aduce toate beneficiile integrării europene oamenilor din Republica Moldova, va aduce legislație europeană, standarde de protecție a mediului, de protecție a calității, de protecție a consumatorilor, deci standarde europene în Republica Moldova. Concret, înseamnă cp Republica Moldova trebuie să adopte legislație europeană, să adere la legislația europeană. Tehnic, vor fi multe schimbări legislative pe care trebuie să le facem în următoarele luni, în următorii unu-doi ani, dar le vom face. Rezultatul va fi clar și practic. Chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană, Republica Moldova va avea toate beneficiile unui stat membru cu excepția reprezentării în instituțiile Uniunii Europene. Le va avea și pe acestea și vreau să le aibă cât de curând. Ele vin după ce aderă, dar chiar și înainte de aderare va avea toate beneficiile, cu excepția celor instituționale.

CaleaEuropeană.ro: Merită să menționăm și faptul că, odată cu aceste beneficii care sunt foarte importante, ne referim și la reformele pe care și Republica Moldova și Ucraina trebuie să le facă în acest sens, reforme care vor ajuta cele două țări să se dezvolte, având exemplele altor țări care au aderat. Anul acesta împlinim 20 de ani de la marele val de extindere în Uniunea Europeană și cred că merită menționate și aceste aspecte pe care cetățenii din Republica Moldova să le conștientizeze, mai ales că toate statele din Uniunea Europeană, inclusiv Germania și Franța, sunt la fel ca și România și restul, beneficiare de pe urma existenței pieței unice. Este o piață unică din care toată lumea beneficiază. Corect?

Siegfried Mureșan: De când am aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am contribuit cu aproximativ 30 de miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene. Atât am plătit în bugetul Uniunii Europene. Am primit în aceeași perioadă peste 90 de miliarde de euro, mai precis 92. Am plătit 30, am primit 92. Am plătit cu 60 de miliarde mai puțin decât am primit. Pentru fiecare euro plătit, am primit 3 euro înapoi. Scopul bugetul Uniunii Europene este să ne ajute pe noi, statele mai puțin bogate să ne dezvoltăm. Chiar pentru statele bogate ale Uniunii Europene, care plătesc mai mult în bugetul Uniunii Europene decât primesc, apartenența la piața unică este un câștig, fiindcă economia lor se poate dezvolta mai bine. De exemplu, în Marea Britanie, 4% din Produsul Intern Brut a existat doar datorită apartenenței la Uniunea Europeană și la piața internă. De când Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană vedem că economia sa crește mai încet decât creștea înainte, crește mai încet decât media europeană și vedem cum ieșirea din piața unică europeană a afectat Marea Britanie. De pe urma acestei pieței unice europene, oamenii pot decide să lucreze unde vor în Uniunea Europeană, să crească unde vor, să studieze unde vor, capitalurile se pot muta rapid, putem avea acces la tot felul de servicii, întreprinzătorii din România, de exemplu, pot exporta rapid în  toată piața europeană. De pe urma acestei libertăți câștigă toată lumea în Uniunea Europeană.

CaleaEuropeană.ro: Pe același subiect, o întrebare scurtă cu un răspuns scurt pentru că ne interesează poziția politică și din Parlamentul European chiar dacă nivelul de decizie merge către statele membre. Cum vedeți dvs. și grupul PPE propunerile privind distribuirea profiturilor generate de activele înghețate ale Federației Rusiei către Ucraina, inclusiv această distribuție procentuală, 90% pentru arme și 10% pentru reconstrucție? Fac această mențiune pentru că grupul PPE susține sprijinirea Ucrainei din perspectivă de apărare, dar și perspectiva reconstrucției Ucrainei.

Siegfried Mureșan: Sunt mai multe lucruri importante pe care le-ați spus. În primul rând, Uniunea Europeană a rămas unită de la începutul războiului din Ucraina. Doi la mână, ajutăm Ucraina cu tot ce putem. Trei la mână, sancționăm Federația Rusă și știm că sancțiunile aplicate Federației Ruse vor afecta semnificativ Federația Rusă pe termen lung. Acestea nu duc la colaps imediat al economiei Federației Ruse, însă fără tehnologia europeană, fără investiții europene, Rusia va deveni tot mai săracă, oamenilor din Rusia le va merge tot mai rău. Nu este dorința noastră să le meargă rău oamenilor din Rusia, dar dacă ei susțin un dictator care izolează Rusia pe plan internațional, scăderea nivelului lor de trai este o consecință a deciziilor pe care oamenii din Rusia le iau și a voturilor pe care ei le dau. Trebuie spus acest lucru foarte clar, cu toată părerea de rău. Suntem uniți să ajutăm Ucraina și să sancționăm Federația Rusă. Decizia de a îngheța acele active ale Băncii Naționale a Rusiei este corectă. Din punct de vedere legal, utilizarea acelor active este complicată, însă utilizarea profiturilor obținute de pe urma înghețării acelor active a dobânzilor este, din punct de vedere legal, mai simplă. De aceea, susținem utilizarea acestor venituri generate de activele înghețate ale rușilor și utilizarea acestor venituri pentru a recupera pagube generate de invazia ilegală, ilegitimă a rușilor în Ucraina. În momentul de față, Ucraina are nevoie mai mult decât orice altceva de arme pentru a ține agresorul departe. Este justificat ca acele profituri să fie folosite într-o pondere semnificativă echiparea, înzestrarea armatei ucrainene, astfel încât să poată scoate agresorul din țară. Cu cât armata ucraineană este mai bine înzestrată, mai bine echipată și poate face față acestei agresiuni, cu atât și populația civilă este mai bine protejată și astfel reușim să reducem numărul de vieți pierdute în Ucraina.

CaleaEuropeană.ro: În timp ce se uită către extindere, Uniunea Europeană are de gestionat și propriile provocări interne. Spre finalul interviului doresc să ne îndreptăm spre un subiect care și astăzi are ramificații la Bruxelles, pentru că fermierii încă protestează, fiind reuniuni de resort ale miniștrilor din țările membre. Având în vedere importanța sectorului agricol în Uniunea Europeană, știm că aproximativ o treime din bugetul Uniunii Europene merge către această politică emblematică, politica agricolă comună, fiind una dintre primele politici puse în comun la nivel european. Grupul PPE s-a poziționat mereu ca un susținător al fermierilor europeni, ca un grup politic și ca un partid care este și al fermierilor. În același timp, ați întâmpinat inclusiv critici de la celelalte grupuri politice privind o abordare diferită legată de obiectivele de mediu. Astfel, cum intenționează grup PPE să sprijine fermierii din statele membre în fața acestor provocări, cum ar fi schimbările climatice pe care le recunoașteți, dar și chestiile legate de competitivitate și de funcționarea per ansamblu a unui sector care este vital pentru lanțul de aprovizionare și securitate alimentară în Europa?

Siegfried Mureșan: Vă răspund direct: noi, Partidul Național Liberal și toate partidele pro-europene de centru dreapta din Uniunea Europeană, grupate în Partidul Popular European, dorim un mediu curat, dorim reducerea poluării, dorim emisiile de dioxid de carbon, dorim combaterea schimbărilor de climă. Am votat foarte multe lucruri în acest sens, unu la mână. Doi la mână, dorim să realizăm tranziția spre o economie verde, curată, investind în sursele generabile de energie. Dorim să facem această tranziție pe bază de cercetare, inovare, investiții, creând locuri de muncă în domenii noi, de viitor. Dorim să facem această tranziție ajutând economia, ajutând industria, nu afectând-o. Există politicieni extremiști, ideologici de stânga extremă, chiar și fundamentaliști verzi care spun că dacă industria europeană nu se adaptează, atunci să moară. Noi spunem că vrem să apărăm zecile de milioane de locuri de muncă din industria din România și Uniunea Europeană. Între timp, cred că industria este hotărâtă să realizeze tranziția spre economie verde. În orice fabrică în care merg în momentul de față, conducerea fabricii îmi spune mândră: „uite cu cât am reușit să reducem emisiile, cum am reușit să reducem poluarea, câte panouri fotovoltaice am instalat”. Cred că toți vrem tranziția către o economie verde, dar întrebarea este cum o facem. Sunt oameni care o vor într-o manieră ideologică, spunând că trebuie să se întâmple acum, imediat, iar dacă nu se întâmplă, dacă industria nu se adaptează, atunci să moară și să se piardă milioane de locuri de muncă. Noi, partidele responsabile de centru dreapta pro-europene, spunem că vrem tranziția, dar o vrem împreună cu industria, nu împotriva ei, împreună cu fermierii, nu împotriva lor. Vrem să stabilim ținte pe care să știm că le putem îndeplini, iar dacă cineva trebuie să se adapteze, să fie ajutat, inclusiv financiar. Acest lucru se întâmplă deja la nivel european și vrem să știm că țintele sunt realiste. De aceea, spunem foarte clar că nu trebuie luată nicio decizie pe agricultură cu impact asupra fermierilor, fără ca fermierii să fie ascultați în viitor, fără a exista studii de impact, fără ca impactul asupra fermierilor să fie cunoscut, iar dacă impactul este negativ, dacă există costuri, atunci să știm cum sunt ajutați fermierii. Susținem această tranziție, însă nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia. Agricultura este astăzi mai importantă decât oricând. Securitatea alimentară este extrem de importantă. Cu războiul în Ucraina aproape de frontieră, trebuie să ne asigurăm că producem suficient în Uniunea Europeană. Avem cele mai înalte standarde de calitate la hrană în Uniunea Europeană și trebuie să avem și cantitatea necesară. Prețul trebuie să fie stabil, să nu existe volatilitate mare a prețului. Dacă prețul crește prea mult, cumpărătorul suferă. Dacă prețul scade, suferă fermierul. Dacă piața este invadată cu produse cu cereale din afara Uniunii Europene, suferă fermierul. De aceea este nevoie de reducerea volatilității, de un echilibru de sprijin pentru consumatori în primul rând, dar și pentru fermieri în egală măsură.

CaleaEuropeană.ro: Cum ar trebui să răspundă Uniunea Europeană în perioada următoare la aceste proteste care continuă? Avem diferențe mari de subvenție între țările din vestul Europei și cele din est, precum România și Polonia, simt această presiune legată de cerealele din  afara Uniunii Europene, dar este și o discuție despre viitor dacă ne gândim că extinderea Uniunii Europene va însemna și integrarea unui potențial agrar impresionant pe care o țară precum Ucraina îl are. 

Siegfried Mureșan: Ați spus din nou multe lucruri importante. În primul rând, oamenii din România trebuie să știe că, de când România aderat la Uniunea Europeană și până astăzi am primit 40 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru agricultura din România. În această perioadă, valoarea producției agricole a României s-a dublat de la 10 miliarde de euro pe an la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura din România se dezvoltă, calitatea pe care o producem este foarte bună, cantitatea este tot mai mare, valoarea a crescut de la 10 la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura României este mai mare, nu este mai mică decât a fost la momentul aderării. Uniunea Europeană ne ajută cu peste 40 de miliarde de euro fonduri europene. Doi la mână, am votat deja o creștere graduală a subvenției la hectar pentru fermierii din România, astfel încât să ajungă până în anul 2027 la nivelul subvenției medii de la nivelul Uniunii Europene și este cel mai important lucru. Trei la mână, am votat măsuri de reducere a birocrației, fiindcă mai ales fermierii mici au fost afectați de birocrația mare din agricultură. Locul fermierului este pe câmp, nu într-un birou să completeze formulare pentru fondurile europene pe care le primește. Patru la mână, Uniunea Europeană, chiar în aceste săptămâni, a spus următorul lucru: „vrem să absorbim pe piața europeană”. Toate produsele din Republica Moldova și Ucraina pe care le putem absorbi, mai ales cele din Ucraina, dacă vin în cantități mai mari decât putem absorbi ar fi incorect să promitem Ucrainei că absorbim toate aceste cantități. Nu am face decât să afectăm fermierii noștri și să facem o promisiune pe care nu o putem respecta Ucrainei. Uniunea Europeană spune că primim ce putem din Ucraina, iar dacă vin cantități mai mari decât putem absorbi, cantități care perturbă piața europeană, atunci vom limita accesul lor pe piața europeană și vom redirecționa aceste cantități spre țările din lume care au nevoie de importurile din Ucraina, precum țări din Africa sau Orientul Mijlociu. În plus, avem mecanisme de criză la nivel european prin care ajutăm în fiecare an fermierii în caz de condiții meteorologice extreme. Avem mai multe măsuri în tranziția spre economia verde care au căpătat derogări, mai ales pentru fermierii mici până la 10 hectare. Anumite măsuri de înverzire pe care fermierii mari trebuie să le facă, cei mici nu mai trebuie să le facă. Am reușit, datorită muncii Partidului Popular European, să eliminăm o propunere de reducere a consumului de pesticide la nivel european propusă de Comisia Europeană. Comisia Europeană a spus următorul lucru: „Vrem să reducem consumul de pesticide la nivel european”. În principiu, este un lucru bun și eu vreau să consumăm cât mai puține pesticide, însă propunerea legislativă a Comisiei Europene nu era bine făcută pentru că propunea reducerea tuturor pesticidelor cu 50%, ori în Franța și în Olanda se folosesc cantități de zece ori mai mari la hectar de pesticide decât în cazul României. Ca atare, dacă reduci de la 7000 de unități la 3500 poți, dar dacă reduci de la 700 la 350, cu 350 de unități de grame de pesticide la hectar nu va mai crește nimic. Acea propunere era prost făcută. Trebuie reduse pesticidele dăunătoare, păstrate cele sănătoase și trebuie redus mai mult acolo unde este consumat mai mult și mai puțin la noi unde se consumă mai puțin decât în alte state. Propunerea aceea legislativă a fost prost făcută de Comisia Europeană. Noi am propus să eliminăm multe dintre aceste măsuri nesănătoase. La final, Comisia Europeană a înțeles că propunerea afecta fermierii, afecta cantitatea produsă în Uniunea Europeană și a retras complet acea propunere legislativă. A spune Comisiei Europene stop când afectează fermierii este un lucru pe care noi, PPE ca familie politică, îl facem. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna în cadrul familiei politice, în cadrul PPE, un puternic apărător al agriculturii, al fermierilor. În încheiere, vă spun că în ultimii cinci ani, la nivel european, Partidul Popular European a fost singura familie politică care a apărat cu adevărat fermierii. Partidele de stânga, partidele verzi își au votanții în multe țări membre ale Uniunii Europene, în principiu, la oraș. Nu le pasă de sate, nu le pasă de fermieri. Noi, partidele membre ale PPE suntem partidele europene cărora le pasă de sat și de oraș. Ne pasă de fermieri, dar ne pasă de mediul rural în ansamblu. Vrem în mediul rural investiții, vrem reducerea decalajelor a standardelor de viață dintre sat și oraș, vrem investiții în școli, în infrastructură digitală, în infrastructură de transport și la sate și vom continua să apărăm agricultura, fermierii și mediul rural și în următorii cinci ani.

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Instituțiile statului trebuie să protejeze oamenii de influența știrilor false și a fenomenului dezinformării

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu reiterează importanța implicării instituțiilor statului în protejarea cetățenilor de știrile fase, în contextul în care fenomenul dezinformării s-a accentuat considerabil, românii informându-se din ce în ce mai mult din rețelele sociale, care sunt cele mai expuse la dezinformare. 

Într-o postare pe pagina de Facebook, Corina Crețu a făcut referire la datele unui sondaj realizat de INSCOP, conform căruia mai mult de jumătate dintre români, respectiv 51,6%, afirmă că posturile de televiziune sunt principala lor sursă de informare. În urma acestora, cu un procent de 28,3%, se află cei care obțin informații de pe rețelele sociale.

Dintre participanții la sondaj, 43% sunt de părere că rețelele de socializare sunt cele mai expuse la dezinformare și la răspândirea știrilor false. De asemenea, un număr semnificativ de respondenți – 28,3% în mare măsură și 17,4% în foarte mare măsură – au subliniat că au fost expuși personal la știri false.

„În lumina evenimentelor recente, marcate de provocări ample, fenomenul dezinformării s-a accentuat considerabil, exercitând o influență semnificativă asupra abilității oamenilor de a lua decizii în baza unor informații corecte. Acest lucru poate avea consecințe nefaste, atât la nivel social, cât și la nivel economic, politic, sau chiar al sănătății publice prin influențarea greșită a oamenilor asupra acestor subiecte importante. Având în vedere aceste cifre, instituțiile statului trebuie să protejeze oamenii de influența știrilor false și a fenomenului dezinformării, cu precădere pe cei mai vulnerabili și pe cei din mediul rural”, a transmis fostul comisar european în mesajul său. 

Potrivit deputatului european, la nivel european, au fost adoptate mai multe propuneri legislative care să protejeze cetățenii UE de propagandă sau știri false: „Spre exemplu, Actul European privind Libertatea Media va oferi protecţie jurnalismului independent şi va asigura pluralitatea media, în contextul în care platformele mari au o putere imensă în ceea ce priveşte diseminarea de informație, şi alegerea conținutului acesteia.”

„Totodată, prin adoptarea Actului European privind Inteligența Artificială, imaginile, înregistrările audio sau video artificiale sau manipulate trebuie să fie etichetate clar ca atare, pentru a oferi posibilitatea consumatorilor să discearnă între o informație reală sau una falsă”, a mai adăugat aceasta.

„În lumina riscurilor asociate cu dezinformarea, este esențial să ne informăm din surse credibile și să cultivăm un spirit critic în evaluarea informațiilor. În final, accesul la informații corecte este un pilon al societății moderne și o condiție prealabilă a progresului”, a conchis Corina Crețu.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Marcel Ciolacu a anunțat lista PSD pentru europarlamentare. Aceasta va fi deschisă de Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu

Published

on

© PSD

Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda și Victor Negrescu deschid lista PSD pentru europarlamentare, a anunţat joi premierul Marcel Ciolacu, preşedinte al PSD.

Lista aprobată joi de Consiliul Politic Naţional al PSD îi are pe primele locuri pe Mihai Tudose, Gabriela Firea, Claudiu Manda, Victor Negrescu, Vasile Dîncu, Gheorghe Cârciu, Dragoş Benea, Dan Nica, Ştefan Moşoiu, Roxana Mînzatu, Andi Cristea, a precizat liderul PSD.

Lista va fi una comună cu PNL.

 

Lista social-democraţilor pentru europarlamentare va fi una comună cu PNL.

Preşedintele PNL Nicolae Ciucă a anunţat, joi, că partidul a aprobat în şedinţa Biroului Politic Naţional lista cu liberalii care vor candidat pentru alegerile europarlamentare. Pe listă se găsesc Rareş Bogdan, Adina Vălean, Daniel Buda, Siegfried Mureşan, Mircea Hava, Gheorghe Falcă, Virgil Popescu, Alexandru Muraru şi Mara Mareş.

Ciucă a mai spus că a fost validat şi candidatul comun pentru Primăria Capitalei, Cătălin Cîrstoiu, candidaţii pentru primăriile Sectorului 1 şi 6 şi cei 21 de candidaţi ai PNL pentru funcţia de preşedinte de Consiliul Judeţean şi alţi 21 pentru municipii reşedinţă de judeţ. Un Consiliu Naţional al PNL va avea loc pe 24 martie pentru a valida alianţa electorală cu PSD şi fdefinitivarea fuziunii cu ALDE.

Partidele din coaliție trebuie, de asemenea, să decidă cine va fi candidatul cap de listă după ce fosta șefă a Reprezentanței Comisiei Europene în România Ramona Chiriac s-a suspendat de pe lista alianţei PSD-PNL pentru alegerile europarlamentare după discuţiile din spaţiul public referitoare la această candidatură.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CHINA48 seconds ago

Mark Rutte a discutat cu Xi Jinping despre ”preocupările” UE potrivit cărora Beijingul ”pune obstacole nedrepte companiilor europene care doresc să facă afaceri” pe piața chineză

NATO5 mins ago

Șeful diplomației SUA vine în Europa: Întâlnire cu Macron la Paris, urmată de reuniunea miniștrilor de externe NATO cu ocazia a 75 de ani de la înființarea Alianței

U.E.1 hour ago

Cehia a demascat o rețea finanțată de Rusia care descuraja țările din UE să continue sprijinul pentru Ucraina și a cărei activitate ajungea până în Parlamentul European

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu speră că Misiunea economică și comercială a Francofoniei în Europa Centrală și de Est va contribui la promovarea oportunităților de afaceri între companiile românești și cele din țările membre OIF

U.E.19 hours ago

Comisia Europeană elaborează planuri pentru instituirea unei diplome europene în învățământul superior

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Al 9-lea raport privind coeziunea relevă că șase din cele opt regiuni de dezvoltare ale României se confruntă cu o diminuare a populației apte de muncă, fapt ce le plasează sau potențează riscul de a fi într-o ”capcană a dezvoltării”

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Premierul R. Moldova, primit de către Marcel Ciolacu la Palatul Victoria: România este partenerul care ne ajută să pășim pe calea spre aderarea la UE

REPUBLICA MOLDOVA20 hours ago

Maia Sandu: Cel mai bun mod de a celebra 106 de ani de la Unirea Basarabiei cu România este să devenim un stat liber, alături de România, în marea familie europeană

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

POLITICĂ21 hours ago

Nicolae Ciucă evidențiază creșterea schimburilor comerciale România – R. Moldova de la 1 la 3 miliarde de euro: Dezideratul este să ne regăsim împreună în UE

REPUBLICA MOLDOVA21 hours ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA22 hours ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI23 hours ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE2 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN7 days ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL7 days ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Celine Gauer, responsabil în cadrul Comisiei Europene pentru implementarea PNRR, cere României să accelereze ritmul reformelor: Mesajul meu este unul al urgenţei. 2024 ”va stabili succesul sau eșecul țării”

Trending