Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Parlamentul European reactualizează estimările privind componența sa: Distanța dintre PPE și S&D este tot mai mică, anunțând o luptă acerbă pentru formarea unei majorități care să-l propulseze pe Manfred Weber sau Frans Timmermans la șefia Comisiei Europene

Published

on

Distanța dată de numărul de mandate câștigate în Parlamentul European, în urma alegerilor din 23-26 mai, de social-democrați și populari se micșorează constant. PPE continuă să conducă rezultatele alegerilor europarlamentare cu doar 25 de mandate în plus față de S&D, totalizând un număr de 178 de locuri în PE, potrivit proiecțiilor publicate de instituție, marți seară (ora locală 19:06) , pe site-ul www.election-results.eu.

Partidul Popular European (PPE, centru-dreapta) este acum creditat cu 178 de locuri, mai puţine cu 38 în comparaţie cu fostul Parlament European, în timp ce Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar fi câştigat 153 de locuri, mai puţine cu 32 decât în precedentul legislativ european, ceea ce înseamnă că principalele două grupuri nu mai deţin tradiţionala majoritate cumulată, potrivit rezultatelor parţiale.

Grupul liberal ALDE a obţinut câştiguri semnificative, ajungând la 105 locuri potrivit ultimelor estimări, printre care se numără şi cele de pe lista ,,Renaissance” a preşedintelui francez Emmanuel Macron.

Grupul Verzilor se află pe locul al patrulea, cu 69 de locuri, urmat de grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR), cu 63 de locuri.

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), care include Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen şi Liga lui Matteo Salvini, ar creşte de la 37 la 58 de locuri, în timp ce grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în care se află şi Mişcarea 5 Stele din Italia şi în care ar urma să intre noul Partid Brexit, al lui Nigel Farage, creşte de la 42 la 54 de locuri.

În acest caz, lupta pentru șefia Comisiei Europene se anunță foarte strânsă între candidații de top ai social-democraților și popularilor europeni, actualul Prim Vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans, și liderul grupului PPE din Parlamentul European, Manfred Weber. Familiile politice ale celor doi candidați susțin așa-numitul proces ,,Spitzenkandidaten”, de legitimizare a alegerii viitorului președinte al Comisiei Europene, prin care formațiunea politică câștigătoare a alegerilor europarlamentare propune un candidat cap-de-listă care să fie prioritizat de liderii europeni, în negocierile lor pentru ocuparea acestei funcții executive de frunte. 

Liderul grupului socialist din PE, Udo Bullmann, a transmis un avertisment liderilor statelor membre ale UE să nu încerce să ocolească procesul ,,Spitzenkandidaten” şi a insistat că socialiştii europeni vor lupta pentru ca Frans Timmermans, candidatul lor cap-de-listă, să devină preşedinte al Comisiei Europene. De asemenea, atât Daul, președintele PPE, cât și Weber, candidatul PPE pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, au declarat că „noi credem în procesul spitzenkandidat” odată cu revendicarea victoriei în alegerile pentru Parlamentul European. 

De altfel, la finalul reuniunii de marți a Conferinţei preşedinţilor (formată din preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor politice din PE), președintele PE, Antonio Tajani, a spus că o majoritate a Parlamentului este favorabilă sistemului ,,Spitzenkandidaten” (candidatul cap-de-listă – n.r..) şi că poziţia PE va fi prezentată şefilor de stat sau de guvern din UE care se reunesc marţi seară în cadru informal la Bruxelles.

Nu același lucru se poate spune și despre liderii statelor membre din Consiliul European, care au păreri împărțite referitoare la susținerea procesului Spitzenkandidaten pentru numirea președintelui Comisiei Europene. Cel mai virulent opozant este președintele Franței, Emmanuel Macron, care a declarat, ieri, că nu Parlamentul European este instituţia care propune şi numeşte preşedintele Comisiei Europene, potrivit unei declarații de presă susținută la finalul summitului de la Bruxelles la care liderii Uniunii Europene i-au încredinţat preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, mandatul de a conduce negocierile privind viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

Citiți și Emmanuel Macron: Nu Parlamentul European este instituţia care propune şi numeşte preşedintele Comisiei Europene

Potrivit Tratatelor UE, Consiliul European trebuie să propună, iar Parlamentul European trebuie să aleagă. Prin urmare, viitorul președinte al Comisiei trebuie să aibă sprijinul majorității calificate în cadrul Consiliului European și al majorității membrilor Parlamentului European. 

Astfel, misiunea lui Donald Tusk va fi acum să negocieze cu cei 28 de lideri ai UE, precum şi cu Parlamentul European, pentru a se ajunge la un acord cu privire la un candidat până când liderii se vor întâlni în perioada 20-21 iunie.

Șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit marți, la Bruxelles, pentru a analiza rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai şi pentru a începe procesul de desemnare a şefilor principalelor instituţii ale UE, un summit care se anunță delicat prin prisma noilor echilibre de forțe care se configurează în noul Parlament European, unde pentru prima dată nu va mai putea fi întrunită o majoritate fără un al treilea grup politic. 

Funcţiile vizate sunt cele de preşedinte al Comisiei Europene, Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate, preşedinte al Băncii Centrale Europene şi, nu în ultimul rând, preşedinte al Consiliului European.

Citiți și Liderii europeni i-au încredinţat lui Donald Tusk mandatul de a găsi viitorul președinte al Comisiei Europene: ”Obligațiile din tratat sunt mult mai importante decât invențiile politice”

Prezenţa la vot estimată la nivelul UE se menţine la 50,97%, bazată pe estimări din toate cele 28 de state membre. Rata cea mai mare a prezenţei la vot, de 88,47%, s-a înregistrat în Belgia, ţară unde votul este obligatoriu, iar cea mai mică în Slovacia, de 22,74%.

Ultimele proiecţii la nivel european au la bază rezultatele finale din 13 ţări (Austria, Cehia, Croaţia, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Polonia, Regatul Unit, Slovacia), rezultate parţiale din 14 ţări (Belgia, Bulgaria, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria) şi estimările din Irlanda. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”

Published

on

© Cristian Busoi/ Facebook

Europarlamentarul Cristian Bușoi (PNL, PPE) a votat, astăzi, ”cu speranță pentru echilibru, pentru înțelepciune, pentru normalitate, pentru viitorul european al României”.

Peste 18 milioane de români sunt așteptați duminică la urne pentru a alege președintele țării în următorii cinci ani. Ziua votului pentru românii din țară a început duminică la ora 7:00, în timp ce în străinătate continuă a treia zi la urne pentru românii din diaspora, fiind pentru prima dată când cetățenii din afara țării pot vota pe parcursul a mai multor zile.

Principalii candidați la funcția supremă în stat sunt actualul președinte Klaus Iohannis (PNL), fostul premier Viorica Dăncilă (PSD), deputatul Dan Barna (Alianța USR-PLUS), fostul europarlamentar Mircea Diaconu (independent susținut de ALDE și Pro România), diplomatul Theodor Paleologu (Partidul Mișcarea Populară) și Kelemen Hunor, din partea UDMR.

Primele rezultate ale alegerilor prezidențiale 2019 vor fi cele de tip exit poll, la ora 21:00, trei case de sondare fiind acreditate pentru acest scrutin: IRES, Curs și Avangarde.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Videoclipul care a mobilizat participarea record a cetățenilor la alegerile europene, premiat de mai multe ori la The Lovie Awards

Published

on

Videoclipul ”Alege-ți viitorul” realizat și promovat de Parlamentul European ca element central al campaniei de stimulare a prezenței cetățenilor la vot pentru alegerile din 23-26 mai 2019 a obținut mai multe premii la The Lovie Awards, o inițiativă care recunoaște și premiază excelența din mediul online și din comunitatea de internet europeană.

Un anunț în acest sens a fost făcut de Jaume Duch, directorul general pentru comunicare și purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, într-un mesaj publicat pe Twitter.

”Spot-ul Parlamentului European #Chooseyourfuture pentru alegerile europene a primit mai multe premii prestigioase la The Lovie Awards: un premiu de aur pentru pentru cea mai bună campanie publică și de activism, două de bronz pentru cea mai virală și integrată campanie și premiul ”People’s choice” la mai multe categorii”, a scris Duch, pe Twitter.

 

Într-o postare ulterioară, Jaume Duch i-a felicitat pe toți cei care au fost implicați în ”procesul creativ și de producție al acestui spot cu un puternic impact emoțional și de succes care a ajutat la mobilizarea cetățenilor pentru alegerile europene”.

La 23 mai, ziua în care au debutat alegerile pentru Parlamentul European, videoclipul dedicat promovării scrutinului înregistra un număr record de 132 de milioane de vizualizări.

Lansat pe 25 aprilie, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor. Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, este mesajul pe care fiecare imagine din videoclip dorește să o transmită.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,6%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Per total, potrivit unui Eurobarometru publicat de Parlamentul European după scrutinul din luna mai, participarea la alegerile europene din 2019 a crescut cu 8%, până la 50,6%, cea mai semnificativă creştere a participării la vot fiind înregistrată în Polonia (+ 22%), România (+19%), Spania (+17%), Austria (+15%) şi Ungaria (+14 %).

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51% la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni. Pentru prima dată, România a înregistrat o prezență la vot peste media europeană.

Din 1979 și până în 2014, prezența la vot pentru alegerile europene scăzuse de la 61,99% (1979) la 42,61% (2014), tendința fiind regresivă cu fiecare scrutin din anii 1984, 1989, 1994, 1999, 2004 și 2009.

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020

ajutorcoronavirus.ro

Advertisement
Advertisement

Trending