Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în prima sesiune plenară din acest an. Eurodeputații vor dezbate rezultatele Consiliului European din decembrie, preluarea președinției bulgare a Consiliului UE și propaganda rusă în UE

Published

on

Europarlamentarii se reunesc în prima sesiune plenară din acest an în perioada 15-18 ianuarie în cadrul căreia vor dezbate rezultatele întâlnirii din 14-15 decembrie între liderii UE la Bruxelles cu președintel Consiliului European Donald Tusk, dar și prioritățile președinției bulgare la Consiliul Uniunii Europene.

La aceste subiecte se adaugă și problema propagandei ruse în statele UE, dar și posibilele încercări de a influența alegerile în unele state UE prin dezinformare, dar și pachetul privind energia curată.

Rezultatele Consiliului European din 14-15 decembrie 2017

Viitoarea relație între UE și Marea Britanie

Marți dimineața, deputații vor dezbate rezultatele întâlnirii din 14-15 decembrie între liderii UE la Bruxelles cu președintele Consiliului European Donald Tusk. Temele reuniunii au fost negocierile Brexit, migrația, cooperarea în domeniul apărării și reforma zonei euro.

Șefii de stat și de guvern au decis în cadrul reuniunii Consiliului European trecerea la cea de-a doua etapă a negocierilor privind Brexit, concluzionând că s-au întregistrat suficiente progrese în cadrul primei faze, unde au fost dezbătute cele trei dosare sensibile ( granița nord-irlandeză, drepturile cetățenilor și angajamentele financiare ale Marii Britanii).

“Consiliul European salută progresele realizate în prima fază a negocierilor, așa cum sunt reflectate în comunicarea Comisiei Europene și în Raportul comun, și hotărăște că sunt suficiente progrese pentru a trece la a doua etapă a tranziției și a cadrului pentru relația viitoare”, se arată în ghidul Consiliului European pentru viitoarele negocieri.

Mai mult, Consiliul European a fost de acord cu propunerea Marii Britanii în privința perioadei de tranziție: “În ceea ce privește tranziția, Consiliul European ia act de propunerea prezentată de Regatul Unit pentru o perioadă de tranziție de aproximativ doi ani și este de acord să negocieze o perioadă de tranziție care acoperă întregul acquis al UE, în timp ce Regatul Unit, ca țară terță, nu va mai putea participa sau numi ori alege membrii instituțiilor UE și nici nu va mai participa la procesul decizional al organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.”

Totodată, UE se angajează să stabilească un strâns parteneriat cu Regatul Unit după ieșirea acesteia din Uniune: “Consiliul European își reconfirmă dorința de a stabili un parteneriat strâns între Uniune și Regatul Unit. Deși un acord privind o relație viitoare nu poate fi finalizat și încheiat decât după ce Regatul Unit a devenit o țară terță, Uniunea va fi pregătită să se implice în discuții preliminare și pregătitoare, cu scopul de a identifica o înțelegere generală a cadrului pentru relația viitoare.”

PESCO, noua structură permanentă de apărare a UE

Sursă foto: Administrația prezidențială

Liderii statelor membre UE au decis în prima zi a Consiliului European de iarnă instituirea de facto a ambițioasei structuri permanente de apărare – PESCO.

“Un vis a devenit realitate astăzi”, a precizat președintele Consiliului European, Donald Tusk. “PESCO este expresia practică a dorinței noastre de a contrui o apărare europeană. Aceasta este o veste bună pentru UE și pentru aliații noștri și o veste rea pentru inamici.”

Participarea la Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) este voluntară pentru cele 28 de state membre ale UE. În prezent doar 25 de state membre participă la PESCO, acestea fiind: Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Croația, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Irlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia. La 13 noiembrie 2017, miniștrii din 23 de state membre au semnat o notificare comună privind cooperarea structurată permanentă (PESCO) și i-au înmânat Înaltului Reprezentant și Consiliului. La 7 decembrie 2017, Irlanda și Portugalia au notificat, de asemenea, decizia lor de a se alătura PESCO.

Decizia Consiliului de instituire a PESCO stabilește:

-lista statelor membre participante;

-lista angajamentelor comune ambițioase și mai obligatorii asumate de statele membre participante, inclusiv “creșterea în mod regulat a bugetelor de apărare în termeni reali pentru a atinge obiectivele convenite”;

-guvernarea PESCO , cu un nivel superior care menține coerența și ambiția PESCO, completate de proceduri de guvernanță specifice la nivelul proiectelor;

-aranjamente administrative, inclusiv funcțiile de secretariat pentru PESCO la nivel de proiect și finanțare;

Cooperarea va începe cu 17 proiecte concrete, printre care crearea unei unități medicale, a unui centru logistic, înființarea unui centru pentru pregătirea misiunilor și dezvoltarea de standarde comune pentru comunicarea radio militară.

Preluarea președinției bulgare a Consiliului Uniunii Europene – Premierul Bugariei Boiko Borisov prezință prioritățile statului său

FOTO: eu2018bg.bg

La 1 ianuarie 2018, Bulgaria a preluat în premieră președinția Consiliului Uniunii Europene, instituția în care sunt reprezentate guvernele țărilor membre ale Uniunii.

Sub motto-ul ”Uniți suntem puternici”, președinția bulgară ce va fi asigurată de guvernul condus de Boyko Borisov debutează în aceeași zi în care Bulgaria aniversează 11 ani de când a aderat la Uniunea Europeană, promițând să își construiască mandatul pe patru priorități cheie: viitorul Europei și cel al tinerilor, Balcanii de Vest, securitate și stabilitate și economie digitală.

”Principala valoare a proiectului european a fost eliminarea liniilor de divizare și unirea unui continent fracturat în jurul viselor cetățenilor – de pace, libertate, democrație, prosperitate și dreptate. Summit-urile UE de la Bratislava și Roma au arătat clar că, în ciuda Brexit-ul, visul european este încă în viață și că o Europă unită este destinul nostru comun. Europa continuă să fie cel mai atractiv loc din lume pentru a trăi”, este mesajul care acompaniază programul și prioritățile președinției bulgare, care va succeda Estonia, țara care a deținut președinția semestrială a Consiliului între 1 iulie și 31 decembrie 2017, ale cărei progrese vor fi evaluate marți, 16 ianuarie și miercuri, 17 ianuarie.

Prioritățile Sofiei: ambiții mari pentru cea mai puțin dezvoltată țară din Uniunea Europeană

Aflată într-un trio de președinții cu Estonia și cu Austria, în care țările angrenate își stabilesc obiective pe termen lung (18 luni), Bulgaria a cuprins în prioritățile întocmite de guvern o parte din eforturile făcute de guvernul de la Tallin, îndeosebi în direcția securității și a agendei digitale.

Astfel, prioritățile ce vizează ”securitatea și stabilitatea” și ”economia digitală” s-au regăsit și în rândul obiectivelor asumate de Estonia enunțate drept o ”O Europă sigură și securizată” și ”O economie europeană deschisă și inovatoare”.

Separat însă, guvernul de la Sofia și-a asumat ca priorități dezbaterea și acțiunile comune ale țărilor UE pentru viitorul comun al Europei și promovarea unei agende cu perspective europene pentru țările Balcanilor de Vest.

1) Europa, în pragul unor reforme care să o facă mai puternică, mai unită și mai democratică

Cu o dezbatere privind viitorul Europei puternic ranforsată de documente cheie, lideri politice și agende strategice adoptate, Bulgaria menține linia acesteia în condițiile în care următoarele 16 luni reprezintă atât finalul de mandat al actualului Parlament European, cât și ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Parafrazând discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii, președinția bulgară își asumă să sprijine coeziunea economică și socială, un principiu vital și pentru această țară, în condițiile în care dosare precum Cadrul Financiar Multianual, Politica Agricolă Comună și Uniunea Economică și Monetară, care sunt teme centrale în această perioadă.

2) Stabilitatea și securitatea Europei

Una dintre prioritățile care au fost incluse și în mandatul președinției estoniene, securitatea și stabilitatea Europei beneficiază de un context favorabil în condițiile progreselor majore făcute în direcția unei uniuni a apărării.

Mai multe decizii comune privind securitatea frontierelor externe ale UE, un sistem de gestionare mai eficientă a migrației și pregătirea unei fundații solide pentru o Uniune a Apărării, prin implementarea cooperării structurate permanente, se numără printre obiectivele anunțate de guvernul de la Sofia.

3) Perspectivele europene și conectivitatea Balcanilor de Vest

Pe de altă parte, Bulgaria aduce pe agenda președinției sale problematica Balcanilor Occidentali, în condițiile în care și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a precizat în mai multe rânduri că singurele țări care au potențialul de a adera la UE până în anul 2025 sunt Serbia și Muntenegru. Cu toate acestea, mesajul transmis de Sofia nu este menit să acorde false speranțe țărilor care aspiră să devină parte a Uniunii Europene.

”Bulgaria dorește să utilizeze cât mai bine expertiza regională, fără a crea așteptări false, să sprijine reformele legate de aderarea la UE a statelor din Balcanii de Vest și să le pună pe acestea pe agenda priorităților UE privind pacea și stabilitatea în regiune. În același timp, Președinția va depune eforturi pentru a oferi mai mult sprijin geopolitic și economic Balcanilor de Vest prin îmbunătățirea conectivității lor rutiere, feroviare, aeriene, digitale, educaționale și energetice cu UE”, argumentează guvernul de la Sofia.

De altfel, pe 17 mai 2018, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE și ai celor din Balcanii Occidentali.

4) Economia digitală și competențele pentru viitor

Punând accent pe dosare concrete precum pachetul pentru securitate cibernetică, directiva de protejare a drepturilor de autor, fluxul liber al datelor cu caracter non-personal, codul e-comunicațiilor, domeniul e-privacy, guvernul bulgar și-a asumat ca prioritate finalizarea pieței unice digitale a Uniunii Europene și a economiei digitale și a competențelor în materie.

Propaganda rusă în UE

Eurodeputații vor dezbate miercuri după-amiază influența propagandei ruse în statele UE, precum și posibilele încercări de a influența alegerile în unele state UE prin dezinformare. Deputații au avertizat deja în 2016 despre faptul că propaganda de la Kremlin s-a intesificat în UE după anexarea Crimeei și după războiul hibrid din Donbass.

Contracararea campaniilor de dezinformare împotriva Uniunii Europene este posibilă prin consolidarea grupului operativ al UE privind comunicarea strategică și investind mai mult în creșterea gradului de conștientizare, în educație, în mass media locală și online, în jurnalism de investigații și în alfabetizarea informației, arată o rezoluție a Parlamentului European votată în luna noiembrie 2016 în plen, la Strasbourg.

Rezoluția, adoptată cu 304 voturi pentru, 179 împotrivă și 208 abțineri, arată că presiunea propagandei venite dinspre Rusia și grupurile teroriste islamiste este în creștere și că este importantă adaptarea comunicării în funcție de specificitatea regiunilor, inclusiv prin acces la informații în limba locală.

Deși este un raport cu caracter nelegislativ, documentul a fost o țintă a unei propagande ostile, a argumentat raportorul Anna Fotyga (europarlamentar conservator din Polonia).

”Am primit sarcina de a descrie propaganda venită dinspre actorii statali și non-statali. Am văzut cum aceasta se transformă. Cu privire la Federația Rusă, situația este acum clară. După anexarea Crimeei și agresiunea din estul Ucrainei, multe state sunt complet conștiente de acțiunile sale de manipulare și dezinformare”, a mai menționat aceasta.

Rezoluția susține consolidarea cooperării dintre UE și NATO în domeniul comunicării srategice

Propaganda gestionată deopotrivă de actori statali și non-statali urmărește ”să distorsioneze încrederea, să incite frica și nesiguranța cetățenilor și să provoace dubii și diviziuni în Uniunea Europeană. Propaganda ostilă împotriva UE și a țărilor membre își propune crearea unei diviziuni între Europa și partenerii nord-americani, paralizarea procesului de luare a deciziilor și discreditarea instituțiilor”, se arată în document.

Rusia acționează în spiritul divizării

Linia politicii rusești în această chestiune a devenit mai agresivă și mai agasantă în raport cu vecinătatea, iar informația – un mijloc hibrid de influențare – este utilizată în mod frecvent împotriva vecinătății, împotriva politicilor UE și împotriva Occidentului.

”Guvernul rus desfășoară în mod agresiv o gamă largă de instrumente și mijloace, precum think tank-uri, posturi TV multilingvistice, pseudo-agenții de știri, troli pe social media și internet, pentru a provoca valorile democratice, pentru a diviza Europa și pentru a crea percepția unor state eșuate în vecinătatea estică a Uniunii Europene”, se arăta în textul supus votului.

Raportul arată că prin intermediul Kremlinului sunt finanțate partide politice și alte organizații din UE. Documentul subliniază că strategia informațională a Kremlinului completează politica de accelerare a relațiilor bilaterale, a cooperării economice și a proiectelor comune cu state membre individuale ale UE, pentru a slăbi coerența UE și a submina politicile UE.

Agenda completă a sesiunii plenare poate fi consultată aici. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Cristian Bușoi

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Obiectivul foarte ambițios de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar printr-o extindere masivă a utilizării energiilor regenerabile, în toate domeniile, și investiții susținute în tehnologii inovatoare, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. 

„Conferința RESinvest 2022, la care am participat în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, și la care au fost prezenți premierul României, Nicolae Ciucă, lideri și decidenți la nivel european și național, a atras atenția asupra acestui subiect esențial pentru securitatea energetică a României și a Uniunii, în ansamblul ei”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Potrivit acestuia, 45% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, până în 2030 este un angajament ferm pe care cel mai probabil Comisia ITRE îl va vota în săptămânile următoare, 40% fiind propunerea inițială a Comisiei Europene. 

„Realizarea acestui obiectiv ne va ajuta să oprim dependența de gazul din Rusia, care este folosit ca armă geopolitică și să implementăm cu succes Pachetul Fit for 55”, a adăugat Cristian Bușoi.

Mai mult, europarlamentarul a precizat că Uniunea Europeană pregătește noi orientări privind autorizarea folosirii energiilor regenerabile și o propunere legislativă care să ofere siguranță și predictibilitate celor care vor să investească în proiecte generatoare de energie verde.

„Chiar mâine așteptăm propuneri din partea Comisiei, pe care Comisia ITRE din Parlamentul European, pe care o conduc, le va analiza cu prioritate și maximă seriozitate. Am încredere că în scurt timp pe agenda discuțiilor vom aborda și subiectul stocării energiei, care are, de asemenea, nevoie de un cadru de reglementare în acord cu noul context”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

Published

on

© Gheorghe Falcă - Arhivă Personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a solicitat luni, în calitate de raportor PPE pentru avizul Comisiei TRAN privind implementarea noii strategii industriale, crearea unui buget dedicat pentru turism, buget care  nu există în acest moment la nivelul Uniunii Europene, dar și o Agenție europeană pentru turism.

Europarlamentarul român a intervenit, luni, 16 mai, în Comisia Transporturi (TRAN) privind implementarea noii strategii industriale din poziția de raportor PPE pentru Avizul comisiei TRAN către Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

“Uniunea Europeană este cea mai vizitată regiune din lume, cu aproximativ 37% din totalul turiștilor internaționali în 2019. Acest lucru face din turism un sector economic cheie în UE, reprezentând 9,9% din PIB în 2019, care, din păcate, a scăzut la 4,9% în 2020”, a punctat Gheorghe Falcă în intervenția sa.

El a reamintit că pandemia COVID-19 a avut un impact dramatic și fără precedent asupra sectorului turismului, reducând drastic fluxurile turistice și, prin urmare, veniturile afacerilor din turism. Dincolo de acest șoc imediat, sectorul turismului se confruntă cu alte provocări, din cauza războiului, prin urmare, stimularea industriei turismului este un efort important în contextul noii strategii industriale a UE.

PPE solicită Comisiei, prin amendamentele propuse: crearea unor fonduri specifice pentru ecosistemul turistic în cadrul actualelor programe de finanțare ale CFM 2021-2027; stabilirea unei noi strategii pentru turism european, cu un plan de acțiune clar, pentru a sprijini investițiile și pentru a menține poziția Europei ca destinație lider și să faciliteze cooperarea între statele membre ale UE, în special prin schimbul de bune practici; încurajarea statelor membre să aplice proceduri de selecție pentru investițiile în turism finanțate din FEDR. 

“În plus, aș vrea să subliniez și necesitatea ca toate statele membre să aibă o rețea TEN-T bine dezvoltată care să faciliteze mobilitatea, conectivitatea și accesibilitatea teritorială în întreaga UE. Așadar, invit Comisia să acorde o atenție deosebită legăturilor transfrontaliere care lipsesc și finalizării acestora. Este momentul să solicităm un buget dedicat al UE pentru a relansa sectorul și întregul lanț de afaceri și, de asemenea, în numele PPE invit Comisia să înființeze o Agenție Europeană pentru turism, care, printre alte sarcini, să furnizeze sprijin tehnic și financiar statelor membre, să coordoneze elaborarea de strategii personalizate pentru a începe dezvoltarea unei agende europene pentru turism pentru 2050”, a conchis Falcă.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua în zilele de 17-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles, unde se va întâlni cu prim-ministrul Regatului Belgiei și va avea întrevederi cu oficiali ai instituțiilor UE, se arată într-un comunicat al președinției Republicii Moldova.

Miercuri, 18 mai, la ora locală 15.00, Maia Sandu va  ține un discurs în plenul Parlamentului European, iar la ora 15.30 – o  conferință de presă comună cu Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. Joi, 19 mai, președintele Maia Sandu se va întâlni, la Paris, cu Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze.

După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.

Sandu, o pro-europeană convinsă desemnată inclusiv “Personalitatea publică a anului 2021” de revista Emerging Europe”, va deveni primul șef de stat al Republicii Moldova care se va adresa plenului Parlamentului European și îi va urma în această ipostază președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a vorbit în plenul PE, prin videoconferință, în primele zile ale războiului declanșat de Rusia împotriva țării sale.

În calitate de țară învecinată cu Ucraina, Republica Moldova a fost deosebit de grav afectată de războiul în curs. Pe lângă faptul că a primit un număr mare de refugiați ucraineni, țara s-a confruntat și cu atacuri cibernetice și o serie recentă de incidente de securitate în Transnistria, regiunea separatistă sprijinită de Rusia.

Președinta R. Moldova se va afla la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Republica Moldova este, totodată, cea mai afectată țară de conflictul declanșat de Rusia în Ucraina, fiind țara non-UE care a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni în timp ce se află într-o situație economică dificilă cauzată și de dependența de energia și gazele din Rusia.

Cu toate acestea, Chișinăul este sprijinit de Uniunea Europeană, dar și de state partenere în mod individual, precum România, Germania, Franța sau SUA. În acest sens, Republica Moldova a participat la finele săptămânii trecute pentru prima dată în istoria sa la o reuniune a țărilor G7.

La precedenta sesiune plenară din perioada 2-5 mai, Parlamentul European a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, iar Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

De asemenea, mai mulţi donatori europeni şi internaţionali au convenit la data de 5 aprilie să ofere Republicii Moldova ajutoare în valoare de 695 de milioane de euro, în cadrul unei conferințe organizate la Berlin de Germania, Franța și România prin care cele trei țări UE și NATO au lansat “Platforma de sprijin pentru Moldova”.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA1 hour ago

Marcel Ciolacu, după adoptarea legii offshore: România a intrat în linie dreaptă pentru independență energetică

U.E.2 hours ago

Înainte de a se adresa Parlamentului European, Maia Sandu s-a întâlnit cu premierul Belgiei: R. Moldova are nevoie de sprijinul tuturor statelor UE pentru a avansa pe calea integrării europene

SUA2 hours ago

Departamentul de Stat al SUA înființează o unitate pentru cercetarea și documentarea ”atrocităților comise de Rusia în Ucraina”: Dovezile vor fi puse la dispoziția publicului larg pentru a contracara dezinformarea rusă

ENERGIE2 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că legea offshore trece astăzi de Parlament: În luna iunie vom avea prima moleculă de gaz din Marea Neagră. În cinci ani vom deveni independenți energetic

CONSILIUL DE SECURITATE2 hours ago

Bogdan Aurescu, invitat de Antony Blinken la două evenimente ale CS ONU privind securitatea alimentară pe fondul războiului din Ucraina

ROMÂNIA3 hours ago

Ministrul de Interne, la Washington: România a fost, este şi va rămâne un partener ”de nădejde” al SUA. Relaţia bilaterală este ”foarte puternică și a evoluat foarte mult în ultimele decenii”

ENERGIE3 hours ago

Klaus Iohannis: Este încurajatoare creșterea economică a României din primul trimestru al anului, peste așteptări în raport cu prognozele

U.E.3 hours ago

Macron: Livrările de arme și echipamente umanitare din Franța către Ucraina vor crește în intensitate în zilele și săptămânile următoare

CONSILIUL UE3 hours ago

Josep Borrell pledează pentru creșterea investițiilor în domeniul apărării: A cheltui împreună este cel mai bun mod de a cheltui mai bine

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Volodimir Zelenski anunță că a avut o discuție „lungă și semnificativă” cu Emmanuel Macron: Am pus problema alimentării cu combustibil a Ucrainei

NATO4 hours ago

Finlanda și Suedia au depus oficial cererile de aderare la NATO, o schimbare majoră a arhitecturii de securitate în Europa după invazia Rusiei în Ucraina

U.E.1 day ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

Team2Share

Trending