Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară (18-21 octombrie). Situația statului de drept în Polonia și accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice, printre principalele teme

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European se reunește în perioada 18-21 octombrie în sesiune plenară, la Strasbourg, pentru a discuta, printre altele, despre situația statului de drept din Polonia și despre nevoia de a accelera acțiunile de combatere a schimbărilor climatice, potrivit agendei instituției. 

Sesiunea plenară începe luni cu o dezbatere despre strategia ”De la fermă la consumator”. Astfel, eurodeputații vor prezenta planuri privind modul în care Europa poate produce alimente mai sănătoase, asigurând în același timp securitatea alimentară, un venit echitabil pentru agricultori și reducând amprenta ecologică a agriculturii.

Este probabil ca aceștia să insiste asupra necesității unei tranziții către o alimentație mai sănătoasă și asupra necesității de a aborda consumul excesiv de carne și de alimente cu un conținut ridicat de sare, zahăr și grăsimi.

Eurodeputații vor sublinia și necesitatea unei sustenabilități sporite pentru fiecare verigă a lanțului de aprovizionare cu alimente, a unui număr mai mare de terenuri pentru agricultura ecologică și a unor obiective obligatorii de reducere a utilizării pesticidelor. Ei vor reitera faptul că fiecare persoană – de la fermier la consumator – are un rol de jucat în acest context.

Parlamentul European va dezbate recenta hotărâre a tribunalului constituțional al Poloniei cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.

Marți, eurodeputații vor discuta verdictul controversat al tribunalului constituțional al Poloniei, în care se afirmă că dispozițiile fundamentale ale Tratatului UE (Art. 1 și 19) sunt neconstituționale în legislația poloneză. Hotărârea contestă supremația consacrată a dreptului european și pune sub semnul întrebării caracterul obligatoriu al hotărârilor Curții Europene de Justiție pentru instanțele naționale. Hotărârea se înscrie în contextul unor dezacorduri de lungă durată cu instituțiile UE cu privire la statul de drept, respectarea hotărârilor CEJ și independența sistemului judiciar în Polonia.

Se preconizează că Parlamentul va îndemna din nou Comisia să declanșeze rapid ”mecanismul de condiționalitate” și să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva guvernului din Varșovia.

Dezbaterea cu premierul polonez Mateusz Morawiecki și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen va fi urmată joi de un vot asupra unei rezoluții.

Eurodeputații vor dezbate și vor vota, de asemenea, o rezoluție care marchează aniversarea unui an de la interzicerea aproape totală a avortului în Polonia. Decizia controversată a tribunalului constituțional al Poloniei, care a intrat în vigoare în ianuarie 2021 și limitează avortul legal la cazurile de viol sau incest, sau atunci când sarcina pune în pericol viața mamei, a declanșat luni de proteste.

Ziua de miercuri este dedicată mai multor teme, precum scandalul ”Pandora Papers”, accelerarea acțiunilor de combatere a schimbărilor climatice și obiective de reducere a emisiilor de carbon.

Eurodeputații se vor exprima asupra măsurilor urgente pentru a elimina lacunele care au permis evitarea a obligațiilor fiscale, descoperită în cadrul anchetei privind „Pandora Papers”.

Eurodeputații vor vota joi o rezoluție care va transmite în mod oficial indignarea Parlamentului, exprimată în unanimitate în cursul unei dezbateri în plen de săptămâna trecută, subliniind astfel măsurile urgente pe care consideră că UE și autoritățile naționale trebuie să le ia acum. Este de așteptat ca aceștia să subilieza că state membre și cetățeni ai UE au fost vizați de scandal, chiar dacă cele mai semnificative evaziuni fiscale expuse de „Pandora Papers” sunt realizate de cetățeni din țări terțe în jurisdicții din afara UE.

Potrivit Parlamentului European, este timpul ca guvernele europene să se angajeze serios în politici de eliminare a practicilor fiscale care, nu numai că afectează grav finanțele publice, dar au devenit total inacceptabile pentru publicul larg.

Această sesiune plenară va găzdui, de asemenea, alte două dezbateri pe tema combaterii practicilor financiare dăunătoare. Miercuri, eurodeputații vor discuta cu Comisia despre eforturile și normele care ar trebui adoptate pentru a combate mai eficient spălarea banilor, precum și despre acordul fiscal global G20/OECD la care s-a ajuns săptămâna trecută și care se preconizează că va fi aprobat în cadrul summitului G20 de la Roma de la sfârșitul lunii octombrie.

În ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice, eurodeputații vor face presiuni pentru accelerarea acțiunilor în acest sens.

Se așteaptă ca eurodeputații să își exprime îngrijorarea cu privire la faptul că obiectivele anunțate la Paris în 2015 ar duce la o încălzire cu mult peste trei grade până în 2100, comparativ cu nivelurile preindustriale. De asemenea, aceștia vor solicită UE să își mențină poziția de lider mondial în lupta împotriva schimbărilor climatice. În plus, eurodeputații doresc ca toate țările să se concentreze asupra unei redresări economice verzi după pandemie și să își sporească obiectivele climatice pentru 2030, în conformitate cu Acordul de la Paris.

Strategia UE de reducere a emisiilor de metan se află, de asemenea, pe agenda Parlamentului European de miercuri. Dezbaterea va fi urmată de o rezoluție ce propune măsuri pentru atingerea obiectivelor în materie de climă și îmbunătățirea calității aerului.

Se preconizează că eurodeputații vor solicita Comisiei să propună noi acte legislative privind metanul, cu măsuri și obiective obligatorii care să acopere toate sectoarele, pentru a reduce în mod semnificativ emisiile de metan în UE până în 2030, în conformitate cu Acordul de la Paris.

De asemenea, este probabil ca eurodeputații să afirme că reducerea emisiilor de metan cauzate de om este una dintre cele mai rentabile strategii de limitare a schimbărilor climatice și, în același timp, de îmbunătățire a calității aerului și de protejare a sănătății cetățenilor. De asemenea, se preconizează că aceștia vor solicita un acord global cu caracter obligatoriu privind metanul în cadrul reuniunii COP26 de la Glasgow.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

PPE

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

Published

on

© CaleaEuropeana/ Zaim Diana

Grupul PPE dorește ca Europa să fie o piață atractivă pentru medicamente, să se asigure că europenii au acces la medicamente și să găsească soluții mai bune la problema tot mai mare a rezistenței antimicrobiene, unde antibioticele își pierd eficacitatea, potrivit unui comuniat remis caleaeuropeana.ro.

Acestea sunt mesajele cheie pe care Grupul PPE dorește să le promoveze înaintea votului de marți din Comisia pentru Mediu privind mult-așteptatul pachet farmaceutic. Noile norme constau în două noi reglementări care vor înlocui legislația farmaceutică existentă.

„Am îmbunătățit semnificativ propunerile legislative inițiale ale Comisiei. Vrem să ne asigurăm că Europa rămâne atractivă ca piață pentru medicamente, să impunem obligativitatea de a sprijini accesul la medicamente în întreaga Uniune și să permitem sistemelor noastre de sănătate să facă față provocărilor și nevoilor din următorul deceniu”, a declarat eurodeputatul Pernille Weiss, membră a Grupului PPE, negociator-șef al Parlamentului pentruDirectiva privind produsele farmaceutice.

„Cercetătorii europeni trebuie să aibă cele mai bune condiții posibile pentru a-și desfășura activitatea, care, în cele din urmă, este în beneficiul nostru, al tuturor. De exemplu, noua lege va garanta că, dacă o companie dezvoltă un nou antibiotic, va fi recompensată cu 6, 9 sau 12 luni de exclusivitate pe piață, în funcție de amenințarea reprezentată de bacteria pe care antimicrobianul o va combate. Acest lucru va stimula cercetarea în Uniune și este în întregime un succes al Grupului PPE”, a subliniat eurodeputatul Tomislav Sokol, negociator al Grupului PPE pentru Regulamentul privind autorizarea și supravegherea medicamentelor de uz uman și de stabilire a normelor privind Agenția Europeană a Medicamentului.

Continue Reading

Corina Crețu

PE a aprobat raportul politicii de coeziune 2014-2020, negociat în numele S&D de Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională: Nicio regiune nu trebuie lăsată în urmă

Published

on

© European Union, 2024 - Source: EP

Eurodeputatul Corina Creţu, fost comisar european pentru politică regională, a anunţat că, la finalul sesiunii plenare de la Strasbourg, a fost votat Raportul referitor la politica de coeziune pentru perioada 2014-2020.

“În calitate de negociator-şef din partea S&D, am subliniat faptul că politica de coeziune este principala politică de investiţii a Uniunii Europene, contribuind la realizarea coeziunii economice, sociale şi teritoriale în întreaga Uniune. Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020”, a transmis Crețu, într-un comunicat.

Investiţiile din cadrul politicii de coeziune la nivelul global al UE au avut un impact pozitiv fără precedent asupra regiunilor, oraşelor şi zonelor insulare, rurale, de frontieră şi îndepărtate în perioada exerciţiului financiar 2014-2020.

“În mod direct sau indirect, toate statele membre ale UE au resimţit efectele pozitive ale finanţării prin intermediul acestui instrument iar rezultatele multitudinii de proiecte locale confirmă rolul indispensabil al investiţiilor regionale şi locale realizate prin politica de coeziune”, a scris Corina Creţu, vineri pe Facebook.

 

Ea a mai spus că abordarea politicii de coeziune prin investiţii cu priorităţi multiple, combinată cu gestiunea partajată, au contribuit la sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri), susţinerea cercetării şi a inovării, digitalizare, dezvoltarea rurală, îmbunătăţirea infrastructurii urbane, dezvoltarea turismului sustenabil, a infrastructurii de transport, investiţii în cultură şi educaţie, asistenţa medicală, politicile sociale, implementarea proiectelor transfrontaliere, tranziţia energetică, eficienţa energetică, realizarea obiectivelor de climă şi mediu.

“Menţionez doar câteva realizări ale politicii de coeziune în perioada 2014-2020. Au fost susţinute, la nivel european, circa 2,2 milioane de întreprinderi până la sfârşitul anului 2022, ceea ce a dus la crearea a 370 000 de locuri de muncă. Mai mult, 550 000 de gospodării au fost eficientizate energetic din banii politicii de coeziune. 29 de milioane de europeni sunt acum mai puţin expuşi inundaţiilor datorită investiţiilor din instrumentul de coeziune. Remarcă faptul că sprijinul acordat din cadrul politicii de coeziune a permis, de asemenea, creşterea numărului de persoane care beneficiază de o aprovizionare mai bună cu apă (8,3 milioane de locuitori europeni până la sfârşitul anului 2022) şi de o gestionare mai bună a deşeurilor municipale”, a mai punctat eurodeputatul român.

Aceasta a adăugat că, în calitate de comisar european pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului, a aprobat 53 proiecte majore.

Ea s-a referi în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare a fost realizată în perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”.

“Politica de coeziune, în special prin Fondul social european (FSE) şi prin Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor, a sprijinit măsuri reuşite în domeniul ocupării forţei de muncă, al incluziunii sociale şi al educaţiei şi formării profesionale, astfel, până la sfârşitul anului 2022, aproximativ 6,8 milioane de europeni şi-au găsit un loc de muncă, iar 10,2 milioane de persoane au obţinut o calificare, la nivel european. În ceea ce priveşte România, în calitate de Comisar European pentru Politica Regională (2014-2019), de la începutul mandatului meu, am aprobat 53 proiecte majore. Mă refer în primul rând la 40 de proiecte fazate – adică proiecte începute în perioada 2007 – 2013, dar a căror finalizare am aprobat să se facă cu bani din perioada 2014-2020 – faza a II-a având o valoare eligibilă de 3,1 miliarde de euro”, a mai scris Corina Creţu.
Ea a enumerat şi câteva dintre aceste proiecte.
„- Autostrada Câmpia Turzii -Târgu Mureş – cu o cofinanţare europeană de aproape 250 de milioane de euro;
– Reabilitarea tronsonului de cale ferată Radna-Gurasada-Simeria – cu 1,3 miliarde de euro sprijin financiar european;
– Linia de metrou M6 (Gara de Nord – Aeroportul Otopeni) – cu finanţare europeană de aproape 520 milioane de euro pentru construcţia secţiunii 1 Mai – Tokyo;
– extinderea sistemului naţional de cadastru, în valoare de peste 310 milioane de euro;
– proiecte de modernizare a infrastructurii de apă în judeţele Hunedoara, Alba, Vrancea şi Galaţi;
Ultimele 4 proiecte majore depuse de Romania la finalul 2018, pe care le-am semnat au fost:
– modernizarea centurii ocolitoare a Bucureştiului – prin extinderea mai multor segmente ale acesteia, dublarea numărului de benzi pe ambele sensuri şi construirea unei secţiuni de 51 km în partea de sud. Valoarea cofinanţării europene pentru acest proiect de infrastructură rutieră atât de necesar pentru capitala României este de 1 miliard de euro.
– modernizarea magistralei 2 de metrou – Berceni – Pipera. Proiectul prevede achiziţia de garnituri de metrou noi şi reconstruirea şinelor, precum şi modernizarea infrastructurii electrice şi sanitare de-a lungul liniei subterane de 19 km a metroului, în valoare de în valoare de aproape 100 de milioane de euro.
– Protejarea şi reabilitarea zonelor de coastă prin a cărui implementare se urmăreşte prevenirea şi gestionarea eroziunii costiere de-a lungul liniei costiere a Mării Negre, în special în zona judeţului Constanţa. Proiectul prevede lucrări la digurile ce separă plajele, lucrări de dragare şi de realimentare a nisipului pe plajele afectate. Co-finanţarea europeană este de 600 de milioane de euro.
– Iar cel de-al patrulea proiect pe care l-am aprobat în 2 aprilie 2019 pentru România vizează dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă şi a apelor uzate în judeţul Timiş, în beneficiul a peste 380.000 de locuitori. Sprijinul financiar european pentru acest proiect este de peste 135 de milioane de euro.
– În 2018 am aprobat o cofinanţare în valoare de 1,3 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii feroviare pe porţiunea Radna-Gurasada-Simeria”, a punctat eurodeputata.
Aceasta şi-a exprimat speranţa că „România va continua să implementeze proiecte majore din cadrul bugetului politicii de coeziune, astfel încât fiecare cetăţean român să poată simţi sprijinul Uniunii Europene”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Acord pentru crearea Spațiului European al Datelor privind Sănătatea: Țările UE ar urma să înființeze servicii naționale de acces la datele de sănătate pe baza platformei MyHealth@EU

Published

on

© European Union, 2023/Source: EC - Audiovisual Service

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au convenit asupra creării unui Spațiu European al Datelor privind Sănătatea pentru a facilita accesul la datele personale de sănătate și pentru a stimula schimbul securizat de date în interes public, informează un comunicat.

Acordul politic provizoriu privind un Spațiu European al Datelor privind Sănătatea (European Health Data Space – EHDS), la care au ajuns la începutul zilei de vineri Parlamentul și Președinția belgiană a Consiliului, subliniază că pacienții vor putea avea acces electronic la datele lor personale de sănătate în diferitele sisteme de sănătate din UE. De asemenea, proiectul de lege le oferă profesioniștilor din domeniul sănătății acces la datele pacienților lor, pe baza strict a ceea ce este necesar pentru un anumit tratament, iar pacienții vor putea, de asemenea, să își descarce gratuit dosarul de sănătate.

Dosarele electronice de sănătate (DES) ar urma să includă fișele rezumative ale pacienților, rețetele electronice, imagistica medicală și rezultatele de laborator (așa-numita utilizare primară).

Fiecare țară ar urma să înființeze servicii naționale de acces la datele de sănătate pe baza platformei MyHealth@EU. De asemenea, legea ar urma să creeze un format european de schimb de dosare electronice de sănătate și să contureze norme privind calitatea datelor, securitatea și interoperabilitatea sistemelor DSE, care vor fi monitorizate de autoritățile naționale de supraveghere a pieței.

Schimbul de date pentru binele comun, cu măsuri de protecție

EHDS ar permite schimbul de date anonime sau pseudonime privind sănătatea, inclusiv dosare medicale, studii clinice, agenți patogeni, cereri de rambursare și rambursări, date genetice, informații din registrele de sănătate publică, date privind starea de bine și informații privind resursele, cheltuielile și finanțarea asistenței medicale, în scopuri de interes public (așa-numita utilizare secundară). Aceste motive ar include scopuri de cercetare, inovare, elaborare de politici, educație și siguranță a pacienților.

Împărtășirea datelor în scopuri publicitare sau de evaluare a cererilor de asigurare va fi interzisă. În timpul negocierilor, deputații europeni s-au asigurat că utilizarea secundară nu va fi permisă în ceea ce privește deciziile privind piețele muncii (inclusiv ofertele de locuri de muncă), condițiile de creditare și alte tipuri de discriminare sau profilare.

Garanții mai puternice pentru datele sensibile

Legea asigură că pacienții vor avea un cuvânt de spus în ceea ce privește modul în care datele lor sunt folosite și accesate. Aceștia trebuie să fie informați de fiecare dată când datele lor sunt accesate și vor avea dreptul de a solicita sau de a corecta datele incorecte. De asemenea, pacienții vor putea să se opună ca profesioniștii din domeniul sănătății să le acceseze datele pentru utilizare primară, cu excepția cazului în care acest lucru este necesar pentru protejarea intereselor vitale ale persoanei vizate sau ale unei alte persoane. Deputații europeni au asigurat dreptul pacienților de a se opune utilizării secundare, cu anumite excepții în scopuri de interes public, de elaborare a politicilor sau de statistică, precum și protecția drepturilor de proprietate intelectuală și a secretelor comerciale atunci când datele relevante sunt partajate pentru utilizare secundară.

Autoritățile naționale de protecție a datelor vor monitoriza aplicarea drepturilor de acces la datele de sănătate și vor fi împuternicite să aplice amenzi în caz de nerespectare a acestora.

Acordul provizoriu mai trebuie să fie adoptat în mod oficial de ambele instituții înainte de a putea intra în vigoare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE15 hours ago

Fondul de asistență pentru Ucraina: Consiliul UE alocă 5 miliarde de euro în cadrul Instrumentului european pentru pace pentru a sprijini militar Kievul

ROMÂNIA16 hours ago

Reactoarele modulare mici sunt promisiunea pentru rezolvarea trilemei energetice, subliniază Sebastian Burduja: Înseamnă energie sigură, curată, la un preț corect

ROMÂNIA16 hours ago

Nicolae Ciucă: Președinta Senatului polonez m-a asigurat că Varșovia ne sprijină necondiționat în procesul de aderare deplină la Spațiul Schengen și la OCDE

REPUBLICA MOLDOVA17 hours ago

“Uniți pentru Moldova europeană”: Maia Sandu a lansat pagina oficială a campaniei “pentru.md” privind referendumul de aderare la UE

CONSILIUL UE18 hours ago

UE are un nou regulament care va consolida supravegherea piețelor angro de energie, asigurând astfel o concurență deschisă și echitabilă

PPE18 hours ago

Pachetul Pharma: Grupul PPE susține stimularea producției de medicamente în UE și obligativitatea sprijinului pentru accesul la acestea

CONSILIUL UE18 hours ago

UE, un nou pas către autonomie strategică: Consiliul a adoptat regulamentul privind materiile prime critice

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

U.E.19 hours ago

UE deschide negocierile pentru aprofundarea relațiilor cu Elveția, al patrulea cel mai mare partener comercial al blocului

U.E.19 hours ago

Josep Borrell acuză Israelul că provoacă foamete în Fâșia Gaza: ”Este inacceptabil. Foametea este folosită ca armă de război”

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu: Nu este nevoie să comentez rezultatele alegerilor prezidenţiale din Rusia. Ştim cu toţii că aceste alegeri nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere

SUA19 hours ago

Invocând Declarația Universală a Dreptului Omului, Antony Blinken anunță ”o foaie de parcurs democratic cu recomandări pentru a-i ajuta pe oameni să devină mai rezilienți” în fața dezinformării

NATO5 days ago

Raport NATO: 78% dintre români susțin creșterea sau menținerea bugetului apărării. România nu a cheltuit, în 2023, cei 2,5% din PIB alocați apărării

NATO5 days ago

Raport NATO: La 20 de ani de la aderare, 82% dintre români ar vota ca România să rămână membru NATO. Peste 80% susțin ca America și Europa să lucreze împreună pentru securitatea euro-atlantică

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Într-o rezoluție a cărei negociere a fost coordonată de Traian Băsescu, PE solicită Rusiei să returneze României tezaurul național, iar subiectul să fie inclus pe agenda diplomatică UE-Rusia

COMITETUL EUROPEAN AL REGIUNILOR6 days ago

Borboly Csaba, Hargita Megye Tanácsának elnöke, támogatja egy jogsértési eljárás bevezetését azon uniós országok ellen, amelyek nem veszik komolyan a nagyragadozók által az állatállományban vagy a termesztett növényekben okozott károk megtérítését

U.E.6 days ago

Premierul Franței consideră că o victorie a Rusiei în Ucraina ar fi ”un cataclism” pentru francezi. Adunarea Națională a votat în favoarea acordului de securitate dintre Paris și Kiev

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 days ago

Marcel Ciolacu: Vreau ca 2026 să fie anul aderării noastre la OCDE. Este unul dintre principalele proiecte de țară pentru România

NATO7 days ago

Klaus Iohannis asigură că nu intenționează să își scurteze mandatul prezidențial în contextul speculațiilor candidaturii sale la vârful NATO sau UE

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Comisia Europeană va recomanda începerea negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și Herțegovina, după ce a constatat că țara ”poate îndeplini criteriile de aderare”, anunță Ursula von der Leyen

Trending